Page 92 - Drumul_socialismului_1983_03

£ DUMINICA, 27 MARTIE 1983 pag. 1

SBSSBSB9 Moment cu profunde semnificaţi
~’SUNE P A T R I A —

ICA w in istoria poporului nostru
pentru ad- în lirica
invăţămin-
r agricol UWlX (Urmare din pag. 1) tice a ţării, a programelor
familiei de autoconducere şi auto- 1
patriei poeţilor nale, bazate pe respectarea
nuzi fii aprovizionare teritorială. AnH
lui principiilor de independenţă gajaţi plenar să dea viaţă
«iilor hunedoreni şi suveranitate naţională, pe hotărîrilor Congresului 08
ninical colaborare şi ajutor reciproc, Xll-lea şi Conferinţei Naţio-:
tiinţclor şi pe neamestec în treburile nale ale partidului, oamenii
or. Din tai- altor state, pe neameninţa- muncii hunedoreni îşi înze­
r. Calcidos- rea cu forţa sau folosirea
cesc eforturile in vederea
il intema- PATRIA IN PRIMĂVARĂ ELOGIU SUPREM UNIVERSUL NOSTRU forţei. obţinerii unor noi şi impor­
pre viitor, In brazda ta îmi însămânţez Pămînt de împliniri şi rodnicie Asemenea tuturor localită­ tante succese în muncă, pu-
ncurs pen- Pleoapele dimineţii ţilor patriei, oraşele, comu­ nînd accentul pe folosirea
1 credinţa, patrie al patriei rotunde ca un zbor se deschid ferestre
şi cerul tău e domiciliul stabil ni e Ceauşescu nalta ta făclie nele şi satele hunedorene îşi cu randament ridicat a uti­
eclieată pă- păsării ce urcă fără teamă-n viitor. să se vadă frumuseţile Patriei au legată indisolubil dezvol­ lajelor, reducerea consumul
culel. Din sau oamenii ca albinele tarea economico-socială de rilor, pe economisirea com­
activitatea care revine în fiecare primăvară.
lă ale pre- Blînd se coc amurgurile tale, Pămînt ce rizi în calmă libertate. roind în dreapta şl în stingă. numele şi activitatea tovară­ bustibililor şi energiei, asi-
Nicolae Picior de plai, nestrămutat izvor, şului Nicolae Ceauşescu. Vi­ gurînd o eficienţă economi­
asemeni blîndului răsad al zorilor. Blocul acela era inexistent. zitele de lucru efectuate în că tot mai ridicată întregii
omânici e Ceauşescu inimă ce bate Acum ne priveşte de sus
Aplec fruntea şi-n venele ei mereu în trupul bravului Popor. judeţul nostru reprezintă mo­ lor activităţi. Avîndu-I în frun­
cea se aude freamătul muncilor de aşteptînd braţul macaralei mente de referinţă pentru tea partidului şi statului pe
f cu ultimul tronson. creşterea producţiei de căr­ cel mai iubit şi stimat fiu
ră Tv. primăvară. Pămînt bogat, hotar de Românie bune şi minereuri, pentru al poporului, pe tovarăşul
s, Iată, cuvintele îmi pocnesc ca ce urci sub cer de anotimp senin, Cărţile şcolarilor
e Ceauşescu omul care ştie cu Stema pe frunte ridicarea calităţii şi eficien­ Nicolae Ceauşescu, există
n limba mugurii-n ram că Pacea e supremul tău Destin ! arătîndu-ne ŢARA, ţei muncii în siderurgie şi certitudinea că idealurile
producţia de energie electri­
1 şi în curînd mireasma lor IOAN VASIU că, pentru dezvoltarea agri­ poporului vor fi îndeplinite
va îmbălsăma văzduhul păr auriu, mireasă neabătut, că năzuinţele vor
eeonomi- cu braţele deschise culturii şi sporirea aportului deveni fapte ce vor ridica
în imnuri de slavă. colectivelor de oameni oi pe noi culmi de civilizaţie şl
i întregului SCURT POEM DESPRE cătînd universul de munţi muncii hunedoreni la asigu­
NASTASIA MANIU IUBIREA DE NEAM păduri şi mănoase cîmpii. progres naţiunea noastră
loric rarea independenţei energe­ socialistă.
