Page 82 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 82

Cercetarea ştiinţifică — puternic implicată în


                                                                                                            exploatarea şi valorificarea minereurilor


                                                                                                Amplul  proces  de  dez­   Astfel,  în  colaborare  cu   gîndirea   nouă,   creatoare
                                                                                              voltare  economică  şi  so­  LC.I.T.P.L.C.I.M.   D  e v a  ,    şi-a  pus  pregnant  ampren­
                                                                                              cială  a  ţării  necesită  can­  s-au  elaborat  mai  multe   ta  asupra  producţiei,  pro-
                                                                                              tităţi  sporite  de  materii   studii  privind  exploatarea   duetivităţile   înregistrate
                                                                                              prime.  De  aceea,  judeţului   globală,  prin  metode  de   fiind  an  de  an  tot  mai
                 Anul XXXV, nr. 7 890       VINERI, 25 MARTIE 1983      4 pagini - 50 bani    nostru  —  puternic  „izvor"   mare  productivitate,  a  u-   mari,  economia  naţională
                                                                                              de  materii  prime  şi  resur­  nor  zone  din  zăcămîntul   beneficiind   de   cantităţi
                                                                                              se  energetice  pentru  eco­  Musariu  şi  Brusturi.  Odată   însemnate  de  materii  pri­
                      A                                                                       nomia  naţională  —  îi  re­  materializate,  acestea  au   me pentru valorificare.
                        încheierea lucrărilor                                                 vin  sarcini  deosebite.  O   condus  în  ansamblu  la   O  atenţie  deosebită  s-a
                                                                                              contribuţie  însemnată  la
                                                                                                                         creşterea  productivităţii  fi­
                                                                                              înfăptuirea  sarcinilor  re­  zice,  la  reducerea  consu­  acordat  cercetărilor  în  sco­
                                                                                                                                                    pul  perfecţionării  tehnolo­
                                                                                              ieşite   din   documentele   murilor materiale. Spre  giilor  de  preparare  exis­
                       Plenarei Comitetului                                                   Conferinţei   Naţionale   a                           tente,  introducerii  de  noi
                                                                                              partidului,  din  Consfătui­
                                                                                              rea  de  lucru  de  la  C.C.  al   I.M. BARZA         tehnologii  la  uzina  din  Gu-
                                                                                                                                                    rabarza.  In  aeest  sens,  în
                                                                                              P.C.R.  din  29  ianuarie  a.c.                       anul  1982  aici  s-a  realizat
                        Central al Partidului                                                 şi-o  aduc  şi  oamenii  mun­  exemplu,  la  Brusturi,  noile   o  instalaţie  prin  care  se
                                                                                              cii  de  la  întreprinderea
                                                                                                                         metode  de  muncă  aplica­
                                                                                              minieră  Barza.  Aici  se  ac­  te  în  abataje,  dotarea  teh­  elimină  din  prima  fază  de
                                                                                                                                                    prelucrare  circa  40  la  su­
                                                                                              ţionează
                                                                                                             răspundere
                                                                                                        cu
                                                                                                                         nică  aferentă  —  rodul  gîn-
                            Comunist Român                                                    pentru  extragerea  şi  pre­  lor  noştri  —  au  dus  la   tă  din  cantitatea  de  ste­
                                                                                                                         di.ril  colective  a  specialişti­
                                                                                                                                                    ril  final,  putîndu-so  astfel
                                                                                              lucrarea  unor  cantităţi  cît
                                                                                              mai  mari  de  minereuri,   creşterea   productivităţii   valorifica   şi   minercurile
                                                                                                                                                    eu  conţinuturi  scăzute  în
                                                                                              pentru  creşterea  eficienţei   muncii  de  la  două  tone  la   substanţe utile, sarcină ex­
                Sub   preşedinţia   tovarăşului   Nicolae   ţă,  Pavel  Aron,  Ştefan  Rab,  Leonard                     şase  tone  pe  post.  Iar  pe
              Ceauşescu,  secretar  general  al  Partidului   Constantin,  Gheorghe  Valda,  Gheorgho   economice  a  întreprinde­  întreprindere,  referlndu-me   presă  trasată  de  secretarul
                                                                                              rii.  Dar,  această  preocu­
                                                                                                                                                    general  al  partidului,  to­
              Comunist  Român,  în  zilele  de  23  şi  24   Pană,  Maria  Ghlţulică,  Dan  Surulescu,   pare  majoră  a  muncitori­  la acelaşi indicator, a Cres­
              martie,  a  avut  loc  plenara  Comitetului   Trandafir  Cocârlă,  Carolică  Vasile,  Gheor­  lor,  tehnicienilor  şi  ingi­  cut  de  la  0,8  tone  în  1981,   varăşul Nicolae -Ceauşescu.
