Page 98 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 98
Noile decrete ale Consiliului de Stat
/ p PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VĂ!
Acte normative de maxima importanţă
fe
pentru dezvoltarea agriculturii
SftdALISMlI publicii Socialiste Româ a creşterii animalelor, atît 5 000 lei anual, iar perso
Consiliul de Stat al Re
nalul ce concură la reali
In unităţile socialiste cît
zarea unei natalităţi spo
şi în gospodăriile popu
nia a adoptat recent noi
acte normative menite să
şefi de ferme etc. — de
oada 1 decembrie — 30 a-
stimuleze dezvoltarea agri laţiei, prevede că în peri rite — medici veterinari,
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C culturii, să ofere noi şi prilie se acordă pentru a~ 4 000—5 000 lei pe an. în
importante avantaje celor nimalele predate la fon acest fel se realizează co
ce se ocupă de creşterea dul de stat, în afară de interesarea fiecărui îngri
animalelor şi livrează la preţurile de contractare jitor de animale, a tuturor
fondul de stat produse a- sau achiziţii, un spor de celor ce lucrează în secto
gricole, să reglementeze 0,50 lei pe kg, cu condiţia rul creşterii bovinelor, ceea
Anul XXXV, nr. 7 894 MIERCURI, 30 MARTIE 1983 4 pagini - 50 bani declararea animalelor, în ca animalul predat să aibă ce va asigura creşterea
străinarea şi tăierea bovi peste 400 kg viu. Producă numărului de animale, a
nelor şi cabalinelor, ca şi torii individuali vor primi producţiei de lapte şi car
pentru fiecare viţel obţi
SESIUNEA CONSILIULUI vînzarea produselor agri nut şi crescut pînă la 6 ne şi, implicit, o mat bună
aprovizionare a populaţiei
cole de către producătorii
luni şi contractat sau ţi
cu produse agroalimentare.
individuali, stabilind tot
Aplicarea
decretelor
POPULAR JUDEŢEAN odată unele măsuri pentru nut pentru reproducţie sau Consiliului de Stat este
pentru muncă, o primă de
asigurarea respectării pre
400 lei. Unităţilor socialiste
menită să pună ordine şl
ţurilor de mercurial. Noi
le acte normative reliefea ce realizează 85 la sută disciplină în comercializa
Ieri şi-a desfăşurat lu- fectivelor de animale pări a unor consilii popu ză preocuparea constantă din indicii de natalitate rea produselor agricole, în
crările la Deva a Xll-a şi sporirea producţii lare cum sînt cele ale lo a partidului şi statului planificaţi pe judeţ li se privinţa declarării, înstrăi
sesiune din cea de-a opta lor animaliere, rapor calităţilor Brad, Boiţa, Ri- nostru pentru progresul acordă o primă de 400 lei nării şi tăierii animalelor.
legislatură a Consiliului tul şi participanţii la dez biţa, Geoagiu, Petroşani, continuu şi multilateral al pentru fiecare viţel obţi Respectivele acte normati
popular judeţean. bateri au analizat în spi Şoimuş, Balşa, Bretea Ro agriculturii, pentru înfăp nut şi îngrijit pînă la 6 ve prevăd în ce condiţii
La lucrările sesiunii, a- rit critic şi autocritic re mână, Sălaş, Brănişca, tuirea noii revoluţii agra luni. Din aceste prime, o se pot sacrifica sau vinde
lături de deputaţii Consi zultatele înregistrate în Tomeşti şi altele, în a- re, sporirea rolului agri parte li se acordă îngriji animalele, sancţionând ori
liului popular judeţean, au dezvoltarea şi moderniza ceste localităţi s-au Înre culturii în dezvoltarea ne torilor şi celorlalţi factori ce abateri de la regulile
participat, ca invitaţi, de rea sectorului zootehnic, gistrat însemnate nereali- întreruptă a patriei, în ce concură la atingerea u- stabilite. Bovinele şi caba
putaţi ai Marii Adunări făcînd totodată propuneri zăiri faţă de efectivele pla creşterea nivelului de trai nei natalităţi ridicate. Un linele vor putea fi tăiate
Naţionale, activişti de în scopul îmbunătăţirii ac nificate, restanţele fiind al poporului nostru. îngrijitor de animale de la numai în abatoare şi In
partid, conducători ai unor tivităţii în acest sector. determinate de scoaterile Decretul privind îmbu o unitate socialistă poate locuri special amenajate,
unităţi economice, organi Agricultura judeţului Hu nejustificate din efectiv şi nătăţirea sistemului de obţine anual venituri su
zaţii de masă şi obşteşti, nedoara şi în mod deosebit nerespectării prevederilor premiere şi de încurajare plimentare intre 2 000 şi (Continuare în pag. a 2-a)
prnnarii comunelor, cadre zootehnia, s-a reliefat în legale.
