Page 99 - Drumul_socialismului_1983_03
P. 99
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. ;
pag. 2
SESIUNEA CONSILIULUI Preocupări susţinute, avantaje multiple pentru producţie
ELE
Virgil Sturza, şeful com
Unitate economică re
POPULAR JUDEŢEAN prezentativă a judeţului, a partimentului mecano-ener- al, recuperăm şi recondiţio
năm aproape 1 600 de re
Industriei noastre construc getic al întreprinderii. Şi pere şi piese de schimb, 15,30 Fotbal :
(Urmare din pag. 1) re teritorială. Totodată ei în cadrul sesiunii a fost toare de maşini, întreprin avem unele rezultate bune. cheltuind, valoric, doar 10 nire <1
tativcle
la sută din costul lor dacă
în 1982 am obţinut econo
s-au angajat să se preocu prezentată Darea de sea derea mecanică Orăştie le-am cumpăra noi. Este ale Roi
toare cu însemnate canti pe cu întreaga răspundere mă a preşedintelui Tribu dispune de o puternică do mii pe seama recondiţio- un mare avantaj pentru în slavici,
tăţi de produse la fondul de Înfăptuirea prevederi nalului judeţean şi a pro tare tehnică, fiind totoda nărilor de peste 3,5 mili treprindere" . directe
la Tim
de stat. lor stabilite pentru consi curorului şef aii Procura tă şi o mare consumatoare oane lei. Bine stăm şi de grad
Lipsa de control din par liile populare prin Hotărî- turii judeţene. de metal. în procesul său La începutul acestui an. Ne-am convins pe viu, 17.45 îooi de
20.00
Tclejuri
tea unor consilii populare rea recentei Sesiuni a Ma Sesiunea a adoptat ho de producţie complex, di în atelierul de reparaţii, 20.15 Actualit
asupra deţinătorilor de a- rii Adunări Naţionale, şi tărîrea cu privire la în vers, funcţionează un nu întreprinderea dar şi la sculărie şi la for 20,25 Melodii
nknale din riadul gospo recentele decrete ale Con făptuirea sarcinilor reieşi măr considerabil de ma mecanică Orăstie jă, din discuţiile cu unii 20.45 Occiden
Film ai
dăriilor populaţiei, cai şi siliului de Stat pri te din documentele Confe şini, agregate, instalaţii — meseriaşi, că se depun e- 21.00 ţă traf
conducerea defectuoasă a vind respectarea riguroasă rinţei pe ţară a preşedin supuse continuu uzurii, ne- forturi susţinute, responsa ducţie
evidenţei mişcării efecti a normelor de îngrijire şi ţilor consiliilor populare, cesitînd deci reparaţii, în bile pentru recondiţionarea mc Tr<
vului au făcut ca în acest furajare a animalelor şi a referitoare la sporirea e- locuirea unor echipamente, şi refolosirea unor su'ban- 22.15 Telejuri
sector să se înregistreze o regulilor sanitar-veterina- fectivelor de animale şi a subansamble, repere, piese samble, repere şi piese de
serie de nereaiizări. re, realizarea efectivelor la producţiei acestora, în de schimb. în acest con schimb. Am constatat, de
Participanţii la dezbateri toate speciile şi categorii concordanţă cu prevederi text, activitatea de recon- asemenea, că nu toate pre
şi-au exprimat hotărîrea le de animale, _ aplicarea le programului de autocon- diţionare şi refolosire a ocupările în acest sens sînt jcae
de a acţiona cu fermitate programelor de producere ducere şi autoaprovlziona- multora dintre acestea a- evidenţiate într-um fel sau
şi exigenţă în scopul va a furajelor, încheierea mo re teritorială. pare firească şi necesară, altul in secţii. Mulţi mun
lorificării depline a poten dernizărilor în fermele Sesiunea a ales în func acordîndu-i-se o atenţie citori îşi recondiţionează BUCUREŞ'
ţialului zootehnic al fiecă zootehnice, respectarea pre ţia de vicepreşedinte al deosebită. dioprogramu
La ordinea :
rei unităţi agricole şi lo vederilor legii referitoare Comitetului executiv al — în pofida faptului că singuri, la locurile lor de tură : insăr
