Page 1 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 1
îl*r«
SA^ Gg 'i$C
Plenara comuna a consiliilor
oamenilor muncii de naţionalitate
în prezenţa tovarăşului Deschizînd lucrările şe exprimat adeziunea depli
Nicolae Ceauşescu, secre dinţei, tovarăşul Mihai nă şi unanimă la înţeleap
tar general al Partidului Gere, membru supleant al tă politică internă şi ex
Comunist Român, pre Comitetului Politic Execu ternă a partidului şi sta
şedintele Republicii Socia tiv, al C.C. al P.C.R., pre tului nostru, al cărei stra
liste România, joi- a avut şedintele Consiliului Oa teg şi principal exponent
loc în Capitală plenara co menilor Muncii de Naţio sînteţi, hotărîrea nestră
mună a consiliilor oame nalitate Maghiară, a spus: mutată de a acţiona cu
nilor muncii de naţiona Mult iubite şi stimate to toată răspunderea, strîns
litate maghiară şi germa varăşe Nicolae Ceauşescu, uniţi cu întregul popor,
nă. Stimaţi tovarăşi, ca un singur om, în jurul
La sosirea in sală, con Declarând deschisă şe partidului, ai dumneavoas
ducătorul partidului şi sta dinţa comună a Consiliu tră personal, pentru trans
tului nostru a fost întîm- lui oamenilor muncii de punerea ei în viaţă.
pi.nat cu vii aplauze şi o- naţionalitate maghiară şi Vă rugăm mult stimate
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA mînd, în numele tuturor Consiliului oamenilor mun şi iubite tovarăşe Nicolae
participanţii
vaţii,
expri-
naţionalitate
ger
cii
de
oamenilor muncii de na mană din Republica Socia Ceauşescu, să ne permiteţi
să continuăm în acest ca
ţionalitate maghiară şi listă România, vă rog dru dezbaterea pe margi
germană, sentimentele de să-mi permiteţi ca în nu nea problemelor înscrise
înaltă stimă, de profundă mele tuturor cetăţenilor a- la ordinea de zi.
preţuire şi fierbinte recu parţinînd acestor naţiona în cadrul dezbaterilor
Ea însămînţarea culturilor noştinţă pe care le nutresc lităţi din patria noastră, pe marginea expunerilor
faţă
tovarăşul
de
să exprim deosebita bucu
Nicolae
Ceauşescu, pentru condi rie şi profunda gratitudi prezentate în plenarele
ţiile de deplină egalitate ne pentru prezenţa la lu Consiliului oamenilor mun
ma
naţionalitate
cii
de
cetăţeni
In epoca optimă! asigurate tuturor deosebire crările şedinţei a celui mai ghiară şi Consiliului oa
iubit fiu al poporului, to
patriei,
lor
fără
de naţionalitate, pentru varăşul Nicolae Ceauşescu. menilor muncii "le naţio
garantarea dreptului de a secretar general ai parti nalitate germană au luat
ÎN CONSILIUL UNIC participa, cu întreaga e- dului, preşedintele Repu cuvîntul tovarăşii Jakabos
nergie creatoare, la elabo blicii, eminent conducător Csaba Istvan, director al
AGROINDUSTRIAL SIMERIA rarea şi înfăptuirea poli al partidului şi stalului întreprinderii mecanice
ticii interne şi externe a nostru, înflăcărat luptător Tîrgu Secuiesc, deputat în
partidului şl statului, la pentru binele şi prosperi M.A.N., judeţul Covasna,
~ r Insămînţarea culturilor La C.A.P. Tîmpa meca înfăptuirea măreţei opere tatea patriei, proeminentă Hildogard Mantsch, mun
de primăvară în epoca op nizatorii Al. Floroiu, D. de construire a socialismu personalitate a vieţii poli citoare la Fabrica „Vitro-
timă, în condiţii de calita Căleală şi I. Dobra pregă lui şi comunismului pe tice internaţionale. metan“ Mediaş, judeţul Si
te şi densitate prevăzute pămîntul României. Aces Salutăm cu multă satis biu, Molnar Imre, Erou al
în tehnologii, constituie tesc terenul pentru porumb te gînduri şi simţăminte facţie prezenţa la lucrările Muncii Socialiste, preşedin
preocuparea principală a şi plantează cartofi, cultu ilustrează înalta apreciere plenarei noastre, a celor te al C.A.P. Tuşnad, jude
tuturor factorilor de răs ră la care s-a rămas în a întregului popor român lalţi tovarăşi din condu ţul Harghita, Fazekas Fe-
pundere din acest consiliu. urmă, realizîndu-se doar faţă de preocuparea sta cerea de partid şi de stat. renez, şef de brigadă ia
dumneavoastră
Prezenţa
Toţi specialiştii sînt pre 5 ha din 35. Această lu tornică a secretarului ge la lucrările plenarei noas întreprinderea minieră Pa-
zenţi în cîmp şi conduc crare trebuie grăbită şl la neral al partidului faţă tre comune, mult iubite şi roşeni, judeţul Hunedoara,
întregul proces al muncii. C.A.P. Slntandrei, unde de întărirea şi perfecţio stimate tovarăşe Nicolae Ennest Breitenstein, redac
Acest lucru l-am putut s-au plantat cartofi pe nu narea democraţiei noastre Ceauşescu, constituie un tor şef al ziarului „Neuer
