Page 85 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 85

pag. 4                                                                                DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 890 © VINERI, 25 MARTIE 1983









                   Ceremonia oficială a lansării în              din  Stockholm  au  partici­  s-a  subliniat  că  numai
                                                                                            împiedicarea  unui  conflict
                                                                 pat  la  un  seminar  avînd
                                                                 ca  temă  efectele  distrugă­  nuclear  poate  reprezenta
                   librăriile franceze a volumului               toare  ale  unui  război  nu­  un  ajutor  eficient  pentru
                                                                 clear  şi  lupta  împotriva   întreaga  omenire.  Partici­
                 „Nicolae Ceauşescu: Constructorul               pericolului  unei  asemenea   panţii  s-au  pronunţat  pen­
                                                                 conflagraţii,  organizat  de   tru  îngheţarea  şi  reduce­  REABILITAREA       neva,  dr.  C.  Brute,  membru
                  României moderne — om de stat                  grupul   suedez   „Medicii   rea   arsenalelor   nucleare    CĂRBUNELUI         al   Societăţii   franceze   de
                                                                 împotriva  armelor  nuclea­  precum  şi  a  forţelor  mili­                     luptă  împotriva  consumului
                                                                                                                           Incadrindu-se
                                                                                                                                           acţiu­
                                                                                                                                       in
                       de talie internaţională"                  re". In cadrul dezbaterilor  tare convenţionale.        nea  de  „reabilitare"  a  căr­  de  stupefiante.  El  a  arătat
                                                                                                                                                 că  in  Europa  occidentală
                                                                        Orientările economice şi sociale                 bunelui,  Franţa  a  elaborat   există  pericolul  apariţiei  ti­
             PARIS  24  (Agerpres).  —   ral-ştiinţifice franceze.                                                       un  program  energetic,  pro-
           Editura  „Pergamon  Press"   In  cadrul  ceremoniei  au          ale noului guvern francez                    punindu-şi  creşterea  sub­  ne/  „generaţii  de  narco­
                                                                                                                                                 mani".
           —  filiala  din  Franţa  şi   luat  cuvîntul  Pierre  Paraf,                                                  stanţială  a  producţiei  de
            Ambasada   României   la   scriitor,  preşedintele  Aso­                                                     cărbune,  care  in  ultimii  20.  „UN POEM ÎN PIATRA"
            Paris  au  organizat  ceremo­  ciaţiei  de  prietenie  Fran­  PARIS  24  (Agerpres).  —   triva  şomajului,  a  infla­  de  ani  a  scăzut  la  jumăta­
           nia  oficială  a  lansării  în   ţa—România,   publicistul   Preşedintele  Franţei,  Fran­  ţiei  şi  în  comerţul  exte­  te,  adică  de  la  34  milioa­  De  curind,  in  Indonezia,
           librăriile  franceze  a  volu­  Michel  P.  Hamelet,  autorul   cois  Mitterrand,  a  rea­  rior.  în  acest  scop,  preşe­  ne  tone,  in  1970,  la  24  mi­  in   regiunea   centrală   a
           mului  „Nicolae  Ceauşescu  :   primului   volum   publicat   firmat,   într-o   alocuţiu­  dintele  Mitterrand  a  tra­  lioane  tone,  in  1976,  şi  la   Javei,  a  fost  redat  patrimo­
            Constructorul   României   în  străinătate-  despre  via­  ne  televizată,  că,  în  cî-   sat  guvernului  sarcina  de   18  milioane  tone,  in  1982.   niului  naţional  cel  c/e-a/
            moderne  —  om  de  stat  de   ţa  şi  opera  tovarăşului   teva   luni   de  guvernare   a  atinge  şase  obiective  î   Potrivit  noului  program  e-   optulea  templu  budist  Bo-
            talie  internaţională",  pu­  Nicolae   Ceauşescu,   Ian   socialist-comunistă,  au  fost   pregătirea  tinerilor  în  me­  nergetic,  Franţa  tşi  va  spori   robudur,  însemnat  vestigiu
            blicat  în  Marea  Britanic   Maxwell,  directorul  gene­  realizate  mai  multe  refor­  serii  de  viitor,  reducerea   producţia  de  cărbune  la  30   pentru istoria arhipelagului.
