Page 78 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 78
((& ) PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE.UNIŢI-VĂ! Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a avut
o Mllnire de lucru cu cadre de
conducere şl specialişti in
C I A U S M H L ministerele industriei construcţiilor
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C de maşini, de maşinkmelte,
C O N S I L I U L U I mg U LAR J U D E Ţ E A N electrotehnică şi electronici
T o v a r ă ş u l Nicolae Analiza a început în programul de asimilare a
r Anul XXXV, nr. 7 889 iOI, 24 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani Ceauşescu, secretar gene sectorul rezervat industri pentru reducerea importu
materialelor şi producţiei
rai al Partidului Comu
ei construcţiilor de ma
nist Român, preşedintele şini. Tovarăşul Nicolae rilor. Tovarăşul Nicolae
Republicii Socialiste Româ Ceauşescu este informat Ceauşescu a apreciat pre
nia, a avut, în cursul di pe larg asupra evoluţiei ocupările specialiştilor şi
Plenara Comitetului Central mineţii de miercuri, o În acestei ramuri în anul colectivelor de oameni ai
tâlnire de lucru la Com
1983.
muncii în această direcţie
plexul Expoziţional din Studiind măsurile preco şi a arătat că posibilităţile
piaţa Scînteil cu cadre de nizate, tovarăşul Nicolae tehnice create şl existenţa
a l Partidului Comunist Român conducere din ministerele judicios stabilite şl a in unui important număr de
Ceauşescu a remarcat că
nu toate consumurile sînt
industriei construcţiilor de
specialişti de înaltă cali
maşini, de maşlni-unelte,
electrotehnică şl electro dicat să se revadă la une ficare permit depăşirea
prevederilor şi în acest
nică, cu specialişti din le produse cantităţile de domeniu. S-a relevat, tot
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae 4. Raportul ou privire la activitatea cercetare şi proiectare, din metal prevăzute a fi folo
Ceauşescu, secretar general al Partidului desfăşurată în anul 1982 de către orga sectoarele productive ale site. In acest scop, secre odată, că se impune ca,
Comunist Român, miercuri, 23 martie, au nele de partid, de stat şl organizaţiile de acestor ramuri. tarul general al partidu pe baza acestor ample po
sibilităţi, să se acţioneze
început lucrările plenarei Comitetului masă pentru înfăptuirea Politicii de ca Întâlnirea tovarăşului lui a cerut să se intensifi pentru creşterea producti
Central ai Partidului Comunist Român, dre a partidului. Nicolae Ceauşescu cu spe ce acţiunea de reproiecta- vităţii muncii, practic,
La propunerea Comitetului Politic Exe 5. Raportul privind activitatea de re cialiştii din aceste sec re a produselor, care tre pentru dublarea acesteia
cutiv al C.C. al P.C.R., plenara a adoptat, zolvare a propunerilor, sesizărilor, recla- toare importante ale eco buie să aibă ca efect redu pînă în 1985.
în unanimitate, următoarea ordine de zi: mnţiilor şl cererilor oamenilor muncii în nomiei naţionale a avut cerea greutăţii lor, în con Dialogul pe tema redu
1. Raportul privind situaţia economi- 1982. ca obiectiv examinarea diţiile menţinerii caracte cerii consumurilor de ma
co-financiară pe ansamblul economiei 6. Raportul privind activitatea interna măsurilor şi a programe risticilor tehnico-funcţio- terii prime, materiale şi
naţionale în anul 1982, rezultată pe baza ţională a partidului şi statului în 1982 lor elaborate, la indicaţia nale. S-a cerut să se ela energie în domeniul in
^riizei de bilanţ. şi principalele orientări în politica exter secretarului general al boreze un program pentru dustriei construcţiilor de
nă în anul 1983. partidului, în scopul redu anii 1984—1985, care să
<2. Programul de aplicare a hotărîrilor maşini a continuat în sec
Conferinţei Naţionale a Partidului Comu 7. Unele probleme organizatorice. cerii consumurilor de ma cuprindă măsurile ce se torul destinat activităţii
nist Român din 16—18 decembrie 1982 în La plenară participă, ca invitaţi, cadre terii prime, materiale,' e- vor întreprinde în conti de cercetare ştiinţifică,
domeniul retribuirii muncii şi repartiţiei de conducere din ministere, instituţii cen nergie, combustibili şi nuare în direcţia reduce proiectare şi inginerie teh
veniturilor oamenilor muncii. trale, organizaţii de masă şi obşteşti, re manoperă, gospodăririi mai rii consumurilor şi valo nologică, căreia îi revin
3. Raportul cu privire la efectivul, com dactori şefi ai presei centrale care nu judicioase şl valorificării rificării superioare a ma sarcini deosebit de impor
superioare a acestora, con
teriilor prime şi materia
poziţia şi structura organizatorică a parti sint membri ai C.C. al P.C.R. comitent cu creşterea ca lelor. tante pe linia sporirii efi
dului la 31 decembrie 1982. Lucrările plenarei continuă. cienţei economice. A fost
lităţii produselor, în con T o v a r ă ş u l Nicolae evidenţiat rolul însemnat
»<&»*<“ O 4» <*» formitate cu cerinţele şi Ceauşescu a relevat in al tipizării, reproiectării,
exigenţele pieţei interne discuţia cu reprezentanţii
şi externe. Ampla analiză ministerului de resort ne modernizării şi înnoirii
tehnologiilor de fabricaţie,
ÎN ZIARUL PE AZI întreprinsă cu acest pri cesitatea de a se acţiona
lej a cuprins, de aseme cu toată răspunderea pen recuperării. şl recondiţio-
nea, măsurile preconizate tru creşterea calităţii pro nării unui număr sporit de
ii DEVA • Actuali pentru asimilarea de noi duselor, pentru o valori repere, extinderii utilizării
tăţi produse cu caracteristici ficare mai bună a materii unor materiale noi şl a
superioare, pentru creşte lor prime. De asemenea, înlocuitorilor. O atenţie
Lucrările de deschideri — Bl Dialog cu cititorii rea exporturilor şi redu s-a Indicat să se ia mă deosebită s-a acordat îm
bunătăţirii gradului de me
suri pentru sporirea pro
cerea importurilor.
