Page 87 - Drumul_socialismului_1983_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 891

Ritm şi calitate în realizarea investiţiilor cu toate forţele pentru
Îmbunătăţirea aprovizionării cu materiale — un deziderat planului la minereu"
11,00Noi in a
11,20Film Seri
important pentru realizarea apartamentelor planificate (Urmare din pag. 1) funcţie de grosimea filo­ 11,50Ora dc 1
destrămat
nului, iar la preparare .să
12,45 Din cinte
creştem gradul de recupe­ şurile po;
treprinde în continuare în 13,00 Telex
Şeful şantierului nr. 5 nlversal la Petrila, un li­ 13 oameni din formaţie într-o altă zonă de con­ scopul îmbunătăţirii acti­ rare a substanţelor mine­ 13,05La sfîrşit
Orăştie, din cadrul Trus­ ceu economic şi un depo­ muncim cîte 12 ore pe zi, strucţie, aşa-numită * „an­ vităţii în abataje, al creş­ rale utile. Toate aceste n ă (I).
14,00—15,4.'
tului de construcţii Deva, zit de materiale în-Petro­ chiar şi mai mult, ne stră­ samblul spital". Inginerul terii eficienţei economice măsuri sînt îndreptate, du­ Utchnica
inginerul Gheorghe Buşa- şani, finalizarea lucrărilor duim să facem lucru cît 9tagiar Radu Hosu coor­ la extracţia de minereu, pă cum spuneam, în sco­ Sportul !
gă, nu dă îna.poi în faţa la liceele mecanic şi de mai bun. Se poate vedea donează lucrările la un dar şi în preparare 7 pul folosirii mai eficiente 18.15 Călătorie
mea
greutăţilor, nu se lamen­ chimie, la atelierul şi sala clar dacă am dreptate sau bloc cu 80 de garsoniere, — Este ceea ce ne preo­ a forţei de muncă, a do­ 18,30 Săptămin;
tează. îşi cunoaşte bine de sport de la noua şcoală nu. Meseriaşii noştri au cu termen de predare în cupă la ora actuală cel tării tehnice, a valorifică­ 18,50 1001 de s
oamenii din subordine, ştie din Orăştie, începerea lu­ învăţat mult în ultima luna mai a.c. „Deşi întîm- mai mult. Ansamblul de rii depline a' minereurilor 19,00 Tclejurna
pe cine să pună bază, îm­ crărilor la spitalul din lo­ vreme ce înseamnă disci­ pi-năm unele probleme în măsuri menite să asigure din zona pe care o exploa­ 19.15 O politică
preună rezolvă problemele, calitate, cu 250 paturi. „Si­ plina, calitatea, hărnicia. aprovizionarea ritmică, în­ o eficienţă superioară ac­ tăm. laborare
se străduiesc să-şi îndepli­ gur, accentul îl punem şi I-nş evidenţia pe ■ zidarii deosebi cu panouri şi be­ tivităţii productive, de — Cum se acţionează la 19,25 cu toate
La sfîrşit
nească sarcinile de plan. în acest an pe realizarea Ion Ispas, Constantin Văr- toane, vom respecta ter­ zi cu zi, vizează îm­ lucrările de deschideri şi nă (II).
în 1982, constructorii din planului la locuinţe, dar zaru, Nicolae Guran, Pe­ menul de predare", ne bunătăţirea tehnologiilor pregătiri ? lodic, Tel
Mondovis
Orăştie au obţinut rezul­ nu vom neglija nici cele­ tru Broscoi". „Şi noi avem spune. „Lucrăm pe două de lucru la nivelul li­ — Şi în acest domeniu rial : „Bu
tate bune. schimburi, în acord global activitatea • decurge bine. lista. Prc
şi la primele două scări niilor active de abataj, Ritmurile şi avansările
— Am beneficiat de con­ ŞANTIERUL NR. 5 ORĂŞTIE am ajuns cu montajul pa­ întărirea disciplinei de diourilor
diţii optime de lucru, ne-a nourilor la etajul doi, a- muncă în subteran şi la sînt cele scontate. La mi­ ne din
sodul l.
ajutat şi timpul, avem şi daugă Petru Rădoane, şe­ suprafaţă, reducerea la na Deva, la pregătiri, lu­ varietăţi.