            sub  îngrijirea  lui  Robert   ral  al  filialei  din  Paris  a   me  sociale  decît  intr-o  ju­  inflaţiei  la  nivelul  ţărilor   milioane  tone,  la  siirşitul   Ruinele  acestuia  au  iost
            Maxwell,  directorul  acestei   Editurii  „Pergamon  Press",   mătate  de  secol  —  trans­  concurente,  restabilirea  —   acestui deceniu. Cărbunele  descoperite  in  1814.  Lucră­
            edituri.                  şl  Dumitru  Aninoiu,  am­  mite  agenţia  France  Presse.   în  doi  ani  —  a  echilibru­  —  se  apreciază  în  cercurile   rile  de  restaurare,  tncepute
                                                                                                                                                 chiar  atunci,  nu  au  putut
             La  festivitate  au  parti­  basadorul   României   în   Această  politică  socială  în   lui   comerţului   exterior,   experţilor  din  Paris  —  este   conserva  însă  eficient  ele­
                                                                                            sprijinirea
                                                                                                       întreprinderilor
                                                                 favoarea  celor  mai  deza­
            cipat  Francois  Massot,  pre­  Franţa.              vantajaţi  —  a  subliniat  el   care   introduc   inovaţii   energia  viitorului,  cu  atît   mentele  artistice  ale  clă­
                                                                                                                         mai  mult  cu  cit  el  este  a-
            şedintele  Grupului  de  prie­  Cu  acest  prilej,  au  fost   —  va  fi  continuată,  chiar   pentru  export,  respectarea   cum  mai  puţin  costisitor   dirii.   Umiditatea   excesivă,
            tenie  Franţa—România  din   organizate,  de  asemenea,   dacă  se  va  cere  francezi­  echilibrelor   financiare   şi   decît  petrolul.  O  kilocalo-   ploile  torenţiale  şi  colec­
           'Adunarea  Naţională,  mem­  expoziţia   „Preşedintele   lor  un  efort  deosebit,  în   securităţii  sociale  şl  men­  rie  obţinută  in  Franţa  prin   ţionarii  ocazionali  au  făcut
                                                                                                                                                 ca  o  mare  parte  din  con­
           bru  al  Comitetului  direc­  Nicolae  Ceauşescu  şi  par­  funcţie  de  mijloacele  lor.   ţinerea  bugetului  de  stat  în   utilizarea   cărbunelui   este   strucţie  să  se  deterioreze
                                                                                                                         mai  ieftină  cu  50  la  sută
            tor  al  Partidului  Socialist   cea  lumii"  şi  o  bogată  ex­  Situaţia  economică  a  Fran­  limitele  actuale,  dezvolta­  decit  cea  obţinută  prin  fo­  puternic.   Noile   operaţiuni
            Francez,  Lucien  Gautier,   poziţie  de  carte,  care  a   ţei  —  a  continuat  el  —                      losirea   hidrocarburilor   li­  de   restaurare,   încheiate
                                                                 este  de  asemenea  natură,   rea  activităţii  de  economi­                    recent,  au  început  cu  zece
           preşedintele  Grupului  de   cuprins  la  loc  de  frunte                                                     chide  sau  gazoase,  preci­  ani  in  urmă.  Efectuate  in
           prietenie  Franţa—România   operele  alese  ale  tovară­  incit  va  trebui  pe  viitor,   sire  şi  orientarea  acestor   zează   Buletinul   economic   colaborare  cu  Organizaţia
                                                                 să  se  obţină  victorii  pe  trei   economii  spre  industrie  şi   al agenţiei France Presse.
