Page 88 - Drumul_socialismului_1983_03

SÎMBĂTA, 26 MARTIE 1983 paq. 3

limbii" ? In altă epocă, cu
o altă mentalitate şi in alt • însemnări ©
C u v i n t e l e context istoric, era vorba, L U P E N I
la urma urmelor, de ace­ © Informaţii ©
a o o o de moarte nu se mai teme, eaşi luptă, de acelaşi efort
„Visuri Vreau să comunic un de abstractizare care soli­ • Note ®
gind sau o imagine, o în­ dar incă il bate gîndul
ă doială, o bucurie sau o tenace că n-a izbutit să darizează, peste timp şi
şi dan- comunice tot ce a simţit, spaţii, temperamentele ar­ Microinterviuri
lor mîhnire. Vreau să iiu cit tistice cele mai deosebite.
mai exact, dar, in acelaşi tot ce a învăţat, tot ce a
.ăptămî- timp, şi expresiv. Să las trăit, că întotdeauna a ră­ Şi atunci răspunsul care
lesport : ar fi ? Răspunsul unic,
bat. Po­ chiar un oarecare loc şi mas ceva nespus. „Gîndi- Călătorie la cota IOD
goară — sugestiei care ar avea da­ rea - scrie el — zboară, salvator nu există. Cred in
iţesc rul să-mi ademenească e- iar cuvintele merg pe jos. el doar cei foarte tineri.
n ţara La 66,40 m înălţime se rol Ridzi, şeful şantierului acolo, sus, la 100 m înăl­
ventualul cititor mai depar­ lată toată drama scriitoru­ Continuă să spere in el
itică te, ca o inefabilă chema­ lui". Iar la 58 de ani no­ doar diletanţii şi pseudo- părea că sîntem la acelaşi Lupeni, ce aparţine de ţime cu vîntul şi ploaia,
re a zărilor. Aşa începe tează : „Ori de cîte ori ri- artiştii. Adevăratul scriitor nivel cu funicularele ce I.C.M.M. cu arşiţa soarelui.
căutarea printre cuvinte. In însă — cel care de o viaţă cărau cărbune. în tot ca­ ...Ştiam de la cei cu ca­ ...200 de oameni, cu to­
ace, co- ultimul timp zăbovesc din işi petrece zilele şi nopţile zul, dacă aceasta e doar re discutasem la mină de­ ţii buni şi foarte buni me­
prie tenie printre cuvinte — ştie că o iluzie, din colivia-lift ca­ spre nerăbdarea cu care seriaşi, au lucrat continuu
arele ce in ce mai mult in faţa Lecturi şi
iăptămî- paginii albe, cu o teamă răspunsul nu şi-l poate a- re ne ridica, ne tot ridi­ aşteaptă apropiate dare în ştiind că din truda lor a-
şi mc- de un fel cu totul aparte, privelişti fla decît fiecare singur, ca, oamenii ajungeau să folosinţă a acestei instalaţii vea să se zămislească ce­
ilopedia, in care încordarea prndei „cu puterile neajutate", se micească cu fiecare me­ care va scoate la suprafa­ va deosebit, un obiectiv
Film se­ dar cu un nemărginit res­ tru pe care-l urcam, deta­ ţă, la fiecare minut un nou pentru a cărui importanţă
ini Pau- se împreunează cu incinta-
a a stu- rea aşteptării sub veghea dic ochii şi văd nourii dea­ pect pentru ele. Pentru liile lucrurilor bine aşezate transport de 15 tone căr­ au fost adunate forţele cele
elcviziu- severă a răspunderii. Îmi supra copacilor, am senti- viaţa lor. Pentru forţa lor jos începeau să-şi piardă bune. mai dîrze şi curajoase. A-
ia. Epi- tainică. Pentru frumuseţea, precisele contururi. Mai aflasem tot acolo cum, cînd durata pînă la
n prin... place să cred că nu e un menul unei revelaţii, şi aşa
emisiune semn de bătrineţe, ci de se întîmplă încă din copi­ expresivitatea sau hidoşe­ — Aici, pînă in urmă cu jos, pe pămînt, că pentru darea în folosinţă a insta­
