Page 9 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 9
Importante succese în întrecerea sociaiistâ
% > Mintia şi Paroşeni, pre zării producţiei fizice, sor cantităţi de materiale.
gate şi instalaţii şi prin
ELECTRICA
ENERGIE
urmărirea zilnică a reali
PLAN
PESTE
Conştienţi de această ne
cesitate, oamenii muncii
La termocentralele din
de aici au recuperat şi
timentale, oamenii mun
reutilizat, de la începu
cii de la întreprinderea
ocupările
cotidiene
ale
tul anului, mai mult de
chimică Orăştie au reali
S O C I A L I S M energeticienilor converg primele două luni ale a- 200 tone cărămidă de şa-
zat şi livrat la export, în
spre realizarea ritmică a
motă şi aproape 450 tone
producţiei de energie e-
nului, produse în valoare
de cărămidă bazică, în
lectrică, în condiţiile re
valoare de peste 600 000
de aproape 5 milioane
ducerii continue a con
lei.
lei. De asemenea, au fost
sumului propriu tehnolo
MATERIALE
recuperate 10 tone de
& m m 'MW'Si gic, a celorlalte cheltu RECUPERATE fier vechi, 2 000 kg car
ieli de producţie. Efortu
(iltftfiTOiţliHhM DIMII Ohm rile depuse de ei de la Prin profilul activităţii toane, 400 kg ulei uzat,
începutul anului se con pe care o desfăşoară, co alte materiale refolosibi-
cretizează în depăşirea lectivul secţiei cuptoare le. Pe această bază a re
planului Ia producţia to industriale, din cadrul cuperării şi refolosirii u-
tală de energie electrică Combinatului siderurgic nor materiale, colectivul
Anul XXXV, nr. 7 871 JOI, 3 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani cu 35 milioane kWli, din Hunedoara, are posibili secţiei a redus conside
care 30,4 milioane kWh tatea să recupereze şi să rabil cheltuielile repara
la termocentrala Mintia refolosească însemnate ţiilor.
şi 4,6 milioane kWh la
termocentrala Paroşeni.
PRODUSE
SUPLIMENTARE
LA EXPORT
Chimiştii din Orăştie
se preocupă stăruitor de
asimilarea unor noi re
pere, matriţe şi piese de
schimb, de ridicarea con
tinuă a nivelului tehnic
Zilnic “ însemnate sporuri şi calitativ al produselor,
de onorarea ritmică, e-
xemplară a prevederilor
ia producţia de cărbune de plan la export. Prin
organizarea temeinică a
lucrului pe schimburi,
, La cea mai mare unitate abia şi-au îndeplinit sar această situaţie îmbucură ijii.ii luiuiirca ia tayaa-
extractivă de cărbune coc- cinile de plan, în februa toare ne-a vorbit inginerul tate a maşinilor de in C.S. „Victoria" Călan. Trasatorii Ion Băraşe, Georgcta
sificabil din ţară — între rie, după trecerea la noul Titus Costache, directorul jecţie, a celorlalte agre- Barbon şi Margareta Furmaii pregătesc cu multă răspun
dere piesele pentru prelucrare.
prinderea minieră Lupeni program de lucru de opt minei, promotorul şi rea
— orientările şi indicaţiile ore pe schimb în subteran lizatorul unor acţiuni de
secretarului generai al şi aplicarea unor măsuri anvergură şi consistenţă IM PREGĂTIREA CAMPANIEI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
partidului, t o v a r ă ş u l raţionale, ştiinţifice de or ştiinţifică şi practică la
Nicolae Ceauşescu, date cu ganizare a muncii, pro- mina Lupeni.
prilejul vizitei de lucru — în primul rînd, lu-
din toamna anului trecut crînd opt ore pe schimb Să se acţioneze cu hotârîre pentru
în Valea Jiului, prevede I.M. LUPENI în subteran, minerii au mai
rile Conferinţei Naţionale mult timp pentru aprovi ameliorarea pajiştilor naturale!
