Page 95 - Drumul_socialismului_1983_03

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 £

9 ani de fa învestirea tovarăşului Nicolae Ceauşescu im

funcţia supremă de preşedinte al Republicii Socialiste România 11.00 vestiri c
Desene
verile"
11,25 Mon umeri
tccturii p
UN CALD Şî PROFUND OMAGIU 11,15 Film arti
rul de '
12,10 Cintecc
terpretati
Bararu
(Urmare din pag. 1) unor unităţi ale industriei nouă ani de la data în­ 10.00 'l'elex
uşoare, s-a asigurat înca­ vestirii sale cu suprema 10.05 Viaţa şc
10.35
Universu
cu zi. Din iniţiativa şi drarea în muncă a peste funcţie de preşedinte al 17.20 Dialogul
portul p
la indicaţiile tovarăşului 6 000 de femei — soţii şi Republicii Socialiste Româ­ 17,45 1001 de
Nicolae Ceauşescu au fost fiice de mineri şi siderur- nia, gîndurile oamenilor 20.00 Telcjurn
construite noi şi moderne gişti. muncii hunedoreni — side- 20.20 Actualita
capacităţi de producţie - Sub conducerea înţeleap­ rurgişti, energeticieni, chi- 20.35 Videotec
în minerit şi siderurgie, în tă a tovarăşului Nicolae mişti, constructori, lucrători 21.05 nală Teatru t
energetică şi în sectorul Ceauşescu poporul îşi vede ai ogoarelor — aduc de Octa
materialelor de construcţii, liniştit de treburile lui, la un cald şi profund o- 22,30 Telcjurn
în industria uşoară — care îndemnurile sale spre mai magiu şi îl asigură că il
au sporit considerabil-forţa mult şi mal bine naţiunea vor urma neabătut, că vor
economică a judeţului şi a răspunde prezent ca un depune întreaga putere de
ţării, ou deschis importante singur om, ideile şi gîndu- muncă şi energie creatoare
perspective de dezvoltare rile sale de prosperitate şi pentru înfăptuirea politicii BUCuKiiŞ l
meleagurilor hunedorene, progres sînt programe te­ interne şi externe a parti­ dioprogramul
Ca urmare, din 1974 şi pî- meinice, riguros urmate de dului, a indicaţiilor şi o- La ordinea
nă astăzi, producţia de ţara întreagă. Preşedintele rientărilor cu care tovară­ cultură: insă
Radiojurnal;
cărbune brut extras a cres­ Ceauşescu este simbol al şul Nicolae Ceauşescu ne noul de ono;
cut în judeţul nostru cu omeniei, este tovarăş şi îmbărbătează, ne conduce 8.00 Revista
mc
Curierul
11,7 la sută, producţia de prieten apropiat, este me­ paşii spre noi împliniri so­ Buletin de ţ
energie electrică — cu 6,7 sagerul neobosit al păcii cialiste. Tot respectul şi pundem ascu
Bucurie deplină a hunedorenilor, mîndrie, recunoştinţă pentru onoarea de a la sută, Iar cea de lami­ pe toate meridianele lu­ dragostea hunedorenilor Buletin de i
avea oaspeţi pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu. nate — cu 22,8 la sută. De mii. pentru preşedintele Nicolae cinteccle şi
poarelor; l<
asemenea, prin construirea Acum, cînd aniversăm Ceauşescu. 11.00 Buletin
Microfonul p
Publicitate;
de ştiri; 1
O.D.U.S.; 12,
) ra folclorulv
I Ani de prefaceri înnoitoare pe harta judeţului, a ţării întregi premieră ra
De ia 1 Ia
I £%aul ţăui curioşilor;
Investirea secretarului general date la sistemul productiv naţio­ creşteri de 1,2 la sută la fontă, de ştiri; ii
I nal în aceşti ani: grupurile nr. 5, 5,3 la sută la oţel, 22,8 la stţţiţ Maria Apos
Dacă ţăranul poate să îie-n sat, bogat al partidului, tovarăşul Nipolae tul medicul
Ceauşescu, cu înalta funcţie de şi 6, de cîte 210 MW fiecare, de Ia la laminate, 6,7 Ia sută Ia energie' gram de cin
şi muncitorul în uzină drept stăpîn să fie diogazeta ct
preşedinte al Republicii Socia­ Termocentrala Mintia, oţelăria e- electrică, 11,7 la sută la cărbune
e pentru că-nţeleapta gîndire i-am urmat liste România, a dat garanţia îna­ lectrică nr. 2, laminorul de sîr- brut extras. Buletin de
\ ţărani şi muncitori — întreaga Românie. i intării viguroase a patriei noas­ mă nr. 3 şi laminorul de semifa­ • în structura meseriilor din litica noasti
dienţa radio
\ tre spre culmi tot mai înalte de bricate nr. 2, de la Combinatul judeţ au apărut denumiri noi : serii; 19,45
la A la Z;
\ El lumii îi înalţă din măslin cunună \ Progres şi civilizaţie, a adus în siderurgic Hunedoara, fabricile de ţesătoare, cimentist, confecţioneră nai; 20,10 M
de încălţăminte şi de tricotaje etc.