           din   Senat,   reprezentanţi   şului  Nicolae  Ceauşescu,                                                                             Naţiunilor  Unite  pentrtf  V‘
                                                                 fronturi — în lupta împo­  locuinţe.
           ai   Ministerului   Relaţiilor   precum  şi  lucrări  dedicate                                                  NAVELE  CU  PINZE     ducaţie,  Ştiinţă  şi  cultură
                                                                                                                            ÎN ACTUALITATE       (UNESCO),   acţiunite   de
           Externe,  ai  altor  ministere,   vieţii  şi  activităţii  sale  in­  Măsuri restrictive îmootriva                                    restaurare  au  costat  apro­
           deputaţi  şi  senatori,  per­  ternaţionale,   apărute   în                                                     Recent  a  fost  creat  mo­  ximativ  24  milioane  de  do­
           sonalităţi ale vieţii cultu-  Franţa şi în alte ţări.             mijloacelor de informare                    delul  unei  noi  „nave  cu   lari.  in   formă   de
                                                                                                                         pinze",  care  ar  putea  sem­
                                                                                                                                                   Templul,
                      Âcţiuni în favoarea păcii                    TEL  AVIV  24  (Agerpres).   ultimul  an,  autorităţile  au   nata  începutul  unei  revoluţii   piramidă,  are  o  bază  din
                                                                                                                         in  industria  de  profil.  Des­
                                                                                                                                                 blocuri  granitice,  fiecare  cu
                             şi dezarmării                       —  După  declanşarea  inva­  limitat  drastic  deplasările   pre  ce  este  vorba  ?  In  pri­  o  suprafaţă  de  cinci  metri
                                                                                            ziariştilor  în  zona  înălţi­
                                                                                                                         mul  rind,  velatura  diferă  de
                                                                      în
                                                                                  guvernul
                                                                 ziei
                                                                          Liban,
                                                                                                                                                 pătraţi,  trei  platforme  cir­
                                                                                            milor  Golan,  în  Liban  şl
             TOKIO  24  (Agerpres).  —   Icano  şi  Toshima.  Pînă  în   israelian  a  înăsprit  măsu­  în  alte  zone  ocupate  de   cea  clasică,  .  fiind  rigidă   culare  suprapuse,  pe  care
                                                                                                                         sau  semirigidă.  Forma  ei
           Adunarea  deputaţilor  mu­  prezent,  900  de  localităţi   rile   restrictive   împotriva   Israel.  Asemenea  măsuri   seamănă  cu  jumătatea  unei   este  aşezat  un  dom  sculptat
            nicipali  din  sectorul  Sibuja   nipone  au  fost  proclamate   mijloacelor   de   informare   au  avut  loc  mai  cu  seamă   aripi  de  avion,  montată  cu   in  basorelief.  înălţimea  to­
            al  capitalei  nipone  a  adop­  de  organele  locale  ale  pu­  din  ţară  —  relevă  o  decla­             baza  mică  in  partea  inferi­  tală  a  construcţiei  este  de
            tat  o  rezoluţie  prin  care   terii  drept  oraşe  denuclea-                  datorită  faptului  că  o  se­  oară,  ceea  ce  asigură  acee­  35 de metri.
