Page 100 - Drumul_socialismului_1983_04

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 920 9 VINERI, 29 APRILIE 1983

© însemnări ©

® Informaţii ®
© Note @
Intervenţia reprezentantului român
© Microinterviuri ©
ia reuniunea de la Madrid

MADRID 28 (Agerpres). că interesele legitime ale
@ HELSINKI. - în şedinţa
— La Madrid a avut loc tuturor statelor partici­ plenară a celei de-a Vl-a se­ Am aflat, Pe urme umblate doar de carele moţilor
9
o nouă şedinţă plenară a pante la reuniune vor fi siuni a Comisiei O.N.U. pen­ Aşa s-a ştiut şi aşa a minereu şi 2 milioane
reuniunii general-europe- luate în consideraţie, şeful vă informăm fost drumul ce duce la tone descopertă.
ne în cadrul căreia au luat delegaţiei române, a arătat tru aşezările umane a luat Valea Arsului. Drum ...Pe drumurile umblate
cuvîntul şefii delegaţiilor că, asemenea altor ţări, cuvîntul şeful delegaţiei ro­ mers din bătrîne tim­ doar de carele moţilor,
Austriei, Iugoslaviei, Fin­ România consideră că sînt mâne, ambasadorul Maria • Colectivul de oameni puri doar de care minate acum pulsul se măsoară
landei, Maltei, Norvegiei, încă necesare unele îmbu­ Stănescu, care a prezentat ai muncii de la Centrala de moţi. Ocoleau suişurile cu cel al şantierului.
Ciprului, Suediei, San Ma­ nătăţiri şl precizări ale a- preocupările şi realizările termică Gurabarza se trecînd pe căi mai do- Uriaşul concasor adus
rino, U.R.S.S., României, cestui proiect şi se pro­ României socialiste în dome­ preocupă de economisi­ pentru a spori extracţia
Angliei, Belgiei, R.D. Ger­ nunţă pentru reluarea, fă­ niul organizării teritoriului şi rea materiilor prime, a doale sub care minereul minereului îşi are acum
mane şi Elveţiei. ră nici o întîrziere, a ne­ al construcţiei de locuinţe. materialelor şi combus­ rămînoa neclintit în li­ lucrările de montare a-
Luînd cuvîntul în şedin­ gocierilor, astfel îneît să Reprezentantul român a tibilului, a energiei, de niştea pămîntului. Aşa proape de faza finală.
ţa plenară, şeful delegaţiei poată fi prezentate şi exa­ scos în evidenţă faiptul că încadrarea în normele s-a ştiut valea... Cu 3 ani Capacităţii salo uriaşe,
române, ambasadorul Va- minate propunerile concre­ în centrul politicii de siste­ de consum repartizate, în urmă aparatele geolo­ de 120 tone pe oră, i se
sile Şandru, a prezentat te vizînd îmbunătăţirea matizare şi de construcţii, e- între economiile înregis­ gilor au prins să zbîr- adaugă alte şi alte mo­
r ă s p u n s u l tovarăşului proiectului documentului laborată sub directa îndru­ trate în primul trimestru nîie cu nesaţ. Era primul derne mecanisme: banda
Nicolae Ceauşescu, pre­ final al reuniunii. mare a preşedintelui Repu­ al anului : 9,2 tone oţel, semn al sfîrşitului liniş­ transportoare şi silozul
şedintele Republicii Socia­ în încheierea intervenţiei blicii Socialiste România, to­ tii în Valea Arsului ! Ză- vor elimina transportul