a partidului şi măsurile ducţia medie zilnică a zionarea tehnico-materială,
stabilite la Consfătuirea crescut eu aproape 1000 pentru închiderea cicluri Unităţile ce aparţin Con treţinere ca defrişări, cu naturale pe 10 ha şi ac
de lucru de la C. C. al tone de cărbune, cea mai lor de exploatare a căr siliului unic agroindustrial răţări de arbori şi arbore- ţiunea continuă. în perioa
P.C.R. din 29 ianuarie a.c., mare parte dintre sectoare bunelui, pentru pregătirea Hunedoara, ca şi consiliile te, tăierea spinilor ş.a.“. da imediat următoare vom
privind perfecţionarea ac şi brigăzi realizîndu-şi şi fronturilor de lucru, pen populare, dispun de mari „Ce s-a întreprins pînă a- trece la fertilizarea chimi
tivităţii extractive şi apli depăşindu-şi sarcinile. A- tru buna întreţinere a uti suprafeţe de pajişti natu cum?“. „în ziua de 20 fe- că a 40 de "ha“.
carea unui nou program ceasta a făcut ca, în luna lajelor şi instalaţiilor. A- rale. Ameliorarea acestora fruarie a.c., consiliul popu în acest mod s-a proce
de muncă în subteran se februarie, mima Lupeni să poi este vorba de modul în fiecare an, în vederea lar a organizat o acţiune dat şi în comuna Teliuc,
materializează exemplar, extragă suplimentar mai în care sînt folosite com- sporirii producţiei de fu pentru efectuarea de lu unde s-au curăţat peste
în sute de tone de cărbu mult de 8 000 tone de căr raje, capătă o deosebită crări pe păşuni şi fineţe 230 ha pajişti naturale, ca
ne extrase zilnic " peste bune. DUMITRU GHEONEA importanţă. în conformita la care au participat sute şi în localităţile suburba
plan. Dacă în luna ianua Despre factorii . princi te cu Programul judeţean de oameni. Pe păşunea ne ale municipiului Hune
rie, minerii de la Lupeni pali care au determinat (Continuare in pag. o 2-o) privind ameliorarea pajiş doara, unde s-a curăţat o
tilor, organele locale ale suprafaţă de 870 ha.
puterii şi administraţiei de Consiliul unic Şi în celelalte comune
lin miner si satisfacţiile muncii sale stat, conducerile coopera agroindustrial din zonă s-a acţionat pen
tivelor agricole, mobilizate
tru asigurarea unor pro
de orientările şi indicaţii Hunedoara ducţii bune de furaje, dar
Pe VasiJe Cerceja, şef gată, interesantă' şi eloc şef de brigadă. Împlinesc le cuprinse în cuvînta- ceea ce s-a făcut este în
de brigadă la Întreprinde ventă biografie de miner, în acest an 30 de ani de rea tovarăşului Nicolae „Peri“ din satul Nandru, că puţin. Pînă în prezent
rea minieră Paroşeni, nu de comunist, de om. Bio minerit şi un sfert de veac Ceauşescu la Conferinţa de pildă, au ieşit în ziua la Gheiari s-au curăţat
l-am cunoscut, ca pe alţi grafie ale cărei coordonate de cind sint şef de briga pe ţară a preşedinţilor con aceea la lucru circa 80 de doar 15 ha, la Bunila 25
mineri, in abataje, la locul in timp sint strîns împletite dă...". siliilor populare, au orga cetăţeni din sat. Acţiuni ha, la Cerbăl 40 ha. în
au fost organizate şi în
lui de muncă din subteran. cu cele ale renaşterii şi Fiecare coborire în adin- nizat în cursul lunii fe cursul săptămînii trecute comunele respective orga