socialiste,
faţă
largile
de
constata cu prilejul raidu- posibilităţi oferite tuturor eveniment memorabil în Wog", Ludovic Fazekas,
lui-anchetă întreprins în mai 24 ha din 120 planifi oamenilor muncii de a lua viaţa naţionalităţilor con membru al Comitetului Po
litic Executiv ai C.C. al
uncie unităţi agricole, în cate. parte la elaborarea şi în locuitoare, o dovadă a gri P.C.R., vi ce prim - mi nistru
discuţiile purtate cu meca La C.A.P. Rapolt -s-au făptuirea hotărârilor pri jii şi atenţiei pe care o a- al guvernului. Gyongvi
nizatorii şi cooperatorii, cu semănat peste 150 ha cul vind dezvoltarea multila cordaţi consecvent asigu Marfa, inginer chimist la
specialiştii. turi din prima epocă. A- terală a patriei, sporirea rării egalităţii depline în întreprinderea chimică
— Continuăm, în aceste cum se plantează cartofii, continuă a bunăstării în drepturi, unităţii şi frăţiei „Sinteza" Oradea, -Richard
zile, plantatul cartofilor — tregii naţiuni. tuturor cetăţenilor patriei,
acţiune realizată pe 25 de dezvoltării libere a perso Winter, membru supleant
ne relata Gheorghe Dan- împreună cu tovarăşul nalităţii creative şi spiri al Comitetului Politic E-
ha din 50 planificate. Ou Mcolae Ceauşescu, în pre
eiu, secretar adjunct al porumb se cultivă 155 ha, zidiul şedinţei au luat loc tuale a naţionalităţilor. xecutiv al C.C. ai P.C.R.,
Comitetului comunal de din care 50 ha cultură in tovarăşii Iosif Banc, Emil Permileţi-ne să vă ra ministru secretar d< stat
Ministerul
la
Aprovizionă
partid Băcia, şeful secţiei Bobu, Ludovic Fazekas, portăm că în ziua de ieri,
tensivă. Terenul a fost în intr-un spirit de înălţător rii Tehnico-Materiale şi
de mecanizare. Mai avem Petru Enache, Mihai Gere, patriotism şi vibrantă re Cont rol u' ui Gospodăririi
grăşat cu gunoi şi îngrăşă Iosif Szasz, Richard Wini-
de plantat 20 de hectare afirmare a sentimentelor Fondurilor Fixe, Letay La-
minte chimice. Urgentarea ter. jos, secretar al Uniunii
din 60 planificate. de adîncă stimă şi aleasă
plantării cartofilor se im Din prezidiu au făcut preţuire faţă de partid şl Scriitorilor, redactor şef al
Lucrările de pregătire, parte, de asemenea, repre
pune şi la C.A.P. Simoria patrie, faţă de dumnea revistei „Utunk", Gerhard
semănat şl plantare se fac zentanţi al consiliilor oa voastră, s-au desfăşurat Konnierth, decan al Făcu -
şi Bobîlna, unităţi unde
sub directa supraveghere menilor muncii de naţio dezbaterea în cadrul şe lăţii ele filologie-islorie Si
mal sînt de cultivat cîte nalitate maghiară şl ger
a inginerului şef al C.A.P. dinţelor plenare ale celor biu, Fejes Iuliu, secreta
38 şi, respectiv, 58 de hec mană. două consilii a sarcinilor al Consiliului oamenilor
Băcia, Mîrcea Hoţea, de
tare. Este necesar ca tim La şedinţă au participat ce ne revin pentru înfăp muncii de naţionalitate ma
către mecanizatorii Aurel tuirea exemplară a hotă ghiară, Galpal Zsuzsanna,
pul bun de luoru şi mij membri ai C.C. al P.C.R.,
Oprean, Xoan Secheleanu, membri ai Consiliului de rîrilor Conferinţei Naţio secretar al Comitetului
loacele mecanizate să fie judeţean Mureş al P.C.R.,
întreţinerea legumelor in
Constantin Borşoş, Iulian folosite cu randament ma serele C.A.P. Brad. Stat şi ai guvernului, re nale a partidului. vicepreşedintă a Consiliu
Aniculesei, Mihai Gh. La- prezentanţi ai organizaţii Membrii consiliilor, în
xim. lor de masă şl obşteşti, oa numele tuturor oamenilor lui Naţional ai Femeilor,
zăr, Viorel Rîpa, Iosif Bo- Foto: VIRGIL ONOIU meni de ştiinţă, artă şi muncii de naţionalitate
tairi. N. BADIU cultură. maghiară şi germană, şi-au (Continuare în pag. a 4-a)
» — o — o — o — a ~ o — « — e — a — ® — o— o — « — o — a — © — © — 0 — a-a — a — a — 0 — ® — © — o
REVENIM PE ŞANTIERUL DIN BARU Acts normative ie importanţă
« o deosebită pentru dezvoltarea
zootehniei, combaterea speculei
Am revenit de curînd pe planul pe construcţii-mon- cităm în continuare spri cu sublnglnerul Ştefan Ma
şantierul în care se execu taj, dar şi cel pe total in jinul organelor de resort nea, diriginte de şantier, îndemn crătorilor din zootehnic,
tă dezvoltarea Fabricii de vestiţii, este realizat pe de la nivel judeţean pen pe la principalele obiecti spre rezultate inclusiv ale cadrelor teh
produse refractare Baru. trimestrul I. Colaborăm tru asigurarea unei apro ve aflate în lucru, urmă tot mai bune nice, putînd creşte cu
Stăm mai întîi de vorbă foarte bine cu constructo vizionări corespunzătoare rind stadiul acestora şl 2 000—5 000 lei pe an.