B Revenim la sem
La sosirea la Comple ducţiei de piese solicitate canizare şi automatizare a
proceselor de producţie.
xul Expoziţional, tovarăşul
nalele critice
cu un pas înaintea producţiei! B FOTBAL : Jiul — salutat în numele colecti la export. Apreciind valoarea solu
Nicolae Ceauşescu a fost
S-a cerut, de asemenea,
F. C. Constanţa velor de oameni ai muncii ca Îmbunătăţirea calităţii ţiilor prezentate, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu a ară
produselor să nu ducă la
Lucrările de deschideri niuîndu-se astfel capacita
şi pregătiri de la între tea de transport), ori, pur 3—0 • Cronica e- din aceste ramuri ale in sporirea costurilor de pro tat că una din principale
prinderea minieră Bărbă- şi simplu, nu sînt aduse tapei • Clasamen dustriei cu deosebită sti ducţie. Să se acţioneze, pe le preocupări ale specialiş
mă de miniştrii, de repre
tenţ. se desfăşoară cu une ritmic în zonele de încăr tul diviziei A cît posibil, pentru reduce tilor trebuie să fie reduce-
le deficienţe. Cînd este care. Ce se Intîmplă şl cu zentanţi al conducerilor rea lor.
făcută cît de cit aprovizio mecanizarea din subteran 7 centralelor de specialitate. _ A fost analizat, apoi, (Continuare In pag. a 4-a)
®_
_
•
•_
narea cu materiale, se sită Cele două combine de
din cauza unor lipsuri în înaintare din dotarea sec -
transport Cînd merge bi torului merg ce merg şi /: -
ţi i transportul, nu sînt apoi aşteaptă pînă se adu CAMPANIA AGRICOLĂ DE
^.tificierl, iar cînd sînt de ce (de la întreprinderea
toate... Aşa se explică de producătoare) un rulment
ce în anul 1983 au dema la organul de tăiere, sau
rat mal slab lucrările de un furtun de înaltă pre in timp ce unii ară şi seamănă,
deschideri şl pregătiri. siune (promis de multă
Şi acum să detaliem, vreme de I.R.I.U.M. Petro Soarta producţiei de fructe
împreună cu Inginerul şani). alţii aşteaptă să fie... impulsionaţi
Stan Iureş, de la sectorul Şi uite aşa, lucrările de
investiţii. deschideri şi pregătiri, ca se hotărăşte acum
— Sectorul este disper re trebuie să fie eu cîţiva Mobilizare activă, mai susţinută Ia pregătirea
sat pe o rază mare de ac paşi înaintea producţiei, — Ca cercetător la Sta personale. Pentru a da un terenului şi însămînţări
tivitate. Aprovieziona-rea cu bat pasul pe loc, riscind ţiunea de cercetare şi pro sprijin tot mai substanţial
materiale este problema chiar să fie... împinse de ducţie pomicolă Geoaglu, în vederea valorificării po Pregătirea solului şi în- Peştişu Mare (22 ha), Bul-
chele. Avem nevoie la la spate de producţie. sinteţi implicat, tovarăşe tenţialului pomicol al ju sămînţarea culturilor din turi (18 ha) etc.