Nici la gura puţului, ori in devenirii unui oraş, a unei cui de cărbune, in cele trei bruarie mai multe acţiuni — cîte 50—60 de oameni nele locale ale puterii şi
alt loc din mină. L-am cu mine, a unei profesii. decenii ale vieţii sale de ce vizează creşterea pro administraţiei de stat sînt
noscut la el acasă, în a- „...Eram unul dintre cei miner, l-a inâlţat mereu pe ducţiei de iarbă pentru a au ieşit zilnic Ia curăţarea chemate să se implice mai
partamentul 13, blocul E 4, şapte băieţi ai unei fami scara demnităţii umane, asigura animalelor, atît păşunilor şi fîneţelor“. mult în această activitate
celor aparţinînd unităţilor
de pe bulevardul Republi lii nevoiaşe, cu 10 copii, lărgindu-i orizontul profe agricole, pit şi celor din „Care este situaţia la zi a de mare însemnătate, or-
cii, din Vulcan. din Brstricioara (Bistriţa- sional, politic şi spiritual, acestei activităţi ?“. „Pînă ganizînd acţiuni de am
imbogăţindu-i şi implinin- gospodăriile populaţiei, în prezent s-a curăţat o ploare la care să participe
...Cind am intrat in casa Năsăud). După ce mi-am condiţii bune de hrănire. toţi locuitorii satelor.
minerului, musafiri neaştep incercat norocul la Bicaz, du-i existenţa. Visa oare Am discutat cu Liviu suprafaţă de circa 700 ha O suprafaţă însemnată
taţi luind pe nepregătite_ am venit in 7953 in Valea Vasile Cerceja cu trei de Dănilă, secretarul biroului şi sperăm ca cel mult în- de pajişti aparţine coope
cenii in urmă — cind asuda
intreaga familie, nici noi, Jiului, la Vulcan, unde se minuind tirnăcopul şi opin- executiv al consiliului tr-o săptămînă să termi rativelor agricole de pro
dar nici Vasile Cerceja nu căutau bărbaţi pentru căr popular Peştişu Mic. „Dis năm întreaga suprafa ducţie. Din situaţia la zi
bănuiam că telegraficul dia bune. Am intrat in MIRCEA LEPĂDATU punem de 889 ha pajişti ţă". „în ce priveşte
LIVIU BRAICA
log pe care i l-am propus subteran, ca vagonetar. naturale — ne-a spus in fertilizarea pajiştilor ce TRAIAN BONDOR
se va transforma intr-o bo Aşa am ajuns, in cinci ani, (Continuare m pag o 2-a) terlocutorul. Ne-am propus ne puteţi spune ?“. „Am
să executăm lucrări de în- administrat îngrăşăminte Continuare în pag. a 2-a)
diţiilor de servire a mesei «
I % s-au dat în folosinţă, pe '
KCCSPjfq „Semnal T“ noua platformă a Combina- I I
lului
siderurgic
„Victoria"
I
% din Călan, două microcanti- '
q Bloc pentru mineri. A ne, numărul actual al aces- I
fost dat in folosinţă noul tora ridieîndu-şe la şapte. 1
„...Bun găsit vă spun rea şi U.T.C. şi realizată, cu I % bloc de garsoniere din ve B Pentru satisfacerea cerin- *
lizatorii primei emisiuni din talent şi dăruire, de un cinătatea I.M. Lupeni. Rea ţelor populaţiei. Cooperativa |
acest an a postului local colectiv de tineri comu I lizat de constructorii şantie de producţie, achiziţii şi des- I '
din
mărfurilor
are facerea
rului
blocul
I.C.M.M.,
de radioamplificare. .,Sem nişti şi utecişti. Ei se nu 90 de garsoniere şi 15 apar Luncoiu de Jos a deschis, I
nat r...“ mesc Octavian //ca', Nico I tamente, care au fost re pentru satisfacerea cerinţe- I
lae Codreanu, Gheorghe % partizate tinerilor mineri ne- lor populaţiei, o croitorie şi *
Aşa a inceput una din Oprea, Aurel Niculescu, faimilişti, precum şi unor în curînd urmează să în- |
