Page 8 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 8
paq 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 870 ® MIERCURI, 2 MARTIE 1983
j GRUPUL ÎNTREPRINDERILOR DE
GOSPODĂRIE COMUNALĂ S! LOCATÎVĂ,
Schimb de mesaje între Convorbiri oficiate romano-ungare SECŢIA APĂ, CANAL, TERMQFICARE
preşedintele României, tovarăşul BUDAPESTA 1 (Ager blicii Socialiste România, D E V A
pres). — Aflat la Budapes a avut convorbiri oficiale
Nicolae Ceauşescu şi îmoăratul ta, Ştefan Andrei, minis cu Frigyes Puja, ministrul aduce la cunoştinţa consumatorilor de apă
de externe a'. Republicii
jaooniei, Hirohito trul de externe al Repu- Populare Ungare. din municipiul Deva şi oraşul Simeria, că
în ziua de 3 martie 1983, se va sista furni
TOKIO 1 (Agerpres). — transmită preşedintelui neficia 75 de state în curs
Din partea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cele mai de dezvoltare, între care şi zarea apei între orele 8—16, pentru execu
Nicolae Ceauşescu, pre calde urări de sănătate şi România. tarea lucrărilor de întreţinere la sursă.
şedintele Republicii Socia fericire, precum şi urări gjj PARIS. — Sub auspi
liste România, au fost dp prosperitate şi succes ciile Comitetului internaţio
transmise împăratului Ja poporului român prieten. nal de legătură pentru re-
poniei, Hirohito, un căldu Schimbul de mesaje a ig BELGRAD. - La Bel unificarea independentă şi
ros mesaj de salut şi cele fost prilejuit de primirea grad a avut loc plenara paşnică a Coreei, la Paris
mai bune urări de sănăta de către împăratul® Japo C.C. al Uniunii Comunişti s-au desfăşurat lucrări O excelentă apă de masă
te şi fericire personală, de niei a tovarăşului Nicolae lor din Iugoslavia, care a le unei Conferinţe in
pace, progres şi prosperita Giosan, preşedintele Marii examinat o serie de pro ternaţionale de urgenţă, la
te pentru poporul japonez Adunări Naţionale, şeful bleme ale activităţii poli- care au participat repre APA MINERALĂ „BOHOLT"
prieten. delegaţiei parlamentare ro tico-ideologice şi sarcinile zentanţi de guverne, ai u-
U.C.I. în acest domeniu.
Exprimînd deosebite mul mâne, care întreprinde o Raportul la plenară a fost nor organizaţii naţionale în urma unor importante lucrări de mo
ţumiri pentru mesajul ce vizită oficială de prietenie şi internaţionale, persona
i-a fost adresat, împăratul în Japonia, la invitaţia prezentat de Kiro Hadji Va- lităţi marcante din diferite dernizări şi dotări cu instalaţii noi de impreg
Hirohito a rugat să se Dietei. siliev, membru al Prezidiu ţări ale lumii. nare şi îmbuteliere, apa minerală ,,BohoIt“ şi-a
lui C.C. al U.C.I.
In încheierea lucrărilor a M WASHINGTON. - Ma îmbunătăţit substanţial calitatea.
întrevederi româtio-sudaneze luat cuvîntul Mitia Ribi- joritatea marilor bănci a-
cici, preşedintele Prezidiu mericane s-au alăturat,
lui C.C. al U.C.I., care a luni, măsurii de reducere a APA MINERALA „BOHOLT"
1 KHARTUM 1 (Agerpres). misiile mixte politică şi de ratei dobînzii preferenţiale
— Cu ocazia participării cooperare economică şi subliniat necesitatea inten ESTE ACUM O IDEALĂ APĂ DE MASĂ,
sificării activităţii politico- la 10,5 la sută, de la 11 la
la lucrările celui de-al tehnică româno-sudaneze, ideologice în organizaţiile sută, iniţiată la sfîrşitul
IV-lea Congres naţional şi cu Mohamed Bashir săptămînii trecute de „The rivalizînd cu cele mai bune ape minerale
ai Uniunii Socialiste Suda Wagie, ministrul industriei. clasei muncitoare şi ale oa First National Bank". Ni
neze, tovarăşul Nicolae A fost subliniată hotă- menilor muncii. velul de 10,5 la sută al ra din ţară, datorită calităţii şi a mineralizării,
Constantin, membru al rîrea celor două ţări de a m GENEVA. - La Gene tei dobînzii preferenţiale fiind recomandată şi în unele afecţiuni gas
Comitetului Politic Execu acţiona în continuare pen va a avut loc ieri o reuniu
ne plenară a delegaţiilor din S.U.A., care este cel
tiv al C.C. al P.C.R., a tru îndeplinirea hotărîrllor U.R.S.S. şi S.U.A., în cadrul mai redus din ultimii 4 ani, trice şi biliare.
avut întrevederi cu Ibra- convenite la cel mai înalt negocierilor referitoare la este totuşi foarte înalt in
hlm Moneim Mansour, mi nivel, pentru adîncirea şi raport cu cerinţele soluţio Apa minerală „Boholt" nu trebuie să lip
nistrul finanţelor şi plani diversificarea colaborării limitarea şi reducerea ar nării crizei economice, fapt sească de la nici o unitate comercială, din
ficării economice, preşedin în toate domeniile de acti mamentelor strategice.