liste România, la apelul u- sale, el a subliniat voinţa varăşul Nicolae Ceauşescu, . 3,9 tone fontă, o tonă minereului cu maşinile,
nor ţări neutre şi nealinia­ ţării noastre de a acţiona se află omul, satisfacerea la produse refractare şi cămîntul a fost repede vor fi economisite însem­
te privind finalizarea lu­ cu fermitate pentru Înche­ plenară a ce.inţelor sale de alte 11 tone la combus­ măsurat, cîntărit, esti­ nate cantităţi de carbu­
crărilor reuniunii de la ierea de urgenţă a reuniu­ viaţă în continuă creştere şi tibil lichid. » La Atelie­ mat. ranţi. Şi tot el, conca-
Madrid, aprecierea poziti­ nii de la Madrid cu rezul­ dive'sificare. rul carieră-Crişcior din în aceste locuri au so­ sorul, odată cu punerea
vă dată eforturilor şi ini­ tate pozitive, cu un acord cadrul I.P.I.C.C.F. va în­ sit mecanici, electricieni, în folosinţă, va...............fabri­
ţiativei statelor neutre şi de natură să relanseze a- m BRUXELLES. - Un ra­ cepe nu peste multă dulgheri, de la Grupul ca" pe loc piatra con-
nealiniate, inclusiv proiec­ plicarea Actului final, dez­ port privind efectele negative vreme un curs de cali­ de şantiere pentru con­ casată pe diferite sorturi,
tului revizuit de document voltarea unei cooperări pe care le are poluarea at­ ficare a tinerilor în mese­ strucţii forestiere Deva- ceea ce se anunţă de pe
final prezentat, care pre­ largi între popoarele şi ţă­ mosferei asupra mediului în­ ria de cioplitori, e în ca­ Hunedoara, Electromon- acum o noutate aştepta­
vede, între altele, convoca­ rile continentului, o cola­ conjurător, prezentat la Bru­ drul Cooperativei de pro­ taj Sibiu, T.C.M.M. Cluj, tă cu mult interes. O
rea unei conferinţe pentru borare bazată pe respectul de la I.M. Barza pricepuţi noutate ivită acolo, pe
măsuri de încredere şl dez­ principiilor independenţei xelles, în cadrul lues arilor u- ducţie, achiziţii şi desfa­ în amenajarea noii cariere unde în vremuri mai
armare în Europa, precum şi suveranităţii naţionale, nel comisii a Parlamentului cerea mărfurilor Criş- a cărei producţie anuală vechi doar carele mo­
şi asigurarea continuităţii egalităţii în drepturi, ne­ vest-european, arată că în cior, de curînd a fost va fi de 1 milion de tone ţilor umblau...
procesului C.S.C.E. Apre­ amestecului în treburile in­ R.F.G. 2,5 milioane hectare înfiinţată o secţie de re­
ciind că proiectul revizuit terne, în interesul păcii, de păduri de conifere sînt paraţii încălţăminte. Cu
poate servi în general ca destinderii şi dezarmării în grav ameninţata, în S.U.A., aceasta, numărul unită­
bază pentru un acord, da­ Europa şi în lume. în cele aproape 4 000 de ţilor care deservesc popu­
lacuri din zona Ontario au laţia de pe raza comu­
Conferinţa internaţională de dispărui aproape cu desă- nei se ridică la 42. « Din
• »
vîrşire peştii, iar în Grecia,
a
săptămînă
prima
lunii
solidaritate cu lupta poporului numeroase monumente anti­ viitoare va începe suita
ce sînt grav periclitate.