efective corespunzătoare, lalte obiective, ne spune ca deviză tot calitatea lu­ ful echipei de dulgheri maximum a cheltuielilor crăm la orizontul 380, în mu7.ical-c
însă realizările nu sînt pe Ioan Galici. Apreciem că crărilor, adaugă Vasile mentori. Nu se va pune neeconomicoase, recupera­ vederea asigurării produc­ 22,10 Telejurm
măsură — sublinia cu a- am făcut paşi ■ importanţi Iancu. Muncim cît este problema nerespectării ter­ rea, recondiţionarea, refo- ţiei anilor 1983 şi 1984, iar 22,25 Dansaţi
mărăciune Gheorghe Buşa- în buna gospodărire a ma­ nevoie, sîntem retribuiţi în menului de predare a blo­ losirea tuturor materiale­ la deschideri este în curs 22,40 Nocturna
gă. Cauza se cunoaşte, nu terialelor la punctele de acord global şi toată lu­ cului". lor utilizate, îmbunătăţirea de execuţie un nou ori­
este numai la noi: apro­ lucru şi în ridicarea cali­ mea este mulţumită. Pot calităţii minereului extras, zont (—450 m), care va a-
vizionarea necorespunză­ tăţii lucrărilor. Oamenii confirma acest lucru me­ în apropiere, maistrul a produselor miniere. In sigura rezervele exploata­ 1£abs
toare cu materiale de con­ au devenit mai sîrguin- seriaşi destoinici ca Par- Hans Krestel coordonează altă ordine de idei ne-am bile pentru următorul cin­
strucţii, ca urmare a lip­ cioşi, mai exigenţi cu pro­ tonie Negru, Ion Balaban, lucrările la blocul 126, cu propus să coordonăm mai cinal. La Muncel sînt re­ bucureşti
11
sei carburanţilor şi lubri- pria activitate". Ion Ciuciulete şi alţii . 60 de apartamente. Blo­ bine lucrările de extragere zerve deschise şi pregătite dioprogramul
fianţilor. Aceasta a făcut Ne convingem la faţa în preajma blocului 125 cul se află la fundaţii, iar a rezervelor de minereu la inclusiv pentru anul 1985. La ordinea
ca din planul de 50 de a- locului de adevărul celor A, unde 20 de apartamen­ o scară — la elevaţii, în Deci avem condiţii bune cultură: însă
partamen.te pe trimestrul I spuse. în ansamblul de te de pe scările A şi B avans faţă de grafic, şi nivelul feliilor în exploa­ să desfăşurăm o activitate Radiojurnal;
de onoare a
să nu putem preda decît locuinţe de 236 apartamen­ vor fi predate pînă la maistrul Krestel consideră tare; la zăcămintele filo- ritmică, să extragem mai Revista prese
20. Este o situaţie care te intrăm în.’ blocul 125 A. sfîrşitul lunii martie, se că obiectivul va fi predat niene să reducem spaţiul mult minereu pentru eco­ rul melodiile
nu ne mulţumeşte. Ne Atît interiorul, cît şi ex­ află în construcţie blocul la termen dacă nu chiar tehnologic excavat în nomia naţională. lin de ştiri;
radio; ’ 10,0(1
vom mobiliza mai puter­ teriorul sînt lucrate îngri­ 114 A, cu 30 de aparta­ cu ceva avans. „Important ştiri; 10,05 R
nic în continuare, sperăm jit, cupat, cu gust şi fan­ mente. „Greutăţile cu de­ este să fim aprovizionaţi radio; 10,40
să fim mai mult ajutaţi în tezie. „între principalii vierea unei canalizări ritmic cu cantităţile nece­ Iară; 11,00 Bi
domeniul aprovizionării şi autori ai frumosului — ne-au întârziat eu începe­ sare de panouri prefabri­ 11,05 Con cur?
11,35 Publici!
vrem să încheiem semes­ ne spune şeful de lot rea lucrărilor şi sîntem a- cate, de alte materiale ne­ letin de ştir
trul T cu 178 de aparta­ Gheorghe Huieţ — se evi­ bia la elevaţie şi cofrări, cesare, apreciază interlo­ cultural; 12,3
mente predate, adică ceva denţiază formaţia de zi­ relevă maistrul Pândele cutorul". ra folclorulu
premieră
rat
mai mult decît jumătate dari condusă de Martin Popescu. Acum însă, tre­ De la 1 Ia
După cum concluzionea­
din planul pe acest an. Muller, cea de tinichigii burile merg bine. Echipa ză tovarăşul Petre Dăneş- dian club;
Notăm că şi în 1982 a lui Petru Marton şi cea de dulgheri a lui Noghi cu, secretarul comitetului minut cu mi
le serii; 20,'
sarcinile Şantierului nr. 5 de zugravi coordonată de Ştefan şi cea de betonişti de partid pe şantier — şi ★ Seară cu
Orăştie sînt mobilizatoare. Vasile Iancu. Lucrează şi condusă de Toader Utan Protagonişti
22,00 Radioju
Ni le face cunoscute ingi­ repede şi bine, gospodă­ sînt conştiente de grăbirea îi dăm dreptate —, con­ vitaţie la d;
nerul şef al şantierului, resc cu grijă materialele". ritmurilor de execuţie structorii din Orăştie şi-au letin de şti:
Ioan Galici: 354 aparta­ Martin Muller lucrează cot aici". îmbunătăţit sensibil acti­ I.M. Paroşeni. Schimbul condus de losif Lucaci face Non stop m
mente — toate în oraşul la cot cu oamenii din sub­ împreună ou inginerul vitatea în ultimii ani. parte din brigada lui Mihai Ba coş, sectorul IV, care lunar
Orăştie —, un magazin u- ordine. „împreună cu cei şef Ioan Galici, mergem DUMITRU GHEONEA îşi depăşeşte sarcinile de plan.