                                                                                                                                                    De asemenea, prin ceree-
              Central  al  Partidului  Comunist  Român,   ghe  Fulea,  Cornel  Pacoste,  Gheorghe  Pe-   nerilor  de  la  I.M.  Barza   la  o  tonă  în  1982.  Da  zâ-
              Cu următoarea ordine de zi :            trescu,  Nicolae  Buşui,  Nicolae  Hurbean,   este  do  neconceput  fără   cămîntul  Musariu.,  lucrări­  Inginer AUREL TOMA
                1.  — Raportul privind situaţia econo-  Ion  Radu,  Iosif  Szasz,  Virgil  Marcoşan,   aportul  cercetării  ştiinţifi­  le  do  cercetare  sînt  încă   şeful biroului
               'Xco-financiară pe ansamblul economiei                                         ce  —  factor  hotărîtor  in   în  curs  de  execuţie,  dar   tehnie-tehnolbgk,
              naţionale  în  anul  1982,  rezultată  pe  baza   Ion M. Nicolae.               rezolvarea  problemelor  cu   promiţătoare.  De  remarcat      I. M. Barza
              analizei de bilanţ.                       In  problemele  dezbătute,  plenara  a  a-   caro  se  confruntă  produc­  că  la  toate  sectoarele  şi
                2.  —  Programul  de  aplicare  a  liotărî-   doptat,  în  unanimitate,  liotărîri  ce  se  vor   ţia.   raioanele intreorirtdorit.  (Continuare în otig a 2*o)
              rilor  Conferinţei  Naţionale  a  Partidului   da publicităţii.
              Comunist  Român  din  16—18  decembrie    Plenara  a  adoptat,  de  asemenea,  în
              1982  în  domeniul  retribuirii  muncii  şi  re­  unanimitate,  următoarele  măsuri  organi­
              partiţiei veniturilor oamenilor muncii.  zatorice :
                3.  —  Raportul  cu  privire  la  efectivul,   —  Mărirea  numărului  membrilor  Comi­
              compoziţia  şi  structura  organizatorică  a   tetului  Politic  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.
              partidului la 31 decembrie 1982.        de  la  21  Ia  23  ;  plenara  a  hotărît  alege­
                4.  —  Raportul  cu  privire  la  activitatea   rea  în  această  funcţie  a  tovarăşului  Ma­
              desfăşurată  în  anul  1982  de  către  orga­  nea  Mănescu  şi  trecerea  tovarăşului  Con­
              nele  de  partid,  de  stat  şi  organizaţiile  de   stantin  Oltcanu  din  rîndul  membrilor
              masă  pentru  înfăptuirea  politicii  de  ca­  supleanţi  în  rîndul  membrilor  Comitetului
              dre a partidului.                       Politic Executiv ;
                5.  —  Raportul  privind  activitatea  de  re­  —  Eliberarea  din  rîndul  membrilor  su­
              zolvare  a  propunerilor,  sesizărilor,  recla-   pleanţi  ai  Comitetului  Politic  Executiv  al
              maţiilor  şi  cererilor  oamenilor  muncii  în   C.C.  al  P.C.R.  a  tovarăşilor  Eva  Feder,
              1982.                                   Cornel  Onescu  şl  Emilian  DobresCu,  care
                6.  —  Raportul  privind  activitatea  inter­  nu  mai  îndeplinesc  funcţiile  pentru  care
              naţională  a  partidului  şi  statului  în  1982   au  fost  aleşi  în  Comitetul  Politic  Execu­  Mina Barza. Echipa tic mineri condus! de Ion Zcgheru lucrează ia valea Met» şi
                                                                                                 îşi tcallzcazâ planul in nctarc luna.