tricotaje din Petroşani şi Hune­
carpato-dunărean
prefa­
spaţiul
în zbor de porumbel — semn de pace vie
tulul; 20,40
\ Noi vom urma sub soare şi crîncenă furtună \ ceri economice şi sociale fără pre­ doara, de confecţii din Vulcan, de • în domeniul social-cultural şlagărelor;
tr-o oră; 2
s-au construit, între altele, peste
\ Eroul veşnic tînăr, cu nume — Românie. \ cedent. mobilă din Petrila, de încălţămin­ 35 200 apar «imente, modernele spi­ ptu-uri pci
te din Hunedoara, de ciment de
Laolaltă cu ţara întreagă s-a
Franz Schu
\ \ dezvoltat şi modernizat şi judeţul la Chişcădaga, ţesătoriile de mă­ tale de Ia Petroşani şi Haţeg, fa­ Non stop n
\ El cu credinţa păcii apără Pămîntul \ Hunedoara, prin munca însufle­ tase din Deva şi Lupeni, furna­ bricile de pîine de la Deva, Petro­ mu* miiimw
adaugă noi victorii istoriei şi ţării.
\ Poporul de pe buze îi va sorbi caivîntul \ ţită, unită, a miilor de români, lele nr. 3 şi 4, fabrica de aglome­ şani, Călan, casele de cultură din I(C INE
Deva, Călan, Uricani, un mare
maghiari, germani care trăiesc şi
rare, cele două baterii de cocsificare
s către sfîrşitul iernii, spre viul primăverii. \ lucrează laolaltă. şi turnătoria nr. 4 de Ia Combi­ număr de şcoli, creşe, grădiniţe, ntii i
• în perioada celor nouă ani,
\ \ în judeţul nostru au fost construi­ natul siderurgic „Victoria" Călan, o vastă reţea comercială, de trans­ tria); Vrăjiţi
O
DEVA:
cariera de cărbune de Ia Cîmpu
port şi de gospodărire a localităţi­
\ Sînt oameni care cired — slăvitul tău renume \ te şi puse ui funcţiune 1241 de lui Neag, I.P.S.R.U.E.E.M. Petro­ lor. ta) ; HUNED
( patrie cu spic de aur şi cu eroi Carpaţi. \ obiective, din care 229 capacităţi şani. • Grija permanentă pentru dez­ dc Bucureşt
că ai o inim
Luceafărul de seară mai urcă viu în nume \ de producţie industriale, care au • Un accent deosebit a fost Pus voltarea bazei de producţie s-a derurgist«.il)
l Eroul Ceauşescu printre Eroi Bărbaţi. sporit considerabil forţa economi­ în această perioadă pe dezvolta­ reflectat pozitiv în ponderea per­ tofonului (
\ eşti, dragos
că a judeţului şi a ţării. rea şi creşterea producţiei în sec­ sonalului încadrat, în cei nouă ani rul) ; FETFl
ANDREI CAUCAR • Notăm cîteva dintre princi­ toarele de bază ale judeţului. Ast­ creîndu-se în judeţ mai mult de ţii noctura yv
palele obiective economice racor­ fel, faţă de 1974, înregistrăm azi 40 000 noi locuri de muncă. curs (7 IV ,o
PENI: Log
oului Gavri
s
s _ o _ o _ e - © - ® - 5 _ o _ B - o _ o - . 9 _ 9 _ w - . B _ ® - » _ o - . 9 o _ B _ « — — w _ w _ o _ w — e — VULCAN: )
>
ceafărul);
eşti, dragos
Hotărîre unanimă pentru a produce S k I K7‘ -JF VNIid1 AGRII :OLĂ D F PRII *fÂV4 ^RÂ ANINOASA
periculoşi
L A... 1% 1 J
M'Mţ etefatâ.S ffZ.. URICANI:
castel (Ret
revirimentul aşteptat Buna organizare şi desfăşurare a muncii-condiţii Waterloo -
(Steaua ro;
Grănicerii i
(Urmare din pag. 1) bruarie am extras în plus da mai multă atenţie pro­ : ţă cu cîin i
GEOAGIU-I
987 tone, iar de la începu­ tecţiei muncii şi nu de pu­ pentru un ritm înalt şi calitate superioară ^ jurnalului
tul lunii martie avem unele ţine ori reuşesc să puşte cultură); I-
gadieri, maiştri, despre restanţe, însă le recuperăm şi de două ori pe schimb. a lucrărilor pe ogoare alb ai pu.<
Pă
BRAZI:
munca lor, despre rezul­ şi dăm ceva şi peste plan, „Ne descurcăm mai bine în nică ; CAL/
tatele de pînă acum, des­ ne spune inginerul Emi- timpul celor opt ore de lu­ în unităţile Consiliului în vederea însămînţării ciun Cătiţa, Voicu Torca de cultură)