manifestărilor cultural-
namibian gi KATMANDU. - Doi al- artistice cuprinse în „ca-
pinişti austrieci au reuşit să lendarul“ sărbătorilor
PARIS 28 (Agerpres). — consecvent şi deplin pe cucerească piscul hinialayan câmpeneşti specifice me­
Corespondenţă de la Mir- care poporul român l-a a- leagului. © Grija cu care
cea Moarcăş : cordat şi îl acordă luptei Ama Dablam, situat la 6 856 deputaţii şi cetăţenii co­
metri altitudine, aceasta fiind
După prezentarea poziţiei nobile a poporului nami­ munei s-au preocupat în
României, a preşedintelui bian, pentru înfăptuirea prima ascensiune încheiată această primăvară să-şi
Nicolae Ceauşescu privind idealurilor sale legitime de cu succes în Himaiaya in ac­ înfrumuseţeze aşezarea a
necesitatea urgentării acce­ libertate şi independenţă. tualul sezon — a anunţat Mi­
sului Namibiei la indepen­ Are perfectă drepta­ nisterul Turismului din Ne­ fost răsplătită cu acor­
denţă, pentru respectarea te preşedintele Nicolae pal. darea unui mare număr
acestui drept sacru şi in­ Ceauşescu — atunci cînd de insigne pentru lo­
violabil al poporului na­ declară că lupta eroică a PARIS. - Peste două cuitorii fruntaşi în ale
mibian, poziţie expusă în poporului namibian pentru milioane de francezi sint „al­ gospodăririi. între ei se Noua şi moderna sala de sport a Şcolii generale nr. 1
cadrul şedinţei de miercuri înfăptuirea drepturilor sale coolici inveteraţi" şi circa numără: I-Ierta Faur, Crişcior*
a Conferinţei internaţiona­ inalienabile la autodeter­ trei milioane sînt „băutori Kcill Ottmar, Maria Ma­
le în sprijinul luptei po­ minare şi independenţă are excesivi” - scrie agenţia tei, Ioaci Pasca, Solomon
porului namibian pentru loc astăzi în condiţii inter­ France Presse, care citează Almăşan. ® De cîtva timp Zăpadă de april
independenţă, de şeful de­ naţionale deosebit de com­ surse ale Ministerului fran­
legaţiei române, preşedin­ plexe şi contradictorii, de cez al Sănătăţii. Potrivit in­ s-a încheiat acţiunea de A „nins" in primăvara Plantaţi din 3 m şi ju­
tele Organizaţiei Poporului maximă tensiune în lume. revizuire şi reparare a aceasta, a „nins" înflorit, mătate in... tot atit, apro­
din Africa de Sud-Vest Astăzi, lupta poporului na­ dicilor actuali, alcoolismul tuturor difuzoarelor mon­ cu bogăţie de culori şi piate rindurile intre ele, te
(S.W.A.P.O.), Sam Nujoma, mibian pentru libertate şl constituie a treia cauză a tate în comună şi la care miresme pe care, mai bine gindeşti şi tot socoteşti
a declarat, între altele, independenţă depăşeşte cu deceselor în Franţa, după ascultătorii pot recepţio­ ca toţi, horticultorii o ştiu cum de-a fost cu putinţă
pentru presă : „Doresc din mult caracterul unei lupte maladiile cardiovasculare şi na programul oferit de drămui. Va ii rod în să dea în rodirea trecută
toată inima ca, prin inter­ legitime cu caracter naţio­ cancer. realizatorii emisiunilor toamnă ? Mult ? Cit de cele 5 tone de mere, din
mediul presei să trans­ nal, ea dobîndeşte dimen­ transmise prin staţia lo­ mult ? Nopţile pomiculto- care mai mult de trei sfer­
mit României, personal siunile unei lupte unite cală de radioficare. • în rilor tot mai sint dormite turi au fost vindute fondu­
p r e ş e d i n t e l u i Nicolae a tuturor popoarelor lu­ acţiunea de împădurire iepureşte. Mai dă brumă? lui de stat.
Ceauşescu, marele nostru mii, a tuturor forţelor pro­ I Dar ingheţ ? - De 14 ani sint pen­
prieten, cele mai fierbinţi gresiste de pe toate conti­ au fost plantate, cu In livada lui Nicolae Lu- sionar. Am lucrat in mină
mulţumiri pentru sprijinul nentele". salcâmi şi molizi, 14, ha, şi-am avut nevoie, după
pea din satul Crişcior toţi aceea, de ale ocupaţii. Am
faţă de 9 ha planificate cei 130 de meri au fost deprins ceva zidărie, agri­
iniţial. • Cele mai în­ tunşi, stropiţi, curăţaţi... cultură, cioplitoria in pia­
Zonele denudearîzate proliferează in cadrul grijite loturi de animale,’ ferchezuiţi cu mare artă. tră şi... pomicultura. Aveam
cu cele mai bune pro­ Intiiul etaj al coroanei tot ce ne trebuie, nu erau
mişcării de protest antinucleare ducţii de lapte, cu mulţi porneşte de la nici 40 obligatorii pomişorii aceş­
de cm de pămint şi toate tia. Dar era păcat de pă­
viţei sînt ale Valerlei
Campania de interzicere cleare, declară Consiliul pelul ,.de a da glas în a- Dehclean şi Marioarei celelalte, in iorme ingrijit mint să n-aibă ce rodi. Or
corectate, saltă pînă-n spre ăsta, din petecul ce-l ve­
a armelor nucleare din o- interconfesional pentru pa­ ccst fel sentimentelor jus­ viri. deţi, a dat şi multe tone
raşele şi provinciile Euro­ ce. în R.F.G., arată An- tificate de îngrijorare, tea­ ^ Antemie. de mere şi toate cite şi-au
pei occidentale ia un tot dreas Zumach, unul dintre mă şi preocupare ale popu­ mai găsit loc printre pomi.