calităţi, pentru creşterea la evidenţa şi mişcarea e- Consiliului popular jude sîntem cam restrînşi eu muncă, sculele cu care lu Radiojurnal;
continuă a efectivelor şi fectivelor, permanentizarea ţean pe tovarăşa Maria spaţiul şi că nu dispunem crează, neapelînd la altele de onoare
Revista pre:
producţiei animaliere în şi perfecţionarea pregăti Mocanu, secretar al Comi de o dotare la nivelul ce în atelierul de reparaţii- noi, însă la nivelul secţii rul melodiil
concordanţă cu prevederile rii profesionale a lucrăto tetului judeţean de partid. rinţelor, ne străduim să recondiţionări piese de lor nu s-a gîndit nimeni să de ştiri; 9,05
programului judeţean de rilor din zootehnie, întă Sesiunea a adoptat, de recondiţionăm tot ceea ce schimb este zilnic multă ţină o asemenea evidenţă. cultătorUor;
de ştiri; 10,0
iezvoltare a zootehniei şi rirea ordinii şi disciplinei asemenea, hotărâri într-o se poate şi să asigurăm treabă de făcut. I-am vă „Nici nu este timp pen iară; 10,30
i programului de autocon- în acest sector de activi serie de probleme curente fluenţă şi eficienţă produc zut pe oameni la lucru. tru aşa ceva, oamenii au cialistc; 10,4
lucere şi autoaproviziona- tate. ale activităţii de stat. ţiei materiale — sublinia Am discutat cu unii din destul de lucru în activi rale arădeni
tre ei. Sînt mulţumiţi de de ştiri; 11,i
tatea concretă de produc Iul copiilor:
munca lor, de realizările ţie — releva tehnicianul tate; 12,00 E
\cte normative ds maximă importanţă pentru dezvoltarea agriculturii obţinute, de cîştlgurile rea C.T.C. de la secţia sculă 12,05 Orizont
Din com -vai
lizate. ,,în atelierul acesta
Tv.; 13,00 1
(Urmare din pag. 1) preţurilor de vînzare şi laşi timp, se interzice vîn- către lucrătorii ogoarelor recondiţionăm multe echi rie, Ion Bărbuleseu. Im 12,45 Avanp
portant este că sînt
stabilirea mercurialelor în zarea cu preţuri mai mari şi toţi crescătorii de ani pamente, piese de schimb, 15,00 Clubul i
Fotbal ; Roi
raport cu prevederile le decît cele înscrise în mer male, de către ceilalţi oa ne informează tînăra ingi ştienţi de necesitatea de a slavia; 17,50
ub controlul organelor de gale în vigoare şi preţu curiale, numai în anumite meni ai muncii din jude neră Angola Oancea. Di economisi, de a prelungi ră; 18,00 Oi
stat şi a medicilor veteri rile eu amănuntul prevă condiţii, stabilite de consi ţul nostru — sînt acte nor viaţa maşinilor, de a recu Radiojurnal;
nari, iar producătorii in zute prin lege. Vînzarea liile populare judeţene, mative de o deosebită im ferite aparataje electrice pera şl refolosi tot ceea tr-o oră ;
dividuali îşi pot vinde a- produselor agricole în pie pot fi depăşite preţurile portanţă pentru dezvolta — motoare, transformatoa ce se poate". din opera
Delibes ;
nknalele în tîrguri şi o- ţe se poate face numai pe de stat cu maximum 5 la rea agriculturii, pentru re, convertlzoare de sudu într-adevăr, acesta este stop muzica
boare, dar numai vii. baza certificatului de pro sută. creşterea producţiei agri ră —, un larg nomencla lucrul cel mai important,
Sînt reglementate, de a- ducător, elteninîndu-se ori Noile decrete ale Consi cole şi îmbunătăţirea apro tor de piese de schimb din pe care oamenii muncii din
semenea, funcţionarea le ce intermediar între aces liului de , Stat — primite vizionării populaţiei cu componenţa strungurilor, toate secţiile întreprinderii
gală a pieţelor, afişarea ta şi cumpărător. în ace cu deosebită satisfacţie de produse agroalimentare. pompelor, ventilatoarelor, mecanice Orăştie îl au per « I N E
maşinilor de rectificat, de manent în atenţie.
