Page 101 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 101
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
La Iiitr@|inerea culturilor — ritm susţinut,
s d q m j s w programul de sarcinilor din calitate ireproşabilă I lor agrotehnice stabilite în
înfăptuirea
Prcişilele şi combaterea
autoaprovi-
tehnologia
culturi,
fiecărei
dăunătorilor realizate
zionare teritorială este ho-
pe
men
accentul
punînd
dul
ogoa
cum
lucrătorii
HUNEDOARA AL P C, tărîtor condiţionată de mo cu operativitate maximă ţinerea densităţilor prevă
zute. La combaterea dău
relor acţionează -în aceste
Pe ogoarele C.A.P. Deva
UWRsa U D;E*E AÎN! zile pentru întreţinerea cul se lucrează zilnic pe un nătorilor culturii sfeclei de
turilor
unor
asigurarea
şi
zahăr au lucrat cu întreaga
recolte superioare la hec front larg. Prezenţi în răspundere mecanizatorii
tar. Pe agenda cooperato cîmp în permanenţă, ală
rilor, mecanizatorilor şi ca turi de cooperatori şi me Gavrilă Mititcan şi Gheor-
Anul XXXV, nr. 7 921 SIMBATĂ, 30 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani
drelor tehnice din agricul canizatori, inginerii Sergiu ghe Burleanu, iar efectua
tură un loc prioritar îl o- rea pra.şilei mecanice a
cupă, în aceste zile de mun Sbuchea şi Maria Căluşeru
că record pe ogoare, efec asigură respectarea norme {Continuare in pag. a 2-a)
I n mtfmpSncirQa zilei de 1 Hai tuarea praşileior mecanice
şi manuale la sfeclă, car
tofi, porumb şi legume, e-
IMPORTANTE SUCCESE ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ liberarea cu de operativitate
culturile
terenurilor
a
furajere pentru masă-ver
AU ÎNDEPLINIT PLANUL LA EXPORT de şi însămînţarea pe te
PE PATRU LUNI renurile respective a cul
turilor stabilite, precum şi
Colectivele de muncă din unităţile cu producţie realizarea integrală a pla
pentru export se străduiesc să-şi onoreze în mod exem nului de cultivare a legu
plar contractele, să realizeze produse de înalt nivel com melor. Efectuarea în cele
petitiv. Ca urmare a eforturilor depuse, a urmăririi con mai bune condiţii a între
secvente a producţiei pentru export, nouă unităţi econo gului volum de lucrări im
mice din judeţ şi-au îndeplinit prevederile de plan pe pune mobilizarea generală
patru luni ale anului la acest important indicator, esti- a tuturor forţelor manua || Ijfjj „
mînd ca pină la sfîrşitul lunii curente să livreze supli le şi a mijloacelor mecani
mentar partenerilor externi mărfuri în valoare de 22 zate, folosirea cu randa I Hh
milioane lei. Intre unităţile cu realizări mai bune la ment ridicat a timpului fa
export, de la începutul anului, se numără întreprinderea vorabil. Cum îşi găsesc Mm m
chimică Orăştie, întreprinderea de confecţii Vulcan, materializare aceste dezide
Institutul de cercetări şi proiectări miniere pentru căr- rate în unităţile agricole Complexul de taurine de Ia Orăştie. Mecanizatorul
ŞI-AU ONORAT bune Petroşani. din consiliile unice agro Gbeorghe Giurgiu recoltează masă-verde.
ANGAJAMENTUL industriale Deva si Călan ? Foto: VIRGIL ONOIU
DE A DA TĂRII CIT
MAI MULT CĂRBUNE
CONFERIRE
Minerii din Valea Jiu Idei care
lui sînt angajaţi puternic
în aceste zile din preaj economii prin decret prezidenţial a unor înalte
ma sărbătorii de Ia
1 Mai pentru a spori can distincţii ale Republicii Socialiste România,
tităţile de cărbune extras Gbeorghe Florea, res
din subteran. în frun ponsabilul secţiei de or perstru rezultate deosebite în activitatea
tea întrecerii se situează namente din piatră şi productivă, de cercetare ştiinţifică
colectivele de la Exploa- marmură a Cooperativei
tarea-carieră Cîmpu lui de producţie, achiziţii si cultural artistică
Neag, I.M. Petrila şi I.M. şi desfacerea mărfuri
Lupeni. Folosind la ma lor din Iii a a realizat, Prin decret prezidenţial, tuirea politicii partidului
ximum timpul de lucru, după o concepţie pro au fost conferite 6 487 ti şi statului de făurire a so
exploatînd la capacitate prie, un gater pentru tluri, ordine şi medalii ale
optimă maşinile şi utila tăiat piatră brută, mar Republicii Socialiste Româ cietăţii socialiste multila
jele din dotare, minerii, mură şi granit. La fie nia, unor muncitori, maiş teral dezvoltate în patria
toţi lucrătorii de la Cîmpu care metru pătrat se noastră, şi rezultatele