              şi principalele orientări în politica exter-  tiv;
              nă în anul 1983._                         —  Alegerea  ca  membri  supleanţi  ai
               7. — Unele probleme organizatorice.    Comitetului  Politic  Executiv  al  C.C.  ai   IN ZIARUL DE AZI:           Producţia fizică - realizată ritmic,
               Da  plenară  au  participat,  ca  invitaţi,   P.C.R.  a  tovarăşilor  Ştefan  Birlea,  Ioan
              cadre  de  conducere  din  ministere,  insti­  Totu, Cornei Pacoste şl Ion Radu.  R] Primăvara primenirii                la ina’t nivel calitativ
              tuţii  centrale,  organizaţii  de  masă  şi   ÎN   încheierea   LUCRĂRILOR   ple­   şi înfrumuseţării
             -obşteşti,  redactori  şefi  ai  presei  centrale,   narei,   întîmpinat   cu   vii   şi   pu­  fii Singura viată posibi­  FurnaHştii sînt hotărîţi
              .re nu sînt membri ai C.C. al P.C.R.    ternice   APLAUZE,   A    LUAT    CU-       la
              r
               Pe  marginea  problemelor  însorise  pe   vîntUl t  o  v  a  r  ă  ş  u  l  nicolae  @  Boşprod  —  actualităţi   să-şi îndeplinească planul
              ordinea  do  zi,  au  luat  cuvîntul  tovarăşii  :   CEAUŞESCU,  SECRETAR  GENERAL  AL   H| Reflector
              Marin Enachc, Ion Catrinescu, Ion lîălu-  PARTIDULUI COMUNIST ROMAN.                                         Am   discutat   deunăzi,   700  tone  de  fontă  cenuşie
                    ✓                                                                                                    la  Combinatul  siderurgic   —  afirmă  furnalistul  îlie
                                                                                                                         „Victoria"  Călan,  ou  di­  Andrei,   secretarul   comi­
                                                                                                                         rectorul  tehnic,  ing.  Vir­  tetului  de  partid  al  sec­
                                                                      v. ••• v ''.'iii;.'i'-V                            gil  Cîrlan,  despre  planul   ţiei.  Furnalul  nr.  2  s-a  a-
                  CAI                     «Ii       GR ICO!A DE PRIMA\                                f ARA              la  producţia  de  fOhtă  Şi   flat  în  reparaţie'  capitală.
                                                                                                                         despre  posibilităţile  de  în­  A  fost  repus  în  funcţiune
                                                                                                                         deplinire în acest an.     la  începutul  Iul  martie,
                                La pregătirea terenului şi semănatul                                                       —-  Planul  este  mobiliza­  ne-a  dat  cîteva  probleme
                                                                                                                         tor,  dar  realizabil  —  ne-a   cu  reintrarea  în  normal,
                      culturilor — ritmuri de lucru tot mai susţinute!                                                   spus interlocutorul — şi   am mai aVut greutăţi Şi

                                                                                                                                   COMBINATUL SIDERURGIC „VICTORIA"
                Activitatea  de  pregătire   combinatoarele  la  pregăti­  tat  cele  15  ha  cu  cartofi   plantat  lucrăm  cu  o  vite­
              a  patului  germinativ  şi   rea  solului  pentru  cartofi   timpurii  şi  15  ha  cu  car­  ză  de  10  ha  pe  zi.  Aceas­     C A L A N
              semănatul   culturilor   de   Aurel  Tamşa,  Ioan  Raţ  şi   tofi  de  toamnă  din  85  de   ta  înseamnă  că  pînă  du­
              primăvară   cunoaşte   In   Ioan  Tacţa,  iar  la  plantat   ha  cît  avem  în  plan  —   minică sîntem gata". Trans­  dacă  nu  intervenea  neca­  eu  aprovizionarea  în  mod
              toate  unităţile  agricole  rit­                                                portul  cartofilor  în  cîmp   zul  ou  furnalul  nr.  3,  de   ritmic  CU  materii  prime  şi
              muri  de  lucru  tot  mal  sus­  Martin Andacs. „Am plan­  arăta inginerul şef. La  se  face  cu  două  atelaje  de   mare  capacitate,  aflat  în   am  adunat  nişte  restanţe.