pre perspectiva lunilor vii­ lian Neagoe, şeful sectoru­ cru în abataj şi extragem unic agroindustrial Uia cartofilor şi porumbului. şi Silviu Morar ce mun­ gina din '
şui);
ILIA:
toare. Reţinem că nerea- lui. în primele două deca­ zilnic cărbune peste plan, semănatul sfeclei de za­ Lucrarea este mai avansa­ cesc la plantarea cartofi­ gan (Lumii
lizările lunii martie pro­ de din martie am întîlnit ne spune Nicolae Cozma. hăr s-a încheiat şi s-a tre­ tă la cooperativele agricole lor, dovedesc multă hăr­
vin exclusiv de la sectorul unele laminări de strate, cut cu forţe sporite la fer­ de producţie din Uia, aso­ nicie.
I, unde au existat greută­ am înregistrat şi cam mul­ La fel şi schimburile con­ tilizarea, pregătirea tere­ ciaţiile economice intercoo- Plantarea cartofilor şt
ţile amintite, dar că din te foi de boală, dar situaţia duse de Aurel Juravlea, nului şi plantarea cartofi­ peratiste Grind şi Bacea, început în toate unităţile
luna aprilie şi colectivul de Gheorghe Rădeanu, Gheor­ lor, la discuirea tarlalelor C.A.P. Sălciva şi Burjuc, ce au in planul de produc­
Timpul
aici îşi va realiza planul. s-a reglementat. De cîteva ghe Timofticiuc". „Noi am ce urmează să fie cultiva­ unde suprafeţele pregătite ţie această cultură, dar nu azi, 29 ma
„Este însă nevoie ca toţi zile se lucrează în plin în avut unele presiuni exce­ te cu porumb. se ridică la aproape 100 peste tot se acordă atenţia o noaipte
să pună serios umărul la noul abataj din stratul 3, sive în abataj, care ne-au Pînă în prezent au fost ha. Avansate cu această cuvenită bunei desfăşurări variabil, vi
treabă", considera şeful de blocul III. Zilnic realizăm cam dat bătaie de cap, transportate în cîmp şi ad­ lucrare sînt şi unităţile a acestei lucrări. Un e- câizi faţă
schimb Antochi Grosu, care cam jumătate din întreaga însă din această săptămînă ministrate peste 32 000 tone din Gurasuda, Ohaba, Do- xemplu în acest sens este denie. Ceri
treptat din
intra în ultimul şut din producţie a minei". îi no­ vom da zilnic peste plan", gunoi de grajd, evidenţiin- bra şi altele. în celelalte C.A.P. Sîrbi. Aici, sîmbă- sfîrşitul in
cei 20 de ani de muncă în tăm şi pe fruntaşii secto­ adaugă brigadierul Lauren- du-se cele două asociaţii cooperative — Roşcani, tă era stabilit să înceapă va ploua,
abatajele minei Dllja, un­ rului : brigadierii Nicolae ţiu Burlui. econ ornice intercooperatis- Lăsău şi altele — pînă în plantarea cartofilor. Maşi­ moderat, t
locale, zlu
de — după cum ne-au spus Toma, Valerian Maxim, Există hotărirea unani­ te — Bacea şi Grind —, prezent s-au pregătit su­ na de plantat a fost dusă km/oră di
cei cu care a lucrat — şi-a Nicolae Cozma, Gheorghe mă a minerilor de la Dîl- unde s-au împrăştiat 7 380 prafeţe mici — sub 20 de la tarlaua unde urma să râturile mi
făcut tot timpul, conştiin­ Cercel, Gheorghe Oprean, ja de a-şi îndeplini ritmic şi, respectiv, 4 000 tone în­ ha. se efectueze lucrarea, dar prinse înfc
plus 3 gra
cios, datoria. împreună cu formaţiile lor. prevederile de plan. Efor­ grăşăminte organice. Din­ Obiectivul ce polarizează n-a avut cine să pună să- xtme între
Ga maistrul Deneş Carol, Şeful de schimb Ion Lin­ tului minerilor li se adaugă tre cooperativele agricole în aceste zile atenţia coo­ minţa în ea, întrucit con­ In a dou
de la sectorul VI transport, gurarii, din brigada lui Ni­ cel al electromecanicilor, de producţie se remarcă peratori lor, mecao i za terilor ducerea cooperativei n-a nopţii şi