DEVA: In
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Cooperafia la ura nivel superior (Patria); SfO
NEDOARA - -
(Urmare din pag. 1) acest an în proporţie de s-au ocupat de realizarea riului Roma
Şapte zile
in legumicultura lucrările se desfăşoară fără răgaz fost înregistrate depăşiri numai 85,5 la sută. Rezul­ planului pentru export Teheran 43
tatele, aşa cum reiese din
cooperative cum sînt cele
(Arta); Coi
la achiziţiile de miere de situaţia prezentată sînt din comunele Veţel, To- structorul);
Actorul şi si
Legumicultorii din fer­ tru producerea celor peste care 10 hectare au fost albine, fin, fructe proas­ sub nivelul posibilităţilor teşti, Burjuc, Romos, Gu- le I-II (Unire
ma C.A.P. Brad depun e- 1,5 milioane fire de răsa­ erbicidate cu produsul Na- pete etc., cele mai bune şi al cerinţelor. Se impun rasada, Bulzeşti, Sintă- — seriile I-
forturi stăruitoare pentru duri — necesare cultivării ta. De asemenea, sînt pre­ rezultate fiind obţinute de deci măsuri energice pen­ mărie Orlea şi altele. A- brie); LUPI
cartuş (Cult
a-şi .îndeplini în cele mai în unitate, cît şi asigurării gătite cele 10 hectare re­ cooperativele din Brad, tru realizarea planului la cestea nu şi-au realizat CAN : Aştei
bune condiţii sarcinile ce unor disponibilităţi de va­ partizate culturilor de ră- Haţeg, Ilia, Dobra, Orăş­ toate produsele planificate nici măcar planul valoric (Luceafărul)
le revin din programul lorificare la gospodăriile dăcinoase. tie, Sălaş, Blăjeni, Vaţa, în.trucît ele sînt cuprinse la achiziţii. Urgia (Min
LA: De la
judeţean de autoaprovizio- populaţiei — s-au însămân­ Cer te j, Deva, Boşorod şi în balanţa de aproviziona­ Dacă la cele subliniate toresc); AN
nare teritorială. Culturile ţat legume pe 750 mp în Brigadiera Geta Udvar, Balşa. Rezultate bune s-au re a populaţiei. Este nece­ mai sus adăugăm şi caren­ iubeşte şi .
de roşii şi castraveţi, care sere, 250 mp în solarii şi cooperatorii Maria Pascu, obţinut şi în ceea ce pri­ sar, de asemenea, ca pen­ ţele existente în reţeaua resc); URIC
ocupă 3 500 mp, sînt în­ 250 mp în răsadniţe. Aurica Popa, Voichiţa Cio­ veşte asigurarea unei în­ tru sporirea contribuţiei prestărilor de servicii, în meu vecin
I-II (Retez:
grijite eu pricepere şi mi­ can, Maria Nistor şi a.lţii semnate cantităţi de fura­ cooperativelor la autoapro- sectorul de panificaţie, al Femeia din
gală, promiţînd o recoltă Plantatul cartofilor pre- se situează în fruntea ac­ je pentru gospodăriile ă- vizionarea teritorială • să circulaţiei mărfurilor, în (Steaua rc
bogată. Cu cantitatea de întolţiţi s-a făcut pe cele ţiunilor întreprinse pentru nexe proprii, livrarea că­ fie extinse gospodăriile a- ceea ce priveşte dezvolta­ TIE : Prea
riduri (Patri
folie de polietilenă asigu­ 5 hectare planificate şi asigurarea unor temelii tre populaţia satelor a u- nexe pentru creşterea pă­ rea gospodăriilor anexe chian (Fiat
rată pînă acum au fost continuă plantarea pe ce­ trainice viitoarei recolte nor cantităţi mari de se­ sărilor, oilor, iepurilor de pentru creşterea de porci, GIU-BAI:
acoperite patru tunde. Pen­ lelalte 30 de hectare, din de legume. minţe de grîu, orz, po­ casă, a porcilor, să se a- iepuri de casă, producerea Buddy Holl
cultură); H
rumb, sfeclă de zahăr, le­ sigure fondul de animale şi diversificarea meniurilor trabandiştii