;tivă înţelepciune. lărie, dar unde sint cuvin­ nia lor. Pentru tinereţea doi ani, verticalul se mă­ zidirea acestui gigant (zi­ laţiei se măsoară în nici
Citind recent apărutul tele pentru a spune asta ?“. sau patriarhala lor senec­ sura doar spre... subteran, dire făcută în timp record), o sută de zile, pe cele 8
Di Imposibil să nu te intorci tute. Pentru apropierea sau spre inima pămîntului. Ne­ în fundaţia tunelului pro- planşee tehnologice, echi­
JURNAL al lui Julien Creen, voia de-a scoate 'cit mai priu-zis au fost turnaţi cam pe de electricieni-automa-
am trăit la fiecare pagină pe dată în propria noas­ depărtarea de la care ne repede în lumină cărbune­ 6 000 mc beton, iar pentru tişti şi elşctronişti montea­
revelaţia fericitelor intilniri tră grădină, pe cărările ajung. Toate sint ale sale, le ne-a îndemnat să con­ construcţia pe înălţime au ză „creierul" electronic al
de gind. Fericite pentru căreia Poetul păşeşte hie­ toate îl aşteaptă, multe struim acest puţ cu skip, fost necesare alte 1 200 primei maşini de extracţie,
că, graţie lor, te simţi mai ratic, murmurind aceeaşi sint ascunse, destule de ne­ acest , gigant complex de tone oţel-beton şi mai
puţin singur pe teritoriile dramatică întrebare: „Unde găsit. Dar fiecare desco­ extracţie, care în curînd mult de 8 000 mc beton de leagă şi desfac contacte
însemnate pe complicatele
6,1)0 Ra- enigmatice şi fără de ca­ vei găsi cuvîntul/ Ce ex­ perire, fiecare izbîndă a co­ va fi cea mai mare şi marcă superioară. Ce-a scheme de funcţionare a
leţiiî 6,30 păt ale creaţiei. Artistul a- primă adevărul Dar fost cel mai greu în con­
în acri­ cesta care s-a născut oda­ oare, mergind şi mai de­ municării înseamnă şT un modernă instalaţie din ţa­ utilajului. Bene Viorel, Va-
ile: 7,00 pas înainte pe lungul drum ră, una dintre cele mai struirea acestui obiectiv ? sile Grigoraş, Ştefan Ca-
i panoul tă cu veacul, a fost bin- parte, loan Budai-Deleanu perfecţionate din Europa, Poate demontarea cofragu- loian şi alţii asemenea lor
icj i; 8,00 tuit toată viaţa de două nu aceleiaşi trudnice aspi­ al desăvirşirii limbii nea­
0 Curie- obsesii: a morţii şi a cu­ raţii îi dădea glas cind se mului său. în a cărei dotare va intra lui glisant. Echipa dulghe­ îşi petrec timpul cu grăbi­
!0 Bule- aparatură de comandă şi rilor condusă de Emerik rea lucrărilor care să facă
Audienţa vintelor. Azi are 83 de ani, plingea de „neagiungerea RADU CIOBANU control creată după cerin­ Fazekaş şi cea a fierar- ' posibilă începerea ritmicei
3tin (le
literară ţele actuale ale tehnicii betoniştilor îndrumată de călătorii a cărbunelui pe
ă popu- mondiale — ne spunea Ca­ losif Borşodi s-au luptat verticală.
de ştiri;
isteţilor ; stă foarte aproape de pe­
2.00 Bu- Am aflat,
,05 Atlas licula „Filip cel bun". Tema
deosebit de interesantă este
comoa- cartografierea sufletului ome­
5 Avan- nesc, iluminarea resorturi­ vă informăm
; 13,00 lor acestuia din perspectiva
)0 Meri- raţiunii şi sensibilităţii. Dan
Fotbal
8.00 Ore- Piţa creează impresia des­ © 250 de părinţi ai
prinderii unul grup de oa­
:1 io jurnal cursiune într-o lume a exis­ meni din contextul cotidian.