eton : Ma­ Universul nostru
so. Ecrani- ASTRALA IUBIRII DE ŢARĂ Din lut şi dor, olarii-au frămîntat
lanului cu Conturul unui spaţiu ondulat, în oare vrem să fie senin
i de Char- Cu rotunjimi de cer şi de fecioare în Pace — Libertate NOUA TEHNOLOGIE te alimentarea cu electrici­
Iubirea de Ţară nu-ncepe DE FABRICARE A PIINII tate a orăşelului Font-Ro-
Ne-au pus pe buze murmur de să învăţăm, să muncim, să trăim.
dintr-un semn ! izvoare, Cercetătorii de la Institu­ meau, cu trei mii de locui­
formată
este
tori.
Centrala
Ce veacuri marine-au dăltuit întorşi în mit, magii primordiale STELIAN DENA tul politehnic din Krasno- din 201 oglinzi, însumînd o
iubirea ? Ne preschimbară brazii în cavale, iarsk au pus Ia punct o nouă suprafaţă de reflecţie a ra­
de
fabricare
a zelor solare de 17 500 mp.
tehnologie
Desferecând din sipete măiastre
Din moşi strămoşi şi-n porţile de pîinil, prin oare coca este ...Cel mai linăr oampion
Doina — zestrea seminţiei SPRE M1INE preparată nu din făină mă­ mondial de şah a fost Mihail
: 7,00 Ac- lemn noastre. cinată, oi direct din boabe Tal (U.R.S.S.) ? El a cuce- fl
de minu- de grîu. In prealabil, insă rit titlul mondial in 1969, |
«programul Se-nveşmîntează-n slavă De se ivea vreo umbră de păgîn Spre mîine se deschide-o poartă acestea sînt supuse unui cînd avea virsta de 23 ani
igazin du­ amintirea. Pe-această palmă de pămînt spre-un mîine ce începe azi proces de macerare in apă. şi 180 de zile.
ne de ac- străbun, In plus, specialiştii au creat
ică; 12,00 Se prefăceau cavalele în spade să-i umplem fiecare clipă o instalaţie care permite de- ...Pisicile au capacităţi au­
toţi; 13,00 Un Vlaicu trece iarăşi peste mine... cu-un ideal pătruns de noi cortlcarea unul strat foarte ditive deosebite ? Mai muli,
,15 Muzică Şi-l izgoneam pe cel venit să subţire din învelişul boabe­ aiirmă specialiştii, aceste a-
rictăţi fol- Unde sînt eu în aripiie-astrale ? prade, cu fiecare faptă trecem lor de griu. După cum se nimale par să aibă chiar şi
Piuaru, Mă-ntorc cu-n gînd frumos către ştie, tocmai acest strat ex­ preferinţe muzioale. Cert
Emil Dro- Apoi, la lumina griului, scriam din oameni simpli în eroi este insă faptul că auzul pi­
eselă; 14,30 vechime Hronicul zidirii-acestui neam, cu fiecare vis ne-ntoarcem terior conţine o Însemnată sicilor este de trei ori mal
ului romă- Şi-ntre păduri de daci, regale. Sau înălţăm clopdlniţe subţiri cantitate de vitamine, pro­ bun decît al omului, iar cei
irt de pro- cu gîndul nostru la strămoşi teine, săruri minerale, pre­ 27 de receptori auditivi po
Iubul arte- Străluminaţi de lupte şi iubiri; cum şi de grăsimi vegetale. care ii posedă felinele sînt
r de ştiri; Ţarina mea, tu, iartă-mă, când Poeţi de dor — pe tîmpla vreunui zidirea ţării noastre noi Or, în timpul măcinării griu­ capabili să recepteze şi ul­
onor; 17,00 munte şi faima ei peste hotare lui, pentru obţinerea făinii, trasunete.