cu munci de răspundere şi cadrul sesiunii, a benefi De asemenea, au fost a-
specialişti din agricultură, ciat de sprijin consecvent dresate critici cadrelor din Cuvîntul de ordine: ritmicitate
cadre din aparatul Comi şi permanent din partea reţeaua de reproducţie,
tetului executiv ai Consi conducerii partidului şi sta specialiştilor din unităţi,
liului popular judeţean. tului, personal din par şefilor de ferme şi celor şi caiafe Ia producţia fizică I
Sesiunea a dezbătut Ra tea tovarăşului Nicolae din reţeaua sanitar veteri
portul asupra modului în Ceauşescu, secretarul gene nară pentru neajunsurile
care au acţionat comitete ral al partidului, pentru manifestate în organizarea După rezultatele bune directorul unităţii, că ci vagoneţi în toate cele trei
le şi birourile executive dezvoltarea bazei tehnico- reproducţiei şi selecţiei, în obţinute în producţie în frele de plan anuale, tri secţii ale unităţii. Astăzi,
ale consiliilor populare, materiale. Rezultatele ob apărarea sănătăţii anima cele peste .două luni şi ju mestriale şi lunare au fost la Crişcior se realizează
precum şi organele agri ţinute în zootehnie — ra lelor şi reducerea pierde mătate trecute din acest prelucrate în cadrul fie 16 tipuri de vagoneţi în
cole pentru înfăptuirea mură cu pondere în agri rilor prin sacrificări şi an, putem afirma că oa cărei secţii şi sector, pînă diferite variante, majori
liotăririlor Conferinţei Na cultura judeţului — nu mortalităţi. menii muncii de la Uzina la nivelul formaţiilor de tatea fiind destinate mine
ţionale a partidului, ale sînt însă pe măsura aces Indicii scăzuţi de natali de utilaj minier şl repa lucru, astfel că fiecare e- lor din Valea Jiului. Toc
Plenarei lărgite a Consi tor preocupări. Efectivul tate la specia bovine obţi raţii Crişcior s-au an chipă, fiecare om al mun mai pentru a putea răs
liului Naţional al Agricul de animale şi păsări înre nuţi la unele cooperative gajat hotărît încă din pri cii ştie exact ce sarcini punde la timp solicitărilor,
turii şi Conferinţei pe ţa gistrate la recensămîntul agricole de producţie cum mele zile ale lunii ianua pentru a se realiza ritmic
ră a primarilor în vederea din acest an se situează sînt cele de la Rîu Alb, rie în realizarea sarcini sarcinile fizice, în cadrul
creşterii şi ameliorării e- sub posibilităţile judeţului, Orăştioaira de Jos, Mestea lor planificate. Şi, în.tr-ade- U.U.M.R. Crişcior uzinei s-a trecut la mo
fectivelor de animale, spo atît în sectorul socialist căn, Toteşti, Bretea Mure- văr, la această oră colec dernizarea fluxurilor teh
ririi producţiei şi livrărilor cit şi în gospodăriile popu şană, Strei şi altele, reflec tivul înregistrează depăşiri nologice din principalele
la fondul de stat pentru laţiei. Contribuţia judeţu tă faptul că nici consiliile de plan la toţi indicato secţii şi sectoare producti
asigurarea autoaprovizio- lui la fondul de stat, la populare nu au dovedit rii, în special la produc are, cît trebuie să produ
nării teritoriale. îndeplinirea programului exigenţă faţă de activita ţia fizică sortimentală. că în fiecare lună. Conco ve. Cum de multă vreme
problema pieselor din fon
mitent s-a căutat să se a-
La dezbateri asupra pro de autoaprovizionare a tea specialiştilor şi a con Firesc, la baza rezultate sigure în toate sectoarele tă s-a dovedit cea mai a-
blemelor înscrise pe ordi fost, de asemenea, inferi ducătorilor unităţilor res lor au stat în primul rînd necesarul de lucrători ca cută pentru colectiv, lipsa
nea de zi au participat oară posibilităţilor. Cauze pective, pentru asigurarea priceperea şi hărnicia oa lificaţi, în special în me acestora sau nelivrarea la
tovarăşii Maria Medrea, le care au generat o ase unor condiţii corespunză menilor din acest colectiv, seriile de bază, cum sînt timp de către furnizori
Iuliu Hanke, Viorei Brai- menea stare de lucruri toare de îngrijire şi hră- mobilizarea tuturor în lăcătuşi, strungari şi su (îndeosebi C.S.V. Călân),
ca, Veronica Pîrva, Petru scot in evidenţă o serie de nire a animalelor, în spe muncă, dar şi o serie de dori. în prezent — spunea grevînd deseori asupra bu
Radu, Corneiiu Stîrcescu, deficienţe care s-au mani cial a efectivelor matcă. măsuri tehnico-organizato- interlocutorul — nu mai nului mers al procesului