se va seni
discutăm despre sprijinul colae Toma, ne spune că care acţionează dinamic şi C.A.P. lila — cu 2 800 to­ şi specialiştilor este plan­ chemat nici un coopera­
La munl
pe care cei din acest com­ faţă de randamentul mediu eficient — după cum subli­ ne administrate, Burjuc — tarea cartofilor. Cele mai tor la efectuarea lucrării. încălzi în
partiment îl dau producţiei de 8,20 tone de cărbune pe niau maiştrii Gheorghe 2100 tone, Lăpuşnic — avansate unităţi la această Astfel că maşina de plan­ intervalulu'
efective de cărbune. „Mun­ post cît realizau în tim­ Berthold şi Cornel Praţa 1 980 tone, Răduleşti, Roş­ lucrare sînt C.A.P. Ilia, tat a făcut doar două ture acoperi Ir
ca noastră s-a îmbunătăţit pul programului de şase — pentru funcţionarea nor­ eam, Sălciva şi altele. unde pînă duminică seara şi s-a oprit. De altfel, du­ sfîrşitul ir
vor cădea
sensibil în ultima vreme, ore, adum, în opt ore pe mală a fluxului de benzi Sînt însă şl unităţi unde s-au plantat 21 de ha cu pă cum ni s-a spus la con­ formă de
ne dăm interesul şi reuşim schimb în subteran, dau se mai află grămezi de în­ cartofi, C.A.P. Sălciva, Gu- siliul unic agroindustrial, soare, iar
să transportăm operativ, şi rezolvarea operativă a grăşăminte în cîmp — la rasada, Dobra şi altele. preşedintele cooperativei, ninsoare,
9,20 tone pe post. Creşte­ defecţiunilor survenite, ast­ în general
continuu, întreaga cantita­ rea este evidentă. „Unii or­ fel incit întreaga produc­ C.A.P. Teiu, Zam şi alte­ — Am plantat cu cartofi Gheorghe Pop, şi Teodor de 80—100
te de cărbune extras — ne taci se supără pe mine că le —, unde trebuie trecut pînă astăzi (duminică — Solomon, inginerul şef, sud şi st
spune maistrul Deneş. Si­ trag prea tare. N-au înco­ ţie de cărbune exploatată de urgenţă la administra­ 27 martie) 1 0 hectare — nu-şl vorbesc unul altuia, Pentru
gur, mai apar unele defec­ tro si pun şi ei umărul. Eu zilnic să fie transportată rea acestora. în acest sens ne spunea Mircea divan, folosind, atunci cînt trebuie zile; Vrer
ţiuni, însă le rezolvăm, în am patru copii...“. la suprafaţă şi să ia calea consiliile populare, condu­ inginerul şef al C.A.P. să-şi comunice ceva, sis­ să se încă
porar no:
timp util". beneficiarilor. Aşteptăm, cerile unităţilor agricole Dobra. Am organizat mun­ temul bileţelelor. Consiliul ploi mode
Alţi doi destoinici şefi
îi aşteptăm, la ieşirea de schimb — Luca Mădă- aşa cum am fost asiguraţi, trebuie să mobilizeze coo­ ca în aşa fel îneît să asi­ unic agroindustrial şi con­ parte a i
tul va su:
din schimb, pe minerii de răşan şi Dumitru Sandu, ca în lunile viitoare pro­ peratorii, toţi locuitorii sa­ gurăm un ritm rapid de siliul popular comunal Uia dominînd
la sectorul III, colectiv cu ducţia de cărbune de la telor la finalizarea cît mai desfăşurare a acesteia şi, sînt chemate să intervină dic. Temi
cele mai bune realizări de din brigada lui Valerian mina Dîlja să cunoască noi grabnică a acestei lucrări. în acelaşi timp, o calitate şl să pună lucrurile în or­ intre 3 şl
ia începutul anului. „în ia­ Maxim, apreciază că în creşteri, să se ridice la ni­ în toate unităţile meca­ superioară. Mecanizatorul dine la CA.P. Sîrbi. maxime
grade. (M
nuarie am depăşit planul opt ore se pot aproviziona velul posibilităţilor acestui nizatorii muncesc cu hărni­ Iaeob Popa, ca şi coopera­ viciu:; Vr
nutpai eu 9 tone, în fe­ mai bine cu materiale, pot colectiv. cie la pregătirea terenului torii Stanca Marişca, Cră­ TRAIAN BONDOR