; 20,40 tenţei noastre la care ne în­ Urmărirea atentă a filmului elevilor de la Şcoala ge­
toarcem destul de rar, în
igărelor; „IN CAPTIVITATEA momente de nostalgie: lumea ne convinge însă de con­ nerală nr. 2 din Lupeni
22,30 In- poveştilor şi basmelor oare trariu, viaţa diurnă însăşi e au fost invitaţi la o sea­
3.00 Bu- ne-au bucurat copilăria. plină de simboluri, prototi­ ră distractivă a... părin­
!3,30—6,00 CUVINTELOR" Iată şi citeva titluri-argu- purile circulă printre noi,
ment: „Despre teoria bas­ dar privirea noastră rutina­ ţilor. în dorinţa întăririi
Cunoscut mai ales ca ro­ mului" , „Cîteva teme de tă nu le descoperă identi­ relaţiei familie-şcoală,
mancier şi dramaturg — a- basm", „Citeva personaje de tatea. cadrele didactice de la
mintim romanele „Fabrica basm" etc. Dar, pentru Ka­
de absolut" (1922), „O via­ rel Capek, această întoarce­ Naraţiunea, relatînd un amintita şcoală şi-au pro­
ţă obişnuită" (1934), „Război re e o inedită interpretare concurs de orientare turis­ pus să permanentizeze a-
cu salamandrele" (1936) şi a temei. El pare hotărît să tică, exemplifică grăitor a- ceastă acţiune care pe
piesele de teatru „R.U.R." smulgă şi cel mai străveziu cest adevăr. Tinărul straniu
■i' nopţii (Rossum’s Universal Robots), văl de sobrietate pentru a-i — prezenţă intrigantă în lingă latura ei distracti­
rîndul concurenţilor — con­
a ; >; hu- „Boala albă", „Mama" — putea vorbi cititorului des­ trastează cu falsa normali- Două virste ale Lupeniului. vă are în primul rînd un
a Impe- scriitorul ceh Karel Capele chis, ou „obiectul" pe masă. tate a celor care acceptă rol educativ.
r lacăra); (1890—1938) s-a impus aten­ Tonul uşor glumeţ, dar pur- fără discernămînt laşitatea, o Pe D.N. 66 A care
irgistul); ţiei şi ca un important au­ tînd amprenta unei expe­ frica. Tinărul acţionează a- Dor de verde
ile 1-11 tor de eseuri. Cartea de rienţe eseistice deosebite si­ supra grupului la modul be­ trece prin oraşul Lupeni
a (Con- faţă, apărută la Editura „U- tuează „în captivitatea cu­ nefic, declanşează un proces Povestea cineva — un om cut ! Apriga „sete" de clo­ a început o intensă ac­
jşani : nivers" este o antologie din vintelor" în familia cărţilor de autocunoaştere, pentru de-aI Lupenilor — că a- rofilă tot nu s-a potolit I ţiune de reparaţii, de
i — serii- eseistica sa. care surprinde nu numai de cultură gene­ că e singurul necontaminat
?părţirea prin simplitatea expunerii rală, dar şi între cele In­ de standardizare, fiind, pur junge doar o lună, două De aceea, tocmai de a- plombări asfaltiee, de
Noiem- temei şi a comunicării. Este tr-adevăr captivante, pentru şi simplu, aşa cum ar tre­ să lipseşti din oraş şi, pe ceea, in fiecare primăvară asfaltare pe porţiunile
Ultimul interesantă maniera în care a fi în ton eu titlul. bui să fie toţi oamenii. Pro­ cind te intorci, să-l gă­ de mulţi ani încoace, în deteriorate.