fronturi de armături, ban Nu lipsit de importanţă dr. ing. Stelian Casavela, deţului, cercetătorii de la prima epocă se desfăşoa Au fost pregătite aproa
daje, transportoare, vago- este şi un alt aspect. Dacă în realizarea sarcinilor din staţiunea noastră se pre ră în.tr-un ritm tot mai pe 150 ha şi s-au însămân
nete goale. Deşi facem me programul de au toa pro vi ocupă de acordarea asis susţinut şi în unităţile a- ţat cu culturi din prima
reu Intervenţii pentru îm în întreprinderea specia zionare ce revin pomicul- tenţei tehnice pe întreaga grlcole din cadrul Consi epocă — sfeclă, borceag,
bunătăţirea activităţii din lizată în repararea utila torilor din judeţul nostru. perioadă din an fermelor liului unic agroindustrial trifoi şl rădăclnoase — a-
acest sector, ele rămin jului minier, controlul de Ce ne puteţi spune despre pomicole şl pomicultorilor Hunedoara, deşi acestea proape 100 ha. Cele mai
fără rezultate concrete. calitate trece cu vederea sprij^ul ce-1 acordaţi uni care au cultivaţi pomi pe sînt situate intr-o zonă mari suprafeţe s-au rea
unele carenţe de execuţie,
— Nu exageraţi, tovară în fronturile de lucru pro tăţilor agricole cu sector lîngă casă. Personal m-ani de deal, mai rece. In lizat la unităţile agricole
şe inginer ? pomicol şl celorlalţi pro ocupat mai mult dc acti scopul ridicării potenţialu din Pe.ştişu Mic, Buituri,
ducţia devine cel mai exi ducători de fructe din ju vitatea fermelor pomicole
— Nu. Spre exemplu, la gent controlor. Dar, aici, deţul nostru ? ale C.A.P. Sîntandrei şi Si- lui productiv al pămîntu- Peştişu Mare, Hăşdat şi
galeria de coastă, sectorul nu se mai poate face ni — Se ştie bine că soar
transporturi deserveşte nu mic. Se staţionează I Se ta producţiei de fructe din meria, precum şl de cea a
mai lucrările de deschi staţionează ’ din cauza fiecare an depinde nemij Asociaţiei pomicultorilor IN CONSILIUL UNIC AGROINDUSTRIAL
Simeria. Împreună cu e-
deri şl pregătiri, unde lu transportoarelor cu racleţi, HUNEDOARA
crează două brigăzi, cea ale căror zale se rup la locit de efectuarea în ce chipele de pomicultori şi
le mai bune condiţii a lu
cu unii membri ai asocia
a lui Ioan Nichita şi cea soljci.ta.re (defecte din
a Iui Emil Spătaru. Cele turnare), din cauza multor crărilor de iarnă şi de pri ţiei am participat la exe- lui se acţionează cu forţe Boş. Sînt însă unele uni
măvară în fiecare livadă,
Convorblre consemnată de
două lucrări „ard“, de şl mijloace sporite la tăţi care, deşi au posibi
oarece deschid drumul altor piese executate ne- fie că este vorba despre NICOLAE TiRCOB transportul şi administra lităţi, bat pasul pe loc.
corespunzător. în acest cele clasice, intensive sau
spre un strat de cărbune timp, promisiunile făcute de pomii din gospodăriile (Continuare în pag. a 2-a) rea îngrăşămintelor orga Astfel, la C.A.P. Răcăştie
foarte dezvoltat, unde Sn de depanatori pentru îm nice pe terenurile destina s-au pregătit doar două
acest an trebuie să se pre te îndeosebi culturilor de hectare şi nu s-a semănat
gătească două abataje bunătăţirea activităţii de în actualitate — plantatul cartofilor legume, cartofi, sfeclă, po nici un bob. La C.A.P.
frontale cu tăiere meca reparaţii nu ţin locul me rumb ş.a. în total s-au Telluc şi Cinciş s-au pre
nizată. Dar neasigurindu-se trilor liniari cc ar fi tre Cooperativa agricolă din mite realizarea unei viteze transportat Sn oîmp aproa gătit numai patru şi, res
în permanenţă un număr buit efectuaţi la deschi Toteşti are prevăzut să zilnice de 20 de hectare. pe 7 000 tone gunoi de pectiv, cinci hectare şi nu
minim de 100 vagonete pe deri. planteze cu cartofi o su Tractoriştii Mi ren Fluie- grajd şi s-au fertilizat s-a semănat încă nimic
zl, am fost nevoiţi să pla Conducerea întreprinde prafaţă de 260 hectare. raş, Teodor Nicodim, Ion peste 200 ha. Cele mal La C.A.P. Izvoarele nu s-a
săm brigada lui Spătaru rii şi factorii răspunzători Pentru a efectua lucrarea Balint şl Vlorel Tămăşloni mari cantităţi au fost pregătit nici un petec de
la o altă lucrare în sec cu reparaţiile nu au nimic în bune condiţii, se acţio îşi îndeplinesc cu con transportate şl administra
torul I. de spus ? Răspunsul îl aş nează cu 8 tractoare la ştiinciozitate sarcinile ce te pe terenurile C.A.P. NICOLAE BADIU
Ce se întâmplă cu vago- teptăm in fapte concrete 1 pregătirea terenului, iar la le revin privind pregăti TRAIAN BONDOR
netele ? ...Ori sînt defecte, plantat sînt repartizate rea unor baze temeinice Peştişu Mic (50 ha), Boş
ori nu sint curăţate (dlmi- DORIN CORPADE patru maşini, ceea ce per viitoarei recolte de cartofi. (37 ha), Mănerău (25 ha), (Continuare In pag. a 2-o)