            se  cere  transformarea  ora­  rlzate.               raţie  a  Comitetului  edito­  rie  de  ziare  şi  trimişii  ier   aşi  torţă  de  propulsie  ca  a   Reaşezarea   blocurilor   şi
            şului  Tokio  într-o  zonă            ★              rilor  do  ziare  din  Israel.   au  demascat  acţiunile  tru­  unei  vele  convenţionale  cu   refacerea  basoreliefurilor  au
            denuclearlzată.  Sibuja  este   STOCKHOLM   24   (Ager­  Ziarul  „Maariv",  citat  de   pelor  de  ocupaţie  sau  pur   dimensiuni   de   două   ori   necesitat  mutarea  a  peste
            al  treilea  sector  din  Tokio   pres).  —  Peste  600  de  ca­  agenţia  Associated  Press,   şi  simplu  au  scris  despre   mal mari.  un  milion  de  pietre  catalo­
            în  care  se  adoptă  un  ast­  dre  didactice  şi  studenţi                                                                         gate  cu  ajutorul...  compu­
            fel de document după Na-  de la Institutul Karolinska  scrie, in acest sens, că, în  ceea ce au văzut.         Pină   in   prezent,   acest  terului,
                                                                                                                         tip  de  velatură  a  iost  fo­  Specialiştii   UNESCO   au
                                                                                                                         losit doar experimental, dar  comparat  monumentul  de
             MOSCOVA     24   (Ager­             Din ţările socialiste                      luţiilor  propuse  de  Insti­  —  avind  in  vedere  avanta­  artă,  ridicat  în  timpul  pe­
           pres).  —  Industria  con­                                                       tutul   de   radioelectronică   jele  pe  care  le  oferă,  în  rioadei  de  aur  a  dinastie!
           structoare  de  maşini  din                                                      din  Sofia  —  soluţii  bazate   primul  rind  folosirea  ener­  budiste  Asailendra,  cu  „un
           Uniunea  Sovietică  a  pus   35  mc.  Noua  instalaţie  va   na.  Lucrările  vor  fi  fina­  pe  poliamidul  produs  în   giei  eoliene  —  ea  are  toa­  poem  in  piatră".  La  rindul
            la  dispoziţia  economiei  na­  contribui  din  plin  la  rea­  lizate  în  1988,  noua  uni­  Bulgaria.   Acest   material   te  şansele  să  fie  extinsă  pe  tor,  autorităţile  indoneziene,
           ţionale  noi  excavatoare  pu­  lizarea  unei  producţii  de   tate  energetică  urmînd  a   este  folosit  pe  larg  în  fa­  o scară foarte largă.  care  preţuiesc  nu  mai  pu­
           ternice,  de  mare  randa­  cinci  milioane  tone  de  şis­  avea  o  capacitate  de  315   bricarea  componentelor  u-   250 000 NARCOMANI  ţi  templul,  au  lansat  un  a-
           ment.  Astfel,  la  exploata­  turi bituminoase pe an.  MW.   Fondurile   necesare   nor  aparate  de  telecomuni­                    pel  muzeelor  şi  colecţiona­
           rea  de  şisturi  bituminoase          ★              sînt  estimate  la  circa  12   caţie.  Masele  plastice  rea­  In  ţările  Pieţei  comune  rilor  particulari  din  lume
            „Okteabrski"  —  situată  în   BELGRAD  24  (Agerpres).   miliarde de dinari.   lizate  de  specialiştii  bul­  există   in   prezent   peste  pentru  a  contribui  la  refa­
            cel  mai  mare  bazin  de  şis­  —  Constructorii  Iugoslavi                    gari  se  situează  la  nivelul   250  000  de  narcomani,  din­  cerea  in  totalitate  a  -  fer,
            turi  din  R.S.S.  Letonă  —   de  obiective  hidroenerge­                      celor  din  import,  iar  a-   tre  care  aproximativ  10  la  plului  prin  înapoierea  com­
                                      tice  au  început  pregătirile   SOFIA  24  (Agerpres).  —-                        sută  folosesc  aşa-numitele  ponentelor  artistice  despre
            funcţionează  un  excavator-                                                    pliearea  lor  nu  necesită
                                      pentru  ridicarea  unei  hi­  Categorii  de  mase  plasti­                         „droguri  dure",  extrem  de  a  căror  existenţă  nu  se  mai
            gigant  construit  în  Ural,   drocentrale  pe  rîul  Lim,   ce  din  import  sînt  înlocui­  utilaje  noi,  precizează  a-   nocive - a anunţat, la Ge­  cunoaşte nimic.
            oare are volumul cupei de  R.S. Bosnia şi Herţegovi-  te cu succes datorită so­  genţia BTA.