femeilor ; vin... acest strat se pierde. ...Cea mai mare pizza din
ît folclo- Mi-e dor de tine chiar de eşti Noi învăţam izvoarele să cînte s-o primenim în haine noi lume a fost produsă nu în
1 de ştiri; amară, Şi-atunci, amirosind a grîu şi a PENTRU OCROTIREA ţara de origine, Italia, d
18,30 Mu- secară, să urce drumul ei spre soare VULTURULUI DE MARE in... Marea Brltanie ? Ea a
toţi; 20,00 Invaţă-mă să simt acest destin: Cîmpiile rodeau a doua onră. în mândra eră viitoare. avut greutatea de 90 kg, un
5 Cu cin- Astrala mea iubire pentru Ţară. Printre păsările ameninţa­ diametru de 4 m, iar la pre­
1 afirmării te cu dispariţia se numără parare s-au folosit 49 kg
Turneul AUGUSTIN JULA IONEL AMĂRIUŢEI VIORICA POP şi vulturul de mare. Astfel, paste făinoase, 9 kg de oaş,
Itadiojur- pe teritoriul R.F. Germania, 2 kg de ciuperci, 36 kg ro­
miic spor- mai trăiesc doar 12 exem­ şii, 2 400 capere, 1 200 măsli­
de dans; plare din stirpea acestei ne şi 600 grame de maghi­
le ştiri ; falnice păsări. Acum, în ran. Uriaşa pizza a fost rea­
totuşi
de
bucătarii
„ceasul al 12-lea“ — eum lizată
:top muzi- Viaţa spun specialiştii — autorită­ restaurantului „Italian Con-
„ O l e c ţ i e d e s c h i s ă ţile vest-germane au luat o nection" din Londra, in ca­
drul unei acţiuni de binefa­
serie de măsuri pentru sal­
literar-artistică varea lor, începînd eu ocro­ cere, pentru a se veni în a-
Faza zonală a celei de aşa, numai controlul, con­in scenă de Gheorghe Ne- tirea ouăior. Copacii unde jutorul copiilor handicapaţi
vulturii de mare işi fac cui­
de la spitalul „Queon Eli-
a XV-a ediţii a Festivalu- lucrarea, participarea la graru şi Nicolae Zablău, ca burile sînt împrejmuiţi cu zabetb".
■
şi „
;iţa nopţii ~. lui artei şi creaţiei studen- pregătire, Încredinţarea for­ C ă lu ş e r u lc a şi pie­ • Cenaclul literar „Geor­ sîrmă ghimpată, iar micro­ ...Ozonul parc să aibă pro­
irta); HU- ge Coşbuc“ de pe lingă foane fixate in preajmă prietatea de a inhiba creşte­
îrea Impe- *eşti desfăşurată la Timi- maţiilor unor oameni de sa ,,Undeva, o lumină" (re­ Casa de cultură Brad s-a transmit amplificat orice rea tumorilor ? Un grup dc
su
(Flacăra); Jara s-a încheiat. Studen- flet, competenţi, au fă­gizor Florica Dinicu), ca reunit într-o şedinţă de zgomot suspect într-o cabi­ cercetători americani a tes­
rurglstul); ţii-artişti s-au reîntors in cut ca prezenţa in Între­ şi „Prometeii adincului", nă unde se află permanent tat acţiunea ozonului asupra
lucru în cadrul căreia au
ariile I-II laboratoare, ateliere, amfi­ cere a Institutului de mine ontajul literar-muzical rea­ un paznic. Aceste zgomote celulelor turn orale prolife­
m
aţia (Con- ciitit .din creaţiile lor Du­ indică, mai întotdeauna, pre­ rante din culturi de adeno-
ROŞANI : teatre, reluindu-şi studiul, Petroşani să fie apreciată lizat la cotele calităţii de mitru Tuhuţ, Lid'ia Dan, zenţa unor intruşi dăunători carcinom alveolar pulmonar.