mai puternic avînt, pe mă­ laţiilor care i-au ales". da în folosinţă, în acest Cu coacăzii era să-mi înă­
sură ce se apropie terme­ organizatorii mişcării anti­ Alarmate de această cam­ an, pentru oamenii mun­ buş plantaţia. Acum, peri­
nul N.A.T.O., din decem­ nucleare, peste 30 de con­ panie, guvernele vest-euro- cii din comună, 50 de colul a trecut. Am mai
brie, pentru începerea am­ silii municipale şi distric- pene ţin să sublinieze că apartamente noi. 1 Stadiul
plasării celor 572 de noi proclamarea de zone denu- HI De mai mult timp, în care se află ele în lăsat citeva tufe pe mar­
gini, restul i-am dat pen­
rachete americane cu rază clearizate nu are forţă le­ Oficiul de gospodărire a prezent nu depăşeşte...
medie de acţiune. Campa­ Din presa străină gală (.. .). apelor Deva a promis fundaţia. Aflînd că sar­ tru alte grădini, cei mai
mulţi la C.A.P. Brad şi şco­
nia pentru dezarmare nu­ Dar mişcările antinuclea­ locuitorilor din Crişcior cina construirii acestor lilor din Crişcior.
cleară (C.N.D) din Marea re arată că aceste declara­ că va întreprinde lucră­ case revine şantierului nr. A „nins" cu zăpadă de
Britanic afirmă că 156 din tuale şi-au proclamat' zo­ ţii sînt o modalitate legi­ rile necesare pentru a 4 Brad, şantier cu oameni april inălbind curtea in
cele 520 de autorităţi lo­ nele ca denuclearizate, iar timă de a exprima de o ordona şi amenaja mai harnici, care fac treburi care tot trecătorul poate
cale au proclamat zonele moţiuni similare aşteaptă manieră răsunătoare puter­ bine cursul Crişului care bune pe unde trec, ne-am privi. Şi nu o dată s-a-ntim-
respective ca denucleariza- să fie dezbătute în alte 500 nica opoziţie a maselor trece prin aşezarea lor. gîndit că n-ar fi rău să le plat ca... necunoscătorul
te, printre ele numărîn- de districte. largi faţă de cursa înar­ Şi cum promisiunile au amintim de... datoria ce-o să-ntrebe: „care inginer a-
du-se Londra şi toate cele mărilor nucleare şi de a ajuns in stadiul de... au şi fată de cei mai sus gronom locuieşte aici ?“.
opt comitate din Ţara Ga­ Primari şl consilieri mu­ încerca să facă imposibilă, execuţii de-abia începute, amintiţi. Chiar dacă sîn-
lilor. în Olanda, 71 auto­ nicipali din oraşele ce din punct de vedere poli­ tem în luna aprilie şi
rităţi locale au declarat că s-au declarat denucleariza­ tic, desfăşurarea rachete­ se aşteaptă din partea pînă la sfîrşitul anului, Rubrică realizată de
vor recurge la toate mij­ te, s-au întrunit luna a- lor nucleare americane... celor vizaţi, o mai grab­ timp este... berechet, con­ CONSTANTA
loacele legale pentru a îm­ ceasta la Bruxelles şi au („Rcuter"). nică finalizare a acţiunii. siderăm că, totuşi, treaba POPESCU CORPADE
piedica staţionarea pe te­ lansat colegilor lor din Sînt prevăzute a se bună, din vreme se face.
ritoriul lor de arme nu­ vestul şi estul Europei a- (Agerpres)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. |
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari Ow
o
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. tn i
din întreprinderi şi instituţii.