tre cele mai penetrante, Lukacs Suszana, Corina I familii de mineri, b Brigă fiinţeze şi o cizmărie. I
mai apreciate acţiuni poli- Drăgan, Laura Cosfea şi h zile de tineret se afirmă in B Stropiri de pomi. In toa- s
tico-educative, care se Daniel Arhire. producţie. Intre brigăzile de te unităţile din Consiliul u- 1
nic agroindustrial Huncdoa- »
mineri de la I.M. Barza ca
bucură de o largă audien I * re obţin în mod constant ra se desfăşoară intens — '
ţă in rindul energeticieni Intr-un cuvint, o emkiu- rezultate bune se numără şi in cadrul Lunii pomiculturii |
lor de la Mintia. In fieca ner,bogată in conţinut, pe \ cele de tineret conduse de — stropirea pomilor împo- “
Ioan Borş şi Nicolae Achim. triva dăunătorilor. Acţiunea *
re vineri, timp de o oră, la parcursul căreia sint abor * din cadrul sectorului Brădi- s-a încheiat zilele trecute la I
difuzoarele amplasate la date problemele majore I şor. Lunar, aceste formaţii C.A.P. Hăşdat, Peştişu Mic, «
toate locurile de muncă, ale activităţii colectivului * realizează depăşiri intre 30 Buituri, Peştişu Mare, Mine- *
minereu. rău şi Nandru, unde au fost I
tone
de
şi
50
în cantină şi in vestiare, şi care aduce la cunoştin I H Staţiune pentru mecani stropiţi peste li 000 pomi 1
oamenii muncii de la ter ţa ascultătorilor cele mai * zarea agriculturii in zonă fructiferi, a In construcţie. *
mocentrală audiază emi diverse aspecte din viaţa necooperativizală. In comuna In satul Rovina, comuna I
construieşte
Bucureşci,
se
•
siunea lor. Bine structura acestuia, din judeţ, de pre I Luncoiu de Jos a fost- În un magazin sătesc prin con- *
fiinţată
pentru
staţiune
o
tă, avind rubrici perma tutindeni. Aflată la a treia mecanizarea agriculturii care tribuţia în muncă a cetâţe- I
nente — interviul emisiunii, sa ediţie, emisiunea postu I să execute lucrări pentru nilor, care s-au angajat să *
finalizeze obiectivul la fine- *
actualitatea in centrală, ca lui de radioamplificare al * gospodăriile populaţiei din le acestui trimestru. S-au ,
dran tehnlco-ştiinfilic ş.a. Termocentralei Mintia a 1 satele necooperativizate din remarcat pină în prezent, j
zona Bradului. Această uni
-, dar presărată şl cu pătruns deja puternic in Mecanizarea pătrunde tot mai mult în abatajele minei tate a fost dotată pînă acum prin participare. Petru De- ,
mian, Nicolae Bota, Dorica >
momente realizate la su conştiinţa energeticienilor, Lupeni — condiţie hotăritoare a creşterii producţiei de căr I cu 14 tractoare, 12 pluguri, Bota ş.a.
bune. Principal este ca utilajele moderne, de inaltă pro
gestia personalului munci dind semne bune, de viaţă ductivitate, să fie exploatate şi întreţinute cu mare grijă. % 12 grape şi 6 remorci. In to
tal, s.M.A. Luncoiu de Jos
tor, emisiunea „Semnal T“ lungă. Aşa fac, în imaginea de faţă, doi mineri din sector»! va dispune de un număr de
este coordonată de comi III ; înainte de preluarea schimbului, verifică starea cuţi I 6p tractoare şi diferite ma
telor de la combina de abataj.
tetele de partid, sindicat M. LIONEL Foto: ŞT. CRISTIAN şini şi utilaje agricole.
■ Pentru îmbunătăţirea con-
# mmm » mmm* m mmm m mmm » mmm m mm>