G'eorgel Răicari, Adrian festat în activitatea consi Nici în întreprinderile a- rice iniţiate de comitetul sînt probleme la capitolul productiv, cei de la Criş
CkUiescu, Ioan Susan, Ilie liilor populare, a organelor gricole de stat nu s-a ac de partid, împreună cu respectiv. cior au hotărît să-şi toar
Lavu şi Ion Draia. agricole, consiliilor unice ţionat cu suficientă hotă- organele de conducere co Cum solicitările între ne singuri piesele din fon
în lumina exigenţelor agroindustriale, a specia rîre pentru creşterea efec lectivă şi puse în lucru prinderilor miniere din tă, oţel şi neferoase. Ur-
formulate de secretarul liştilor din reţeaua sani- tivelor de animale, ca ur cu consecvenţă încă din judeţ şi din ţară au fost
general al partidului, tova tar-veterinară şi de repro mare acestea rămînînd da- primele ile ale anului. tot mai mari la vagoneţi MIRCEA LEPADATU
răşul Nicolae Ceauşescu, ducţie. în acest sens, aflăm de de mină s-a luat măsura
în privinţa creşterii e- Datorită slabei preocu (Continuare în pag. a 2-a) La inginerul Ioan Oprişa, extinderii producţiei de (Continuare în pag. a 2-a)
a — • — • — ® — o — • — • — • — • — • — • — — o — • — » — • — • — • — • — a — • — o — * - •
i ‘/"'S'"' 'W'S*
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R A
La curăţarea, întreţinerea şi plantarea
pomilor — toţi locuitorii satelor
La chemările şi îndem duşi şi plantaţi în gospo peste 2 000 pomi. în fie raza comunei Dobra au
nurile primăriilor privind dăriile populaţiei 400 pomi care gospodărie — spunea fost curăţaţi şi văruiţi. A-
efectuarea lucrărilor in fructiferi. losif Nistoresc, primarul ceastă realizare, ni s-a
pomicultură, au răspuns ÎNTREŢINEREA LIVEZII comunei Beriu — plantăm spus, se datoreşte faptului
zeci şi sute de locuitori ai — O PREOCUPARE cel puţin trei pomi. Am a- că toţi cetăţenii au pus
oraşelor şi satelor hunedo- PERMANENTĂ dus în acest scop 1 000 de mina pe foarfecă şi pe fie
rene. Iată cîteva exemple pomi fructiferi. răstrău, pe sapă şi pe gre
semnificative. Livada pomicolă a C.A.P. La C.A.P. Beriu, care blă, pe bidinea. Au mai
Orăştie are 78 ha şi se are o livadă de 36 de ha, fost aduşi şi plantaţi la
INIŢIATIVA PRIMĂRIEI bucură de toată atenţia s-au făcut tăierile şi tra gospodăriile populaţiei
— CONCRETIZATĂ din partea consiliului de tamentele fitosanitare la 3 000 pomi fructiferi. De
ÎN FAPTE conducere. Avram Ignat, toţi pomii. O echipă de asemenea, se mai plantea
preşedintele cooperativei, oameni în frunte cu A- ză 1 400 de duzi pitici în
Din iniţiativa Consiliu arăta că tăierile de cură vram Mihăilă şi Ioan Ta- scopul dezvoltării sericicul
lui popular comunal Tur- ţare şi fructificare sînt coi lucrează la defrişări turii — 800 la şcoala din
daş, cetăţenii, în frunte cu gata, iar mecanizatorul şi la pregătirea terenului Dobra şi 600 la cea din
deputaţii, au fost mobili Dumitru Vasile a terminat pentru noile plantări. Sînt Roşcani.
zaţi şi au participat nu tratamentul II împotriva făcute pichetările şi săpa
numai la curăţarea şi în bolilor şi dăunătorilor. Din te gropile pentru planta 1 hărnicie
treţinerea pomilor de pe cele 30 de" ha livadă in rea a 2 000 de pomi, ac
marginea drumurilor inte tensivă 15 ha sînt pe rod. ţiune care se desfăşoară Brigada condusă de Ve-
rioare care fac legătura S-a săpat în jurul pomi în prezent. în ce priveşte ronica Furca, de la C.A.P.
centrului de comună cu lor şi s-a pus gunoi. noua plantaţie se cam bate Cristur, a muncit cu spor
satele aparţinătoare, ci şi „ÎN FIECARE pasul pe loc. Trebuie să în aceste zile la curăţarea
a acelora care sînt plan GOSPODĂRIE se acţioneze mai energic ■şi stropirea celor peste
taţi de-a lungul drumului PLANTĂM CEL PUŢIN pentru finalizarea cît mai 1 600 pomi ai unităţii a-
naţional. Toţi pomii au grabnică a lucrării. grieole. ..Printre cei mai
C.S. Hunedoara, atelierul mecanică 2. Muncitorul specia fost curăţaţi şi văruiţi. în TREI POMI“
list Francisc Schloscr execută piese de mare complexitate CIND TOŢI rVN MINA
la o maşină de găurit prin coordonate. total, s-au curăţat şi vă Toţi locuitorii comunei N. BADIU
, Foto : VIRGIL ONOIU ruit peste 2 000 de pomi. Beriu au răspuns la ape- . Toţi pomii de pe liziera
De asemenea, au fost a- iul primăriei şi au curăţat drumului naţional de pe (Continuare in pag. a 2-a)