cu reprezentantul benefi rii. In cadrul- comandamen- cu alimente şi alte produ- modul în care se desfăşoa Cooperativa agricolă de Conducerile C.A.P. şi
ciarului, inginerul Valen ră munca. producţie din Veţel are fermei zootehnice se pre
tin Jitea, directorul unită De la .început dorim să prevăzut ca la sfîrşitul a- ocupă îndeaproape dc asi
ţii. Iată, succint, opinia sa Ritm şi calitate în realizarea subliniem că în întreg cestui an să deţină în pro gurarea unor condiţii tob
în legătură cu stadiul exe şantierul se muncea serios. prietate obştească 425 bo mai bune de îngrijire şi
cuţiilor şi colaborarea cu La fiecare punct de lucru vine şi 950 ovine. Efecti furajare a animalelor. în
constructorii : am găsit oamenii la da vele stabilite sînt deja acest scop, au fost luate
— Ştim eu toţii că anul torie, făcîndu-şi conştiin depăşite cu 7 şi, respectiv, măsuri pentru a extinde
1983 este hotărâtor pentru telor săptămînale, la _ care se. Probleme mai avem cu cios treaba. La staţia de 205 animale. Creşterea res suprafeţele cultivate cu
participă
regularitate
crearea condiţiilor de pu ^factorii de cu conducere de executarea liniei ferate u- descărcare este terminată pectivă s-a realizat numai trifoliene cu încă 20 de
nere în funcţiune, în 1984, la nivelul I.C.S. Hunedoa zinale. Au început lucră partea de rezistenţă a con pe seama prăsilei proprii, hectare, ceea ce ne va per
a întregului obiectiv. De ra, al şantierelor şl al lo rile de construcţie, s-au şl strucţiei şi galeria de le avînd obţinuţi la perioa mite să asigurăm integral
aceea, noi ne-am străduit montat cîteva tronsoane de gătură. Au mai rămas de dă mai mulţi viţei şi miei baza furajeră din produc
şi am asigurat frontul de turilor ce coordonează cale ferată, dar totul s-a montat utilajele, grinda de decît prevederile planului. ţie proprie. Privind mo
lucru constructorilor, e- concret, activitatea, se iau oprit, deoarece realizarea susţinere a benzii trans dernizările în sectorul zoo
operative
pentru
liberînd pînă la această măsuri mers al lucrărilor. ei este condiţionată de re portoare şi de executat fi Prevederile recentelor
bunul
oră peste 95 la sută din gularizarea rîului Strei. La nisajele. Atelierul mecanic decrete ale Consiliului de tehnic, amintim că, dato
amplasamente. Ritmul în Din luna aprilie, odată cu ora actuală încă nu se ştie este pregătit pentru pune Stat, pe care le populari rită ajutorului acordat de
care lucrează aceştia este darea în folosinţă a lo cine şi cînd va executa re rea în funcţiune în luna zăm larg în rîndul îngri Energoconstrucţia Mintia
destul de bun — muncesc cuinţelor pentru organiza gularizarea amintită. Iar aprilie, ne asigură subingi- jitorilor de animale şi coo (director Ion Cordea), a
zilnic în şantier peste 350 re de şantier, numărul noi plătim locaţii enorme nerul Manea. Intr-adevăr, peratorilor, sînt menite să
de oameni —, toate obiec muncitorilor va spori la 95 la sută din utilaje erau determine o preocupare TOMA NEAMŢU
tivele sînt atacate şi se 500 de oameni în prima e- care, evident, sporesc chel mai susţinută pentru creş şeful fermei zootehnic©
află în graficele de execu tapă, urmînd să ajungă tuielile de producţie. MIRCEA LEPADATU terea efectivelor şi a pro a C.A.P. Veţel
ţie prevăzute pentru aceas spre sfîrşitul anului la După această punere în ducţiei animaliere, venitu
tă perioadă. Ca urmare, peste 700. De aceea, soli temă am trecut împreună (Continuare în pag. a 2-a) rile suplimentare ale lu (Continuare în pag. a 2-oJ