alezat şl frezat, cuplaje
’j electromagnetice etc. Anu DUMITRU GHEONEA DEVA: Cc
i m ! A - J v i pA N I I A A G R I C O l . A D E P I R I M A V A P A tria); Vrăjite
ta); HUNED
-i: :■■■ v . a ' v . - v - de Bucureşti
Ritmicitate şi calitate că al o inimi
Creşterea efectivului de animale şi asigurarea bazei tofonului (7
dcrurgistul);
eşti, dragost
(Urmare din pag. 1) Cum îşi îndeplinesc ele rul); PETRC
furajere — obiective prioritare marea ? Prin intrarea în rolul de factori conducă curs (7 Noii
til nocturni
tori ai procesului econo
PENI : Logc
funcţiune la întreaga ca mic, cum se implică co cuiul Gavr -\3
Asociaţia economică in- de lapte a avut-o şi modul ţia ca anual cel puţin 250 cesar completului, deoare muniştii in rezolvarea pro VULCAN:' ă
tercooperatistă Vaidei are de hranire a animalelor. ha să fie cultivate cu le ce lipsa apei determină pacitate a sectorului de blemelor ce se ivesc în teafărul);
prevăzut ca la sfîrşitul a- Deficitul de peste 400 tone guminoase. Acest dezide turnătorie, colectivul va fi producţie, în mobilizarea de argint ai
(Minerul); P;
cestui an să ajungă la un suculente, grosiere şi fî- rat este satisfăcut însă scăderea serioasă a pro în măsură să-şi asigure, în întregului colectiv la o la Indigo
ducţiei de lapte. Pentru
efectiv de 1 040 vaci şl ju- nuri, cit şi conţinutul ne doar parţial, unitatea a- soluţionarea problemelor viitor, întregul necesar de muncă susţinută, responsa ANINOASA :
ninci. în strînsă corelaţie satisfăcător al raţiilor în vînd leguminoase doar pe cu care se confruntă com piese turnate. bilă ? Dăm doar un singur periculoşi
URI CÂNI: C
cu acest indicator, unita plexul, trebuie să dove Dacă In ce priveşte rit exemplu, semnificativ, (Retezatul);
tea trebuie să contribuie micitatea şi cantitatea pro ne africanul
la realizarea programului Asociaţia economică intercooperatistă Vaidei dească mai multă solicitu ducţiei fizice nu sînt pro credem noi, relatat de (Steaua roşie
dine şi conducerea C.A.P.
Vuloan
ZA:
de autoaprovizionare cu bleme, la capitolul calita Victor Almăşan, secretarul ORĂŞTIE: C
9 000 hl lapte. Cum 6e în Validei (unitate asociată la te — recunoştea directorul comitetului de partid al tria); Vacan
deplinesc sarcinile aferen proteine au grevat serios 100 hectare, situaţie dato acest complex), mai ales întreprinderii. „Am avui- (Flacăra); C
te acestui complex ? indicatorii ecoîîomico-fi- rată în special lipsei de în ceea ce priveşte repar Ioan Oprişa — este loc în acest început de an o Campioana i
cultură);
Hă
tizarea forţei de muncă la
Daţă de efectivul matcă nanciari ai complexului. sămînţă. executarea lucrărilor de de mai bine. Drept pen serie de greutăţi la secto (Dacia); BRi
prevăzut să fie realizat la Că aşa stau lucrurile ne-o Un serios somn de în asigurare a bazei furajere. tru care s-au luat cîteva rul de prelucrări la cald. dată un căli
(C
Europenii
finele anului, există un dovedeşte şi faptul că li trebare îl ridică şi asigu măsuri tehnice menite să Comitetul nostru de partid, ră); SIMER1
minus de 420 vaci şi ju- vrările medii zilnice la rarea debitului de apă ne N. TIRCOB contribuie la creşterea ca birourile organizaţiilor de (Mureşul); 1