^ VIENA. - La Viena recunoscut, de altfel, şi de
tele părţii sudaneze în co vitate. nici o gospodărie.
s-au încheiat lucrările Con ministrul american de fi
siliului guvernatorilor A- nanţe, Donald Regan.
Alegerea lui Mika Spiliak în funcţia genţiel Internaţionale pen B BUENOS AIRES. - In-
de vicepreşedinte al Prezidiului tru Energie Atomică (AIEA), tr-un mesaj radiodifuzat a-
la care au participat re dresat naţiunii, preşedinte
R. S. F. Iugoslavia prezentanţi a 34 de state le Argentinei, generalul
membre ale consiliului. Au Reynaldo Bignone, a anun COOPERATIVA „DRUM NOU"
BELGRAD 1 (Agerpres). Adunării R.S. Croaţia, în
— Cele două camere ale locul lui Vladimlr Balta- fost examinate o serie de ţat că alegerile generale HUNEDOARA
probleme legate de creşte
vor avea loc în această
Adunării R.S.F. Iugoslavia ricl, decedat în luna Ia rea rolului A.I.E.A. în pro ţară la 30 octombrie, iar
au aprobat numirea lui nuarie. movarea cooperării Interna transferul puterii la 90 de
Mika Spiliak, în postul de In aceeaşi zi. Prezidiul ţionale în domeniul nuclear zile după scrutin, informea ÎNCADREAZĂ
membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia l-a ales şi s-a adoptat programul ză din Buenos Aires agen
R.S.F. Iugoslavia — trans pe Mika Spiliak in func de cooperare tehnică pe ţiile Prensa Latina şi Franca
mite agenţia Taniug. El a ţia de vicepreşedinte al anul 1983, de care vor be- Presse. Lucrători calificaţi în meseriile :
fost ales, la propunerea Prezidiului R.S.F.I.
». _. » _ o - » _ • _ ® _ • Cizmari tălpuitori
® Tîmplari mobilă
„Companiile transnaţionale „Eforturi disperate, intimplătoare,
Se asigură locuinţă în municipiul Hu
principalele vinovate de amplificarea pentru a ajuta pe tineri"
nedoara.
şomajului în lume" Afişele de pe pereţii me tele de lucru în comuni
troului parizian proclamă: tăţi. La încadrare se prezintă : buletinul,
Companiile: transnaţio Menţinerea ţărilor în „Astăzi inactiv, mîine ra Fără îndoială, cel mai
nale sînt principalele vi curs de dezvoltare în ac dioactiv". Simbol al dispe important dintre aceste re carnetul de muncă şi actul de calificare,
novate de creşterea şoma tuala lor situaţie impie rării, aceste afişe reprezin medii este calificarea, de
jului în toate ţările lumii tează asupra cererii şi în tă un mesaj ce indică clar oarece cuprinde o proble Relaţii la telefon 16502, interior 12,
— relevă un studiu între treprinderile din ţările motivul pentru care Euro mă de importanţă strate
prins pe această temă de dezvoltate se văd obliga pa occidentală adultă este gică, pe termen lung. Ma
Institutul de cercetări e- te să-şi reducă volumul îngrozită de amploarea şo joritatea proiectelor de pe
co-nomtce al Universităţii operaţiilor. Aceasta este, majului în rîndurile tine la mijlocul deceniului tre
cut au fost de acest tip.
din Ecuador. de pildă, situaţia indus retului, pe care nu pare Programul pentru tineret
întreprinderile din ţări triei automobilului, în ca să fie in stare să-l rezol din Marea Britanie, care ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ ORADEA
le dezvoltate, care dispu re au fost semnalate con ve. Din cei 12,4 milioane oferă absolvenţilor cursuri
neau de capacităţi finan cedieri masive, atît in de şomeri din C.E.E., 42 la de calificare de 6 luni, a str. Fabricilor, nr 8
ciare şi de condiţii tehno S.U.A., cit şi in Europa. sută sînt sub 25 de ani — fost însoţit însă de întoar
logice, au decis să-şi dimi Potrivit studiului citat, procentaj care a rămas cerea imediată a două
nueze costurile de produc treimi din absolvenţii săi ÎNCADREAZĂ
ţie cu ajutorul transferă la birourile de plasare.