cil — seril- pregătirea in specialitate. ca „o lecţie deschisă, da­ Adrian Zavloschi. în preajma copaeilor-rezer- Celulele supuse experienţelor
lespărţirca S-au reîntors şi studenţii tă de un centru universi­ Dar care dintre cele 11 Mihai Marţea, Paula Bulz. vaţle. Ca răsplată a acestei au fost introduse in camere
(7 Noiem- Pe marginea lucrărilor atenţii, noile generaţii de speciale, a căror atmosferă
Ultimul Institutului de mine Petro­ tar mic marilor centre !“. formaţii şi cercuri, promo­ pui cresc, înmulţind „colo­ conţinea 0,3—0,0 părţi ozon
; VUL- şani. Şi ei şi-au reluat ac­ Corul bărbătesc al fa- vate pentru etapa republi­ prezentate au vorbit Du­ nia" vulturilor de mare. Gra­ şi 5 la sută bioxid de car­
un tren tivitatea cotidiană. Dar cană, n-au ocupat loc mitru Hîrza, Ioan Pîrva, ţie ocrotirii atente pe care bon la un milion părţi de
LONEA : Ştefan Popescu, Emil He- le-o acordă omul, vulturii aer. Cînd concentraţia ozo­
• ; PETRI- bucuria succesului din com­ fruntaş datorită calităţii de mare vor continua să nului a fost mai ridicată,
■5 (Munci- petiţia artistică le stimulea­ actului de creaţie ! ? Cine- teu şi Florina Drăgan. De populeze anumite zone ale dezvoltarea celulelor tumora-
1SA: cine ză mai mult munca. Din FESTIVALUL ARTEI clubul (instructor Marius o unanimă apreciere s-a R.F.G. le a fost inhibată. Deşi me­
(Munci to- bucurat poezia lui Dumir canismul inhibitiv al ozonu­
: ' Bunul 17 formaţii şi cercuri pre­ ŞI CREAŢIEI Petruţi) a adus in întrece­ tru Tuhuţ. (Adriana Bc- ŞTIAŢI CA.-.. lui asupra creşterii celulelor
— seriile zente in Întrecerea zonală, STUDENŢEŞTI re cinci filme - toate pro­ tumorale nu este Snnţ. des­
BRAD : 11 au cucerit primul loc, movate in faza superioară. nea — corespondent). ...Prima centrală solară tul de dar, cercetătorii res­
sa Mare Cercul loto (instructor De-
GURA- cu drept de participare la • Cenaclul tineretului — franceză, denumită „The- pectivi consideră că este po­
î formula faza republicană a Festi­ neş Laszlo) a cucerit — mis“, cu o putere de 2,5 MW sibil să se utilizeze acest
cultâţii de mine (dirijor
i ORAŞ- valului artei şi creaţiei stu­ cu 19 fotografii reali­ muzică şi poezie Ia Călan. a fost de curînd conectată gaz (singur sau în combina­
r, pentru Vladimir Ureche) a cuce­ zate in activitatea prac­ Ansamblul tineretului al
Itefan Lu- denţeşti I rit, cu „Imnul studenţilor", Comitetului orăşenesc al la reţeaua de electricitate a ţie cu alte metode) în tera­
GEOA- Merituos succes ! El ma­ ,,Sunaţi trompete de ar­ tică, de producţie, o stu­ Franţei 1 Aceasta va permi­ pia anticanceroasă.
Stea lui denţilor la mina Petrila — U.T.C. Călan, coordonat de
(Casa de terializează „pregătirea se­ gint“ ş.a., cu un reperto­ şi un diason, tot primul loc. prof. Silviu Guga, a pre­
: Con- rioasă, conţinutul politico- riu ales din muzica lui M. .9*
Santa Lu­ ideologic ridicat al reper­ Cercul de arte plastice (in­ zentat primele sale spec­ PIERDERE
str
zi: Fron- Romaşcanu, Temistocle Po­uctor Ion Stamate), cu tacole la Simeria şi Bo- O Pierdut legitimaţie de ser­
pa, Timotei Popovici, C. 11 lucrări, la fel.
■ Ilustrate toriului, spectacolele valo­ şorod. El va susţine astăzi, viciu nr. 132658, pc num*
(Casa de roase, munca de calitate" Ccrgbedcan Angola, eliberata
Brâiloiu, locul întii. Au în­ La Festivalul artei şi
A: Orgo- - după cum apreciau mem­ duminică, în faţa con­ dc I.L. Deva. O declar nulă.’