gume şi zarzavaturi, peste şi păsări matcă pentru a pe bază de legume servite oia (Dacia);
350 000 pui de o zi şi de se putea liVra cetăţenilor, prin unităţile de alimen­ tlera; CAi,
ou flori de
30 de zile, peste 30 000 care încheie contracte, taţie publică, aparţinând cultură); Si
p.uieţi de pomi fructiferi, purcei, pui de găină şi de cooperaţiei, lipsa de soli­ Iii (Mureşul
răsaduri, îngrăşăminte chi­ iepuri pentru matcă. La citudine faţă dc cumpără­ ţitorul de s
mice, biostimulatori agri­ rîndul lor, lucrătorii din tori în unele unităţi sau
coli, motocositoare şi alte cooperaţie trebuie să con­ faţă de consumatori, rezul­
unelte agricole mult so­ stituie exemplu în această tă că membrii consiliului li Ol
licitate. Aşadar, bilanţuri­ direcţie. Toţi aceia care uniunii şi conducerile coo­
le anilor 1981 şi 1982 au au gospodării trebuie să perativelor trebuie să-şi
fost rodnice, bogate în încheie contracte cu statul îmbunătăţească radical ac­ Rezultai eJ<
realizări. pentru cel puţin un porc tivitatea. Este imperios ne­ 25 martie 1
Extr. I :
Cu totul altfel se pre­ şi alte produse agricole ce cesar să se ridice la un 59, 25, 77, 5
zintă situaţia la contrac­ le prisosesc. Mai multă nivel calitativ superior Extr. a I
tări în acest an. Pînă în atenţie trebuie acordată munca de îndrumare şi 75, 70, 43, C
Fond de cl
prezent, faţă de sarcinile acţiunii de achiziţionare, control, iar aparatul de lei.
ce revin cooperativelor la preţuri legale, a finu­ specialitate să fie obligat
planul la contractări a lui pentru asigurarea hra­ să asigure o asistenţă teh­
fost realizat în proporţie nei animalelor din fermele nică şi calificată, cît mai îs PE'
de numai 40 la sută la C.A.P. pînă la noua recol­ eficientă, un ajutor mai
porcine, 35 la sută la ovi­ tă de furaje. s u bs’ta n ţi al coopera ti velo r. o Călău.
ne, 46,7 la sută la păsări, Ne aflăm în plin sezon ră. Teatrul
50 la sută la ouă, 83 la al lucrărilor agricole. A- Există toate posibilităţi­ Jiului 11 Pet
sută la laptele de vacă, 48 ceasta impune ca unităţile le ca activitatea coopera­ cert-spectac
cu grupul
la sută la laptele de oaie, de desfacere ale coopera­ ţiei de producţie, achiziţii o Uricani
50 la sută la legume, 31 tivelor să aibă asigurate şi desfacerea mărfurilor samblul fol
din judeţul nostru să se
la sută la sfecla de zahăr toate sortimentele de se­ ridice pe o treaptă mai din Alba I
colul „Dna(
etc. Doar la fructe, semin­ minţe, unelte agricole, în- înaltă, iar cei care mun­ şi şosu“.
ţe de dovleac şi la iepuri grăşămintele necesare oa­ cesc in acest domeniu să
planul este îndeplinit si menilor muncii de la sate.
depăşit. Nerealizarea pla­ Este necesar totodată, ca se achite cu cinste de sar­
nului la contractări şi la activitatea cooperativelor cinile trasate de partid,
preluările din contractări să fie orientată spre achi­ contribuind astfel la tra­
P2ntru a
şi achiziţii de la gospodă­ ziţionarea unor cantităţi ducerea în viaţă a obiec­ Vremea va
riile populaţiei s-a răs- sporite de miere de albi­ tivelor stabilite acestei stabilă cu
frînt negativ asupra unui ne, seminţe de dovleac, largi organizaţii dc Con­ noros. Vor
indicator principal — ex­ ouă, fasole, precum şi a gresul al Xll-lea, de Con­ averse loca
soţlte izola
portul — care s-a realizat produselor prevăzute pen­ ferinţa Naţională ale electrice
în primele două luni din tru export. Insuficient partidului.