              ţinute.  Aşa  de  exemplu,  la                                                  către  cooperatorii  Nicolae   lucrări  de  reparaţii  şl  per­  De  la  15  marile  Insă,  am­
              C.A.P.  Şoimuş,  se  lucrea­                                    » • / ■'*       Maier  şi  Alexandru  Bardi.   fecţionare,   puteam   vorbi   bele  agregate  funcţionea­
              ză  cu  toate  tractoarele  şi                                                  Alimentarea  maşinilor  de   acum  chiar  despre  unele   ză  bine,  Incit  în  lumile  ur­
              maşinile  din  zori  şi  pînă                              %  m m m m m  §1     plantat  o  fac  Ioan  Ciblan,   depăşiri  la  producţia  de   mătoare Vom recupera res­
              seara,  iar  munca  în  cîtnp                                                   Cornel  Dubar,  Petru  Hăn-   fontă  pe  combinat.  Aşa,   tanţele  şi   Vom  elabora
              este  coordonată  de  ingine­                                                   cilă şi Aurel Toma.        insă. furnalul nr. 3 ne gre­  Chiar fontă peste plan".
              rul  şef  Nicolae  Gheorghiu                                                      La  brigada  din  Bălata,   vează   realizările,   Totuşi,   La  secţia  a  11-a  am  um­
              şi  de  către  Ing.  Toma                                                       mecanizatorul    Laurian   este  important  că  am  de­  blat  mult,  de  la  furnalul
              Lenghel,  şeful  fermei  ve­                                                    Dancea,  ajutat  de  coope-   păşit  multe  greutăţi  pe   nr.  3  la  furnalul  nr.  4  şi
              getale.                                                                         ratoarea   Sorina   Oprea,   platforma  nouă,  că  s-au   înapoi,  la  atelier  şi  la  ben­
                în  tarlaua  „Ştean"  lu­                                                     semăna  trifoi  în  cultură   mai  stabilizat  şi  oamenii   zile  de  turnare,  pînă  i-am
              crau  ieri  la  pregătirea  te­                                                 ascunsă.  El  au  realizat  51   şi  în  februarie  ne-am  rea­
              ren  ului  şl  la  erblcidat  O-                                                de ha din 80.              lizat  şi  chiar  depăşit  pre­  aflat  pe  inginerii  Ioan  Cră-
              vidiu  Pis,  Vasile  Ifrim  şi                                                    La  C.A.P.  Deva,  unitate   vederile  de  plan  la  furna­  ciUnescu,  directorul  uzinei
              Ioan  Pantea,  iar  semăna­                                                     unde  munca  este  bine  or­  lul  nr.  4.  Rezultate  bune   nr.   2   furnale-aglomerare
              tul  celor  40  de  ha  cu  sfe­                                                ganizată  şi  condusă  de   avem şi în luna martie.   şi  Alexei  Ţentiu,  şeful  sec­
              clă  de  zahăr  îl  efectua  IIo-                                                către   inginerul   Sergiu                           ţiei,  Mai  înainte  am  dis­
              ria   Cuteanu.   „Pînă   în                                                     Sbuchea,  s-a  terminat  de   Noi  am  început  insă  do­  cutat  eu  furnallşti,  cu  alţi
              seară  realizăm  27  de  ha,                                                    semănat  sfecla  de  zahăr,   cumentarea  de  la  secţia  I,   meseriaşi  la  locurile  lor  de
              iar  rnîine-  (azi  —  n.n.)  sîn-                                               iar acUm se lucrează la   de  la  cele  două  furnaie  de   muncă. „Lucrul cel mai
              tetn  gata  eu  semănatul      C.A*p.  Şoiitlliş.  Mecanizatorii  Vasile  îfrim  şi  Ovidiu  Pîs           capacitate  mică.  „La  fur­
              sfeclei  de  zahăr"  —  spu­  lucrează  la  pregătirea  terenului  pentru  culturile  de  pritnă-   N. ZAMFIR  nalul  nir.  1,  în  ianuarie   DUMITRU GHEONEA
              neau  mecanizatorii.  Intr-o   varft.                                                                      şl  februarie  am  elaborat
              tarla Învecinată lucrau cu                                                        {Continuare in pag. a 2-a)  suplimentar mai mult de  (Continuare în pag. a 2-a)
   77   78   79   80   81   82   83   84   85   86   87