ninei. în ceea ce priveşte producţia de lapte se si lităţii produselor. Este vor bază au mobilizat comu de ţigan (Li
perspectiva îndeplinirii sar tuează undeva la 500 1, ba despre dotarea secţii niştii să caute soluţii teh
cinii de creştere a efecti faţă de peste 2 500 litri cît La curăţarea, întreţinerea şi plantarea lor cu utilaje moderne nice care să permită pre
vului se vor face treceri ar trebui să se obţină pen (strungul carusel automa lucrarea la rece a cît mal SPEC
din prăsila proprie, dar se tru a îndeplini integral pomilor — toţi locuitorii satelor te şi SNAB, stand de pro multor repere dinitre cete
va apela şi la cumpărări. planul pe acest an. bă pentru încercarea mo care se prelucrau, de re
Situaţia s-air fi prezentat Trăgtod învăţăminte din (Urmare din pag. 1) meria s-a încheiat, în a- toarelor electrice etc.) şi • Dobra ş
mult mai bine, în sensul neajunsurile ce s-au mani ceste zile curăţarea, tăie îmbunătăţirea unor tehno gulă, la cald. A fost o a- blul folcloric
Alba Iulla, '
devărată acţiune de masă.
de a diminua din cele 100 festat, conducerea asocia harnici cooperatori la a- rile şi stropirea celor 14 000 logii de lucru. „Drag ml-e
cumpărări stabilite, dacă ţiei a stabilit măsuri meni ceastă acţiune se numără pomi fructiferi de care Dar, pînă la urmă, cel Şi s-au găsit soluţii bune. şesu“.
se obţinea un indice mai te să asigure creşterea pro Daradics Rozalia, Both dispun cele două unităţi. mai important factor este Astăzi a crescut conside
bun de natalitate în anii ducţiei de furaje şi îmbu Irina, Kelemen Rozalia, Lucrarea s-a încheiat şi tot cel uman. Iar un mare rabil numărul reperelor
anteriori. în 1982, de pil nătăţirea structurii sorti Lovasz Ana şi alţii. la C.A.P. Nandru, Peştişu şl subansamblelor ce se
dă, natalitatea a fost de mentului de nutreţuri. De Mic, Răcăştie şi avansează rol şi, totodată, o mare realizează la rece, obţi-
numai 53 la sută. pe cele 507 ha destinate AU ÎNCHEIAT în ritm rapid şi in celelal răspundere în conştientiza nîndu-se nu doar economii
Timpul pr
Evident, o influenţă ne producerii furajelor este TĂIERILE ŞI STROPIRILE te unităţi agricole din Con rea oamenilor muncii îl de combustibil, ci şi ritmi azi, 30 marţii
gativă asupra reproducţiei posibil să fie acoperit în In fermele din Hăşdat şi siliul unic agroindustrial au organizaţiile de partid. citate în producţie". se va încălzi
şi, implicit, a producţiei tregul necesar, cu condi- Peştişu Mic ale I.A.S. Si- Hunedoara. re. Cerul t
mal mult ni
dea ploi slab
tul va sufla
Intensificări
sud-est şi s
turile minim
prinse între
iar cele ma:
şi 10 grade,
dlcate.
La munte,
încălzi. Ceru
mult acoperi-
ploi locale. '
fia moderat,
cărţi tempora
est.
Pentru urn
zile: Vremea
cu cerul ma
Vor cădea pi
re vor avea ;
aversă. Vin
moderat, cu
temporara dla
dio. Tempera
vor fi cuptlr
9 grade, iar
între 17 şi a
Aceste imagini ii Înfăţişează pe elevii de la şcoala din Dobra (clasele V— teorolog do t
IX), împreună ă cu dascălii lor V. Velescu, R. Raţiu, L. Moi se, S. Lugojan, M. Cristaclic na Ţuţuriga).
fi L. Simoc, săptnd gropi şi plantînd duzi.