rii geografice a cartieru DOSARELE „AGERPRES" în căutarea unor reme ® Şef secţie oţelărie
lui lor general. Pentru a- dii mai durabile şl mai
ceasta au fost pregătita situaţia actuală este o ur întristător de constant în susţinute s-a dat cea mai Condiţii : vechime în specialitate minim
zone ale „paradisului mun mare a politicii promovate ultimii 3 ani. In regiunile mare atenţie sistemului de 10 (zece) ani.
cii", cum sînt Hong Kong, de ţările dezvoltate în anii din Marea Britanie, Belgia, ucenicie din R.F.G., care
Coreea de Sud sau Brazi ’60, cind economiile dez Franţa şi Italia, în care se aplică şi în Elveţia şi întreprinderea asigură imediat locuinţă
lia, unde salariile sînt, în voltate depăşeau situaţia activitatea economică stag Austria. Aproximativ 85 cu pînă la 4 (patru) camere.
medie, de cinci ori mai de criză prin intermediul nează generaţii întregi de la sută din absolvenţi gă
mici decît in Europa. unei constante deteriorări tineri se apropie de vîrsta sesc un post în cele 446 Condiţii de încadrare, conform Legii nr.
Demonstrînd, o dată în a schimburilor comerciale, absolvirii şcolii sau uni de ocupaţii existente în 57/1974 şi Legii nr. 12/1971.
plus, că nu are patrie, ca în defavoarea ţărilor sub versităţii fără speranţa de R.F.G., iar 1,7 milioane de
pitalul s-a adaptat la noi dezvoltate. în prezent, ca a primi vreun loc de mun tineri între 15 şi 18 ani se Informaţii suplimentare la biroul P.I.R.,
le condiţii, pentru a obţi urmare a adîncirii crizei, că. Unii dintre absolvenţi califică în mod curent în
ne profituri maxime. A- se promovează „politica sînt şomeri de peste doi acest fel. Ucenicii primesc telefon 50482, interior 120.
ceasta a redus insă nu salvării celui care poate". ani. salarii foarte mici, care a-
mărul locurilor de muncă O probă a acestui fapt este Deşi tendinţele de creş sigură insă atragerea tine
în ţările de origine, creînd ultima reuniune G.A.T.T., tere a şomajului în rîndul retului pe piaţa muncii. • Vinci staţie Regent 300 H
o serioasă problemă chiar din noiembrie 1982, care tinerilor erau previzibile, Cu toate acestea, şomajul reverb. Brad, restaurant „Cen
în ţările industrializate. nu dus la nici un acord majoritatea politicienilor în rîndul tinerilor sub 25 tral", telefon 7028, orele 18—
22, Ghiţă. (281)
Iar atunci cind rata şo între ţările dezvoltate şi şi-au pus speranţele în re de ani a crescut cu 45 la
majului atinge, în ţările cele din lumea a treia şi dresarea economică, iar în sută în R.F.G. anul trecut. OFERTA de serviciu
Industrializate, aproxima nici între S.U.A. şi C.E.E. momentul in care au ac Pare din ce în ce mai pro
tiv 10 la sută, este evident Pe de altă parte, creşte ţionat, au făcut-o la in- babil că efectul sistemului VÎNZARI o îngrijesc copil. Deva,
că este în interesul aces rea preţurilor de produc tîmplare. în confuzia pro vest-german de ucenicie să Gojdu, Aleea Pescăriilor, bloo
A 10, scara III, apartament 40.
© Vtnd apartament două ca
tor state ea cererile ţări ţie ca urmare a dobînzi- gramelor pentru tineret fi fost trecător, susţinut şi mere. Deva, Dacia, bloc 29, (270)
5
lor n curs de dezvoltare ior înalte a dus la ampli se desprind trei -teme, mai de alţi factori de conjunc scara B, apartament 26, orice PIERDERE
privind crearea unei noi ficarea şomajului. (Agen mult sau mai puţin obiş tură în utilizarea forţei de oră. (286)
© Vlnd acumulator 12 volţi;
a
legitimaţie
nr.
ordini economice interna ţia I.P.S.). nuite: calificarea, subven muncă vest-germane. („The pedală efecte muzicale PHA 64748, Pierdut numele Ciobăniţi!
pe
ţionale să fie luate în con ţionarea şi, un ultim şi Financiar Times"). SER „IBANEZ". Deva, telefon Vasile, eliberată de E.M. Ghe-
siderare. (Agerpres) disperat remediu, proiec (Agerpres) 14818. (280) larl. O declar nulă. (c. 33)
COLEGIUL DE REDACţlE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Lidu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţon, Nicolae Tîrcob.
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei : trimestrial — 39 lei j pe 6 luni —
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA i 2 700 Dev str Dr Petra «roza, nr. 35 78 lei s anual — 158 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. 3
9
Telefoane - 11275, 11585, 12157 Telex i 72288 Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August, nr 257 5
din întreprinderi şl instituţii.