VUL- autorul, proiectînd socialul fund, filmul lui Dan Piţa e
un tren în medii diferite, îl urmă­ DUMITRU HURUBĂ memorabil şi din punct de seşti, de fiecare dată în­ dimineţile cind minerii işi ® în data de 2 aprilie
ONEA ; reşte reacţiile, le analizează vedere interpretativ. Gheor- noit cu cîte ceva. Voia o- termină şutul, se-abat îna­ a.c. la Uzina de prepa-
PETRI- ■'onform unei metodologii // ghe Dlnică, Marin Moraru, mul să spună, cu acestea, inte de-a merge acasă, pe raţie Lupeni se va des­
(Munci- iroate de o minuţioasă //CONCURS Ştefan Iordache, Valentin făşura olimpiada sudoru­
A: Cine disecţie a fenomenului tra­ despre ritmul virtos, iute, la consiliul popular al o-
viuncito- tat. „în captivitatea cuvin­ Uniţescu şl toţi ceilalţi sem­ spornic cu care se con­ raşului lor, ştiut fiind că lui. Participanţilor, suc­
Bunul telor" nu trebuie privită Ca viziune şi manieră de nează creaţii de bună cali­ struieşte oraşul minier. Şi pentru anotimpul înmugu­ ces !
- seriile doar ca o simplă culegere investigare, filmul „Con­ tate. • Astăzi, un grup de
BRAD : de eseuri, ci şi ea o in­ curs", realizat de Dan Piţa AL. COVACI era in vorba lupeneanului ririi, edilii urbei se-ingrijesc
Mare un dor pătimaş de verde, să aducă alţi şi alţi pomi 40 de tineri de la între­
ORAŞ- o „sete" aprigă de cloro­ care să prindă rădăcini in prinderea „Vîscoza" şi
pentru Ţesător ia de mătase Lu­
;fan Lu- filă. preajma caselor cu multe
GEOA- Călanul î n Bărbaţii Bărbătenilor, ne­ etaje ale minerilor. In zi­ peni va pleca, pentru
ea lui vestele şi copiii lor, părinţii lele acestea, au fost aduşi două zile, la cabana
easa de PRIMĂVARA PRIMENIRII şi-au luat odată cu muta­ pentru populaţia Lupeniu­ „Straja pentru a-şi pe­
11
Con-
nta Lu- haine noi rea din vechiul cartier So- lui 1 700 de pomi fructi­ trece sfîr.şitul de săptă-
I: Fron- Şl ÎNFRUMUSEŢĂRII hodol - pe lingă lucrurile feri (meri şi vişini, pruni şi mînă.
Ilustrate din case şi acareturile dim- cireşi, peri) care-n primă- • Tot astăzi, la orele
Casa de s-au remarcat prin hărni­
: Orgo- prejurul ei, pomii şi flo­ verile ce vin au să clă­ 19, pe scena palatului de
.: Inghi- Dinei dovadă de o înal­ ţat şi au îngrijit pomi or­ cie Traian Popa, Nicolae rile şi toate plaiurile care tească ochii obosiţi de-ati- cultură „Minerul" forma­
jiimina). tă conştiinţă civică, de namentali, aq sădit tran­ Chelaru, Andrei Stek. din au răbdat... transportul. ta negru cu seva lor, au ţia de teatru în limba
dragoste faţă de oraşul în dafiri. S-au remarcat de­ asociaţia nr. 1, Ion Veren- Dar cu toate acestea, să stăvilească dorul de maghiară va prezenta, în
care trăiesc şi muncesc, putaţii loan Toma, Maria ea şi Naghy Carol din aso­ dorul de verde tot n-a tre- verde... premieră, un spectacol
zilele trecute peste 3 000 Hăşdăţean, Axente Albu, ciaţia nr. 7. ou noutăţi. Despre conţi­
de locuitori ai oraşului, de Leurean Onesc, cetăţenii Acţiunile vor continua za“, continuă să lase o- nutul programului nu
la elevi pînă la pensionari, din asociaţiile nr. 1 (pre­ în cursul după-amiezelor şi biectivul tot în stadiu de putem spune decît că el
rii din au răspuns „prezent ac­ şedinte Gabriel Dănău), nr. în fiecare duminică, pentru şantier. cuprinde minunate sur­
11
ţiunii lansate de Comite­ ca în scurt timp oraşul prize pentru publicul
40, 49, 4 (preşedinte Iosi.f Mun- nostru să arate ca o gră­ • Notăm din recentul
tul orăşenesc de partid teanuj şi nr. 7 (preşedinte spectator.
