Page 83 - Drumul_socialismului_1983_03

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
pag. 2

:
CAMPANIA AGRICOLĂ D E P 8 I I M Ă V A R Â PRIMĂVARA PRIMENIRII
m m
Şi ÎNFRUMUSEŢĂRII 15.00 Telcî.
Toată atenţia asigurării bunei 15,05 Consul
mitere
In ©roşul fruntaşilor 15.25 tul su Emisiu
funcţionări a sistemelor de irigaţii germai
în cursul anului trecut, ar lucra, o fac pentru bu­ 17,20 Itincra
haţeganii s-au bucurat de nul lor renume dă acţiu­ 17,35 La vo
17,45 1001 a
Amenajarea şi punerea ani unele din suprafeţele aprecieri şi în ceea ce pri­ nilor haţeganilor consis­ 20.00 Teleju.
în stare de funcţiune a pe care le cultivăm cu veşte gospodărirea şi în­ tenţă şi trăinicie. Astfel, 20,15 O poli
tuturor sistemelor locale plante de nutreţ — arăta frumuseţarea oraşului lor. prin efortul lor, cetăţenii colaboi
de irigaţii, atît în unităţile tovarăşul Radu Miliuţ, şe­ Un oraş curat şi cochet de pe strada Hunedoarei cu toa
agricole de stat, cit şi în ful fermei zootehnice din în a cărui urbanistică ele­ şi-au introdus canalizare 20.25 Actuali
cele cooperatiste, consti­ satul Lăpuşnic a I.A.S. mentul modern şi cel tra­ menajeră; elevii şi cadre­ că
tuie o sarcină de maximă Mintia — iar rezultatele diţional trăiesc în armo­ le didactice de la şcolile 20,40 Serial !
uman
importanţă pentru orga­ obţinute sînt din cele mai nie. Un oraş ai cărui' locui­ generale nr. 1 şi 2 au plan­ 20,55 Un ct
nele locale de partid şi de bune. Astfel, asigurînd u- tori iubesc ordinea şi cu­ tat 700 de duzi; cetăţenii <lv.
stat, pentru conducerile u- darea culturilor cu agre­ răţenia şi care, pentru a din cartierul Aurel Vlaicu 21,10 Cadran
C.A.P. Şoimuş. Martin An dacs asigură plantarea carto­
nităţilor agricole şi cadre­ gatele A.P.T. 4 şi prin filor în condiţii de bună caii tate. le menţine, răspund cu au desţelenit şi redat pro­ 21,30 Film a
le de specialişti. Aşa cum inundare, am reuşit să ob­ promptitudine la chemări­ ducţiei agricole 1,5 ha te­ rul dc
prevede programul jude­ ţinem 43 000 kg masă ver­ le şi acţiunile de gospo­ ren în intravilan; în oraş mieră
ţean, fiecare unitate tre­ de la hectarul de lucer- dărire iniţiate de consiliul toţi pomii fructiferi şi or­ 22.25 Telejui
buie să execute lucrările nă. popular. namentali de pe străzi sau
de curăţare a canalelor, In acest an, vom iriga Este o plăcere să treci, din curţi au fost curăţaţi
de întreţinere, amenajare 58 de ha ocupate cu plan­ în oricare anotimp al anu­ şl li s-au corectat coroa­
şi punere în funcţiune a te de nutreţ. Avem în do­ lui pe străzile Horea, Pro­ nele; săptămânal, sau dacă
sistemelor existente, să re­ tare o instalaţie A.P.T. 4 gresului, Mihai Eminescu, e nevoie şi de două ori pe BUCUREŞ
vizuiască, să repare şi să care a fost reparată şi a- 23 August, Mihai Viteazul; săptămînă, toate rigolele dloprogrami
asigure buna funcţionare cum este în stare de func­ este o plăcere să stai de sînt curăţate de pămînt şi La ordinea
a soţiilor de pompare, a ţionare. Am curăţat şi ta­ vorbă despre responsabili­ multe altele. cultură: Ins
tuturor motopompelor şi luzat 1 500 ml canale. To­ tăţi civice dar mai ales Intr-o discuţie cu tova­ Radiojurnal
de onoare
ins taiuţiilor. tul este pregătit şi îndată să-i vezi în fruntea oame­ răşul Gheorghe Popescu, Revista pre
în ce stadiu se află pre­ ce va fi necesar vom trece nilor pe deputaţii Maria vicepreşedintele biroului rul melodii
gătirea sistemelor de iri­ la udarea culturilor. Milici, Geta Costescu, Au­ executiv al consiliului tin de ştiri
dem ascult
gaţii şi a echipamentelor — Trebuie să irigăm în rora Grai, Ion Giuglca, popular orăşenesc am a- Buletin dc ţ
de udare ? Această între­ acest an 20 de ha pe care Ştefan Hovati, pe cetăţenii flat, în plus, că se urmă­ ţa şi viaţi
bare am adresat-o facto­ le cultivăm cu legume, Todor Petraru, Ioan Her- reşte ca în această pri­ folcloric ;
rilor de răspundere din precum şi 30 de ha pe ca­ ţa, Iosif Drăghici, Gheor­ măvară toate zonele verzi inima ţării
dc ştiri; 1
mai multe unităţi agricole re le cultivăm cu cartofi Horia Cutcanu termină azi însămînţarca celor 40 ha cu ghe Luţă. din cartierele oraşului să ştiu; 11,35 I
socialiste de stat şi coo­ de toamnă — sublinia Mir- sfeclă de zahăr prevăzute in planul de producţie al C.A.P. Duminica trecută, spre fie împrejmuite cu gard Buletin de
7
peratiste, iar răspunsurile cea Petrişor, inginerul şef Şoimuş. exemplu, peste 700 de ce­ viu şi că, tot în acest a '* toate pentri
12,30 Din t
primite le-am consemnat al C.A.P. Lăpuşnic. Avem tăţeni ai oraşului au ieşit cu forţe locale se va se' • rului; 12,45
în rîndurile de mai jos. comandată o motopompă Pregătirea terenului şi semănatul să planteze gard viu în ju­ ţiona îptr-un mod civili­ radio-tv. ; 1
— La noi — ne spu­ cu două aripi de ploaie, rul zonelor verzi, să le îm­ zat problema parcării la 3; 15,00 Stu.
Buletin de
nea ing. Mihai Cazaci nou, utilaj care, aşa cum ne-a (Urmare din pag. 1) le (5 ha morcovi) şi sfecla bogăţească pe acestea cu domiciliu a autoturismelor dlorcflector;
secretarul comitetului de comunicat baza de apro­ furajeră (7 ha), iar acum armonie şi culoare, precum proprietate personală. de cîntccc;
partid de la C.A.P. Dobra, vizionare din Simeria, ne mecanizatorii Aurel Cătă­ şi la demolarea unor imo­ Sînt frumoase şi consis­ natc econor
letin de şt
şeful fermei legumicole — va sosi în următoarele plantarea cartofilor. La lina şi Florin Buştea pre­ bile în zonele ce urmează tente, făcute cu multă tru patrie;
s-au luat toate măsurile zile. Am făcut toate pre­ C.A.P. Hărău s-a încheiat gătesc terenul şi plantea­ a fi sistematizate. Bilanţul convingere acţiunile gos­ lişti de mu
menite să asigure buna gătirile şi asigurăm iriga­ plantatul cartofilor (20 im) ză cartofii la brigada Min­ acţiunilor de pînă acum podăreşti şi de înfrumuse­ 18.00 Orele
gricultura d
funcţionare a sistemului de rea culturilor de legume şi s-au însămîmţat 20 de tia. în prima zi de lucru e bogat. Convingerea că, ţare ale haţeganilor. 20.00 Radioj
irigaţii şi extinderea aces­ şi cartofi "stabilite prin ha cu sfeclă de zahăr din (ieri) au plantat 5 ha. La ori în ce parte a oraşului ION CIOCLEI culturală;
tuia pe încă 20 de ha. Iri­ plan. 30 ha planificate. Tot aici C.A.P. Banpotoc s-au se­ nişti ai şlap
zi intr-o or
găm toate cele 100 ha pe Aşa cum am constatat, s-au semănat 30 de ha le­ mănat 14 ha cu sfeclă de din opereta
care le cultivăm cu legu­ atît la cooperativele agri­ gume şi 16 ha culturi fu­ zahăr, iar la C.A.P. Bîr- şortului" i
rajere. La C.A.P. Leşnic
me. Irigarea o facem di­ cole de producţie cît şi la său 14 ha cu plante de 23,30—3,00 N
cal.
rect din sursa de apă, uti- ferma I.A.S. din comuna s-au plantat 6 ha cu car­ nutreţ.
semănate
fost
au
tofi,
lizînd echipamentele de Dobra, lucrările de reame- 5 ha cu legume şi 7 ha Activitatea se desfăşoară
udare A.P.T. 4. Pentru a najare şi punere în func­ cu plante furajere, iar în bune condiţii la C.A.P.
putea face mai bine faţă ţiune a sistemelor locale Hărău, Deva, Şoimuş, Vc-
necesităţilor am mai pro­ de irigaţii s-au încheiat la C.A.P. Oristur s-au ţel, Leşnic şi Bîrcea Mică.
semănat 5 ha cu lu­
curat o aripă de ploaie. înainte de termenul sta­ m schimb, la C.A.P. Bîr- DEVA: In
Amîndouă agregatele de bilit prin programul jude­ cerna, 5 ha sfeclă furaje­ său şi Banpotoc nu s-a în­ (Patria); Slii
ră şi s-au plantat 10 ha
NEDOAHA ;
udare au fost revizuite şi ţean. Aceste unităţi, cît şi ceput încă plantatul car­ riu’lui Rotii
reparate, iar acum sînt C.A.P. Roşcani au posibi­ cu cartofi. Tovarăşul Pa- tofilor, deşi au aceleaşi Şapte zile
vel
in
Antal,
membru
pregătite pentru a intra litatea, folosind cursurile de consiliul de conducere al condiţii ca şi unitatea ve­ Teheran 43
(Arta);
în funcţiune la momentul apă locale (Valea Lăpuş- C.A.P. Bîrcea Mică, ne cină — C.A.P. Hărău. Fac­ structorul) Coi
potrivit, adică atunci cînd nicului, Valea Dobrei şi spunea că mecanizatorul torii de răspundere trebuie Actorul şi si
va fi nevoie. Anul trecut Mureşul)- să extindă iriga­ Doru Gheorghe a plantat să ia măsuri ca în toate lel-II (Unire
nu am avut motopompist. ţiile la culturile de po­ unităţile să se realizeze — seriile I-
brie);
LUPI
5 ha cu cartofi, a semă­
Am trimis un om la cursu­ rumb şi plante de nutreţ, nat 3 ha cu sfeclă fura­ ritmuri înalte de lucru, ca cartuş (Cult
rile de instruire organiza­ precum şi la păşuni cu a- jeră şi acum seamănă 14 semănatul şi plantatul să CAN : A .şt ei
(Luceafărul)
te la Deva şi acum avem menajări simple şi chel­ ha cu trifoi In cultură as­ se facă cît mai operativ Urgia (Min
un motopompist calificat. tuieli minime. cunsă. C.A.P. Veţel a ter­ pentru a se evita astfel LA: De la S
— Irigăm de mai mulţi N. BADIU minat dc semănat legume­ pierderea apei din sol. toresc); AN)
albeşte şi 1
V u • esc); URIC.
Cercetarea meu vecin !
(Urmare din pag. 1) noaste tovarăşul Ionel Ho­ X—TI (Reteza
TIE : Prea
Furnaliştii sînt hotărîţi să-şi dorog, secretarul comitetu­ ştiinţifică riduri (Patrii
chian (Flaci
important este că am re­ lui do partid al combina­ (Urmare din pag. 1) GIU-BAI:
dus în mod simţitor fluc­ îndeplinească planul tului. Dar Comitetul jude­ Buddy Hollj
cultură); 11/
tuaţia, că s-a îmbunătăţit ţean de partid, factorii noş­ trabandiştii t
sensibil disciplina tehno­ tri tutelari de resort ne-au ţările de preparare efec­ cia (Dacia);
logică şi a muncii, remar­ cărcarea fontei. „în întrea­ Inginerul Alexei Ţentiu Ioan Crăciuneseu. Vorbeş­ ajutat foarte mult. Ca ur­ tuate la minereurile pro­ tiera; CALA
ou flori de c
ca maistrul Ferdinand ga activitate, prin inter­ este de părere că la fur­ te cumpătat, cu calculato­ mare, am aplicat un an­ venite din zona Francisca cultură); SIR
Herţeg, de la maşina de venţiile operative atunci nalul nr. 4 lucrurile merg rul în faţă. Nu se hazar­ samblu de măsuri de na­ şi orizontul —490 m Mu- Iii (Mureşul)
turnat fontă pe bandă şi cînd situaţia impune, se zi de zi mai bine, că oda­ dează în aprecieri, deşi tură tehnică şl organizato­ sariu s-au elaborat unele ţitorul de să
preşedinte al comitetului remarcă, de la noi, mese­ tă repus in funcţiune şi are încredere în oamenii rică, ale căror urmări po­ procedee de preparare, care GHELARI: L
(Minerul).
sindical de secţie. Aici, la riaşi ca Ioan Terhetea, A- furnalul nr. 3, se vor de­ cu care lucrează. zitive sînt evidente. Am permit valorificarea cu
M.T.F.B., au fost multe lexandru Bogdan, Constan­ pune toate eforturile pen­ — Cred că sîntem şi noi adus corecţii unor agre­ randamente acceptabile a
greutăţi, le-am cam înlă­ tin Pirvuleţ, Vasile Teo- tru exploatarea lui raţio­ pe calea cea bună — ne gate şi instalaţii care a- elementelor utile din aces­
turat şi reuşim zilnic să dbreseu şi alţii". Despre nală, incit producţia de spune. La secţia I func­ veau defecţiuni de proiec­ te minereuri.
nu mai punem probleme redresarea producţiei de fontă să se realizeze ritmic ţionează acum bine ambe­ tare şi execuţie, am adop­ O contribuţie remarca­ • Iluncdoai
în funcţionarea furnalelor fontă la furnalul nr. 4 şi şi de cea mai bună calita­ le furnale, la secţia a Il-a tat o organigramă cores­ bilă ia efectuarea acestor stat „Valea .
mari. Mă gîndesc că am despre strădania oameni­ te. „Acum preocuparea depăşim planul şi în a- punzătoare, numind în pos­ cercetări, la realizarea u- şani : Conc
putea să-i evidenţiem pe lor de a-1 aduce cît mai centrală a colectivului sec­ ceastă lună la furnalul nr. turile cheie ale producţiei nor aparate şi dispozitive extraordinar
cîţiva dintre meseriaşii repede la parametrii pro­ ţiei a Il-a furnale este 4 si aşteptăm, după 1 a- cadre tinere, capabile, am menite să asigure o creşte­ „Progresiv".
o Pctrila ş
noştri cei mai destoinici : iectaţi ne-a vorbit şeful asigurarea efectivului ne­ prilie, să vedem cum se întărit munca de partid re a eficienţei în producţie, samblul folclt
Marin Tudor, Emil Suciu, de schimb, Titus Preda. cesar de furnalişti, de alţi va comporta in exploatare prin eonstitulera unor noi au avut-o dr. ing. Ottinar din Alba Iuli
Ilie Călin — lăcătuşi la „Ne străduim zi de zi, pe meseriaşi, ridicarea nive­ furnalul nr. 3. Mai avem organizaţii de bază, Incit Kheil, subinginerul Ioan colul „Drag 1
M.T.F.B., Sabin Angheluş toate cele trei schimburi, lului de pregătire profe­ în atenţie unele măsuri activitatea este mai bine Circo, inginerul Mihai şi şesu".
Vasilc Budăi, Dumitru Ti­ să aprovizionăm ritmic sională a întregului perso­ tehnice şi organizatorice, coordonată şi condusă şi Martinov, t e h n i c i a n u l
miş — lăcătuşi la furnal. furnalul cu materii priane, nal muncitor din cadrul de completare şi perfec­ din acest punct de vede­ Gheorghe Urîtu şi alţii.
Sîntem hotărîţi să mun­ să-l exploatăm raţional, să secţiei, îmbunătăţirea con­ ţionare a personalului, de re. în munca noastră a- în 1983, colectivul de
cim tot mai bine în con­ intervenim operativ ori de tinuă a disciplinei de pro­ omogenizare a colectivului, vem permanent în atenţie cercetare de la I.M. Barza,
tinuare, să ne depăşim rit­ cîte ori apare ceva nepre­ ducţie şi a muncii — spu­ astfel Incit să intrăm şi îndemnurile şi orientările în colaborare cu institutele Pentru azi,
mic sarcinile de plan". văzut. Treaba merge din nea tovarăşul Ioan Tirt, noi pe linia bunelor rea­ date de secretarul general de specialitate din ţară, Vremea va co
ce în certmai bine. In fe­ secretarul comitetului de lizări la producţia de fon­ al partidului, tovarăşul încălzească şi
în momentul elaborării bruarie ne-am făcut pla­ şi-a propus soluţionarea neral instabili
unei noi şarje la furna­ nul, ba chiar am dat ceva partid al secţiei. S-au luat tă cenuşie, de care eco­ Nicolae Ceauşescu, în vi­ unor probleme de produc­ fi mal mult
lul nr. 4 l-am întîlnit po o serie de măsuri, s-au fă­ nomia naţională are mare zita de lucru pe care a ţie care să asigure o va­ cădea precipiţi
xidarul-şamotor Gheorghe în plus. De la începutul cut multe lucruri bune, trebuinţă. făcut-o în combinatul nos­ lorificare economică a mi- cale sub form
Iancu. El a accentuat ne­ lunii martie de asemenea dar mai este destul de lu­ Au fost multe probleme tru în luna septembrie a neralizaţiilor cu conţinut oare vor avea
de aversă Ins
cesitatea completării efec­ avem un sensibil spor de cru pentru a ne încadra la C.S.V. Călan după in­ anului trecut. Vom acţio­ scăzut de la Brusturi, ex­ locuri de deşi
trarea în funcţiune a noi­
tivului de furnalisti cu me­ producţie, pe care îl vom în exigenţele pe care parti­ lor obiective. Unele s-au na cu exigenţă şi respon­ tinderea utilizării „calcitei trice. Vîntul v
sabilitate pentru îmbună­
dul,
tovarăşul
majora în continuare. Este
personal
seriaşi bine pregătiţi, re- şi hotărîrea tovarăşilor Nicolae Ceauşescu le-a pus rezolvat, cu altele încă se tăţirea întregii activităţii, de Vaţa“ pentru industria derat ou inten
porare din sud
levînd activitatea susţinu­ hirtiei şi electrotehnică, Temperaturile
Gheorghe Nistor, Nicolae în faţa noastră, a siderur- luptă colectivul. pentru îndeplinirea impor­
tă a colectivului în care Petroşan, Ştefan Ursache, gi.ştilor. Ne vom face e- — Adevărul este că n-am tantelor sarcini de plan ce recondiţionarea pieselor de fi cuprinse î
grade, iar cele
lucrează de a asigura per­ Nicolae Samonid, Dumitru xemplar datoria". fost suficient pregătiţi să ne revin în acest al trei­ schimb prin metalizare, tre 15 şi 20 di
manent cele două furnale Ciobanu, Ioan Filip, Nico­ Discutăm şi cu directo­ preluăm spre exploatare lea an al celui mai dina­ extinderea gamei de sorti­ cal mai ridic
(Meteorolog
r.
de mare capacitate cu oa­ lae Chira, al celorlalţi de rul uzinei nr. 2 furnale- asemenea agregate com­ mic cincinal din istoria mente din pietre semipre- Ţuţuriga Liam
lele necesare pentru des­ la „F. 4". aglomerare, tînărul inginer plexe, moderne •— recu- modernă a României. ţioase.