'A: Inghi- drăznit studenţii anului II creaţiei studenţeşti, Institu­ structorilor de pe Amena­ (43Cj
(Lumina); brii juriului fazei zonale. de la facultatea de maşini tul de mine Petroşani a jarea Rîu Mare-Retezat un VINZAR1 ANIVERSARE
şte-te in- Pregătire serioasă - da­ spectacol de muzică, poe­ • Soţia îi urează dragului
torată Îndrumării compe­ şi instalaţii miniere să in­ confirmat că acolo unde ts Vind maşină de tricotat sărbătorit Borănescu Novaci
ou prilejul aniversării zilei do
tre in concurs cu un grup tinerii deprind cultul mun­ zie, coregrafie, satiră şi u-
tente a organizaţiei de vocal cameral (dirijor Ho- cii pentru bărbăteasca me­ mor, Din ansamblu fac „Vera l las ,, . Deva, telefon 23123, naştere, multă sănătate, feri;
după orele 18. (467)
partid, a conducerii insti­ serie de miner, se invaţă parte membri ai cenaclu­ « Vind casă, gaze (grădi­ circ şi „La mulţi ani".
raţiu Alexandrescu, la pian
tutului, datorată mobiliză­ Adina Alexandrescu). Şi au lui literar „Radu Stanca", nă), zonă nedemolabilă. Deva, COMEMORARE
şi respectul şi dragostea
rii şl interesului manifestat urcat cu el pe primul loc, pentru valorile educative formaţiile muzicale „Sele- telefon 14406; 21822, orele 16— 0 Cu aceeaşi durere îs- j
22. (477)
martie : de consiliul asociaţiei stu­ ca şi „Nuntă in Valea Jiu­ ale ariei. na“ şi „Ritm" şi grupul nunţăm comemorarea u»
i general de satiră şi umor „Homo o Vind dormitor complet nui an de la înmormînl>a-
va răci denţilor comunişti. Numai lui", obiceiul popular pus LUCIA LICIU din lemn do cireş. Petroşani, rea dragei, scumpei şi is>- /•’
fi nor os, ridens". (Tiberiu Mîndres- telefon 42634. (470) bitei noastre w :
p?
ELENA-NUŢI.
. Vor că- cu, corespondent). • Vind stupină cu albine O vom păstra pentru toi- jă.
ub formă sau stupi. Deva, telefon 12837,
verse de P O şta r @ d a c t i e i orele 14—19. (434) deauna in sufletele noas- £•
5 descăr- * • întrecerea din etapa tre îndoliate. '
lai canti- judeţeană a formaţiilor a Vind orgă electronică Familiile Balogh şi Calo
mrată va Floarea Poppei — Hune­ bat puţin un singur vers. realizarea bunelor dum­ muzical-coregrafice de fol­ „Bonetempi" si amplificator Viliam.
(intui va doara. Versuri convenţio­ clor. Astăzi, la Casa de 00 W. Telefon 957/17775. (C. DECES
intensifl- „Eu n-am fost Făt Frumos neavoastră intenţii. Numai 11)
a/h din nale, scrise într-o anume tras prin inel" a devenit rezultatul contează, nu •in­ cultură din Deva conti­ o Colectivul de oameni nJ
Tempe- facilitate a versificării. Sîn- cu totul ciudat: „Eu n-am tenţia. nuă, începînd de la ore­ s Cumpăr apartament trei muncii din autobaza Hunedoa;
or fi cu- George Dumitrescu —• camere cu garaj, sau numai ra sînt alături de Ion Elena
5 grade, teţi abia la început. E bi­ fost Făt-Frumos nici ghio­ le 9, întrecerea diin etapa garaj. Deva, telefon 17100. (400) şi familia ei, impărtăşindiu-S
şatre 8 şi ne să insistaţi. cel". Deva, Elena Dumulescu — judeţeană a formaţiilor SCHIMB DE LOCUINŢA durerea pricinuită de înceta?
aţă. (Me­ Domnioa Bota Macovei Constantin Georgescu — Hunedoara. Versuri lipsite rea din viaţă a iubitului ei
•
Schimb garsonieră Deva,
lcii! 7 A. — Geoagiu. Ne-a ţi trimis Deva. Prea multe platitu­ de fior artistic. muzical-coregrafice de fol­ bloo M 3, cu similar cen­ soţ, fostul contabil şef aj
autobazei Hunedoara
aceeaşi poezie. Aţi stclvim- dini. versificate împiedică TIBERiU DÂIONI clor. tru, telefon 23275. (479) ION GHEOItGHE
-t-
c *