. 35, 83, Călan de a reda o faţă Petru Filip). dină bine gospodărită. • Pe raza oraşului Lu­ program editat de Con­ ® Cel mai nou cerc care
0. peni se găsesc în acest siliul municipal pentru a fost înfiinţat în cadrul
1 192 080 nouă, primăvăratică oraşu­ în toate zonele do lu­ TIBERIU MÎNDRESCU educaţie fizică şi sport
lui, de a face ordine şi cu­ cru au fost prezenţi şi moment 5 şantiere de clubului sindicatelor din
răţenie în zone verzi şi pensionarii, dintre care PETRU BORA, construcţii şi alte 3 de Petroşani : „Fără să fie... Lupeni este cel de crea­
parcuri. corespondenţi instalaţii, care laolaltă păcăleală, la 1 aprilie de­ ţie plastică. Avîndu-1
Elevii şcolii generale au clădesc noi locuinţe mi­ butează a XH-a ediţie a conducător pe talentatul
plantat pomi în parcul din nerilor. între cele mai „Cupei veteranilor" la losif Teiknan, ne putem
faţa şcolii. 250 de U.T.C.- harnice colective, cele ale schi. Timp de trei zile, oricînd aştepta la desco­
e cultu- noi cei care cu ani în
. „Valea işti de la liceul metalur­ Şantierului Trustului de perirea unor noi talente.
„Con- gic au înfrumuseţat zona construcţii chimice Cluj urmă am bătut pîrtiile • Marius, Dan, Adi,
aordinar verde din noua staţie şi ale unor- şantiere ale munţilor, ne vom reîn- Mi reia, B rişti şl Libiana
:siv“. tîlni sub cetinile de brad,
eni. An- PECO, plantînd brazi şi T.C. Deva, care şi-au li­ sint cîţiva dintre cei mai
,Ţarina" trandafiri şi au dat o faţă chidat toate restanţele ne vom strînge mîinile, tineri... actori ai Lupe­
specta- nouă zonelor verzi din ju­ din anul trecut, devan- vom fi din nou tineri". niului. Alături de Itodica
muntele Ce-am mai putea adău­
rul liceului. Qamenii mun­ sînd deja lucrările pen­ Roşu, îndrumătoarea noii
cii de la I.C.S. Mixtă, po­ tru acest an la mai multe ga unei atît de ademeni­ trupe a teatrului de co­
liclinică, E.G.C.L., coope­ blocuri. însă nemulţumi­ toare invitaţii ? O scurtă pii se fac serioase pre­
rativa „Streiul" şi-au în­ rile celor ce se îngrijesc informaţie: pentru între­ gătiri pentru punerea în
frumuseţat zonele verzi a- de sistematizarea oraşu­ cerea oare se va desfă­ scenă a piesei „Şcoala
ferente sediilor, plantînd lui pornesc de la făptui şura pe pîrtiile din apro­ iepuraşilor".
martie ' că şantierul 2 al T.C. De­ pierea cabanelor „Stra­
ă şl ln- u,n număr mare de tranda­ ja şi „Valea de peşti"
11
ai mult firi şi pomi ornamentali. va, care din 1980 a înce­
ploi şl Pe străzile oraşului, ce­ put lucrările la comple­ şl-au anunţat deja parti­ Rubrică realizată de
oale -In- tăţenii grupaţi pe asocia­ xul de alimentaţie publi­ ciparea peste 150 de CONSTANTA
tscărejrl
(rlndină. ţii de locatari au săpat că din cartierul „Vîsco- schiori... veterani. POPESCU-CORIPADE
ronduri de flori, au cură­