                          DUMINICĂ, 27 MARTIE                            Sâptămîna viitoare                            rar-muzical-coregrafic  9  21,30  Fotograme  din  realitate
               •  8,00  Consultaţii  pentru  admiterea  în  învăţămîntul                                               9  22,00  Ffim  serial  :  Visuri  'destrămate.  Episodul  5
            superior  agricol  •  8,30  Almanahul  familiei  9  9,00  De                                               9 22,30 Telejurnal.
            strajă  patriei  •  9,30  Bucuriile  muzicii  o  10,00  Viaţa  sa­  ia televiziune                                         VINERI, 1 APRILIE
            tului  •  11,45  Lumea  copiilor.  Din  sumar.  *  Patriei,  su­                                               ©  15,00  Telex  9  15,05  Consultaţii  pentru  admiterea
            premul  Iegămînt  *  Pentru  al  ţării  preşedinte  *  Tele-         MARŢI, 29 MARTIE                      în  învăţămîntul  superior  tehnic  9  15,30  Emisiune  în
            filmotcca  de  ghiozdan  :  Tarzan.  Episodul  2  •  13,00  Al­  9  11,00  Almanahul  familiei  9  11,30  Desene  anima­  limba  germană  9  17,25  Tragerea  loto  9  17,30  La  volan
            bum duminical. Din sumar : * Telex * Concert de prînz                                                      9  17,45  1001  do  seri  9  20,00  Telejurnal  9  20,15  Actuali­
                                                                 te  :  Povestiri  din  Pădurea  verde  o  11,55  Monumente
            *   Umor  şi  muzică  *  Cascadorii  rîsului  *  Romanţe  pe   ale  arhitecturii  populare  9  12,15  Roman  foileton  :  Marile   tatea  economică  9  20,30  Clasa  muncitoare  conduce,  de­
            versuri  •  14,30  Desene  animate:  Woody  —  ciocănitoa-   speranţe.  Episodul  1  ®  12,45  Cîntece  populare  6  16,00   cide,  acţionează  9  20,55  Un  cîntec  pe  adresa  dv.  9  21,10
            rea  buciuctnşă  *  Moment  folcloric  +  Colecţii  şi  colecţio­  Telex  9  16,05  Viaţa  şcolii  ©  16,35  Universul  femeilor   Cadran  mondial  9  21,35  Serial  ştiinţific  :  Corpul  uman
            nari  *  Fapt  divers  *  Tclefabulc  *  Telesport  *  Un  com­  9  17,20  Dialogul  faptelor  ©  17,45  1001  de  seri  9  18,00   9  21,50  Intîlnire  cu  opera,  opereta  şi  baletul  «  22,15  Te­
                                                                                                                       lejurnal.
            pozitor şi cîntocele sale * Din cartea naturii * Semnal  închiderea  programului  9  20,00  Telejurnal  9  20,20  Vi-      SIMBĂTĂ, 2 APRILIE
            •   17.00  Jurnalul  ştiinţelor  şi  al  călătoriilor  *  Din  tai­  deoteca  internaţională  e  20,50  Ancheta  Tv.  ®  21,10  Tea­
                                                                                                                           0  11,00  Telex  9  11,05  Cultivarea  limbii  şi  literaturii
            nele  mărilor.  Film  serial  realizat  de  cercetătorul  Jacques   tru  Tv.:  Zorile  de  Octavian  Sava.  Premieră  pe  ţară   române  în  şcoală  9  11,30  Film  serial  :  Visuri  destrămate.
            Cousteau.  Episodul  5:  Insula  Paştelui  *  Caleidoscop  mu­  9 22,20 Telejurnal.
            zical  internaţional  »  18,10  Călătorii  spre  viitor  •'  19,00   MIERCURI, 30 MARTIE                   Episodul  5  9  12,00  Ora  de  muzică  9  13,00  La  sfirşit  de
                                                                                                                       săptămînă.  Din  sumar:  *  Telex  *  Cîntecui  cuvintelor
            Telejurnal  a  19,15  O  politică  dedicată  păcii  şi  priete­  9  16,00  Telex  ©  16,05  Telesport  o  16,45  Tragerea   *  Să  ascultăm  acordeonul  *  Şah  *  Megahertz  *  Muppets
            niei.  Din  gîndirea  şi  activitatea  internaţională  ale  preşe­  pronoexpres  ©  16,50  Şcoala  contemporană  ©  17,20  Ca­  şi  o  invitată:  Rita  Coolidge  *  Vis  de  Luceafăr  *  Lu­
            dintelui  Nicolae  Ceauşescu  o  19,30  Cîntarca  României   leidoscop  muzical  ®  17,45  1001  de  seri  9  20,00  Telejur­  ceafăr  de  vis  *  Gala  desenului  animat  *  „O  noapte  fur­
            9  20,00  Stadion  e  20,30  Telecinemateca.  Ciclul  Mari  re­  nal  ®  20,15  Actualitatea  economică  ©  20,25  Melodii  şi   tunoasă"  *  Farmecul  dansului  *  Magnetoscop  muzical  :
            gizori  :  „Dăruire"  ©  22,40  Telejurnal  o  22,45  Avanpre­  interpreţi  ©  20,45  Occident  ’83  o  21,00  Film  artistic.   Joe Cocker * Telesport © 18,30 Sâptămîna politică a 18,45
           mieră tv.                                             Vacanţă tragică 9 22,15 Telejurnal.                   1001  de  seri  ®  19,00  Telejurnal  o  19,15  La  sfîrşit  de
                            LUNI, 28 MARTIR                                        JOI, 31 MARTIE                      săptămînă.  Din  sumar:  Ritmurile  orchestrei  Burt  Ba-
               o  15,00  Telex  a  15,05  Emisiune  în  limba  maghiară   o  11,00  Universitatea  femeilor  o  11,45  Desene  ani­  charach  o  19,30  Teleendclapedia  (Portretul  în  arta  ro­
            o  17,50  1001  de  seri  o  20,00  Telejurnal  ®  20,15  Actua­  mate  o  12,05  Film  serial  :  Pasăre  de  pradă.  Ultimul  epi­  mânească  ;  Univers  şi  materie  ;  Natura  şi  viaţa)  o  20,00
            litatea  economică  ®  20,30  Din  inima  întregului  popor   sod  o  12,50  De  joc  şi  de  voie  bună  o  16,00  Telex  o  16,05   Mondovision  o  20,30  Film  serial  :  Bulevardul  Paulista
                                                                  Imagini  din  Malta  o  16,20  Tragerea  de  amortizare  ADAS
            ©  21,15  Tezaur  folcloric  o  21,45  Roman  foileton  :  Marile                                          ®  21,10  Voie  bună  cu  Amza  Pellea  şi  invitaţii  săi  9  22,00
                                                                  © 16,30 Studioul tineretului © 17,45 1001 do seri 9 20,00
           speranţe.  Ecranizare  a  romanului  cu  acelaşi  titlu  de   Telejurnal  o  20,20  Prin  ani,  statornic  în  crez  şi  luptă   Telejurnal.  Sport  ©  22,10  Dansaţi  cu  noi  ©  22,30  Noc­
            Charles Dickens 9 22,15 Telejurnal.                   • 20,50 Sub flamurile clasei muncitoare. Spectacol lite-  turna Tv. 9 23,15 închiderea programului.
                      COLEGIUL DE REDACŢIE s Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu lobate (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob.
                                                                                             Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei j pe 6 luni —
                 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA 1 2 700 Dev*, *tr. Dr. Petro Groza, nr. 35
                            Telefoane • 11275, 11585, 12157. Telex i 7228T              78 lei ! anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.   44063
                          TIPARUL i Tipografia Deva. str. 23 August, nr. 257              Abonamentele *e fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari
                                                                                                              din întreprinderi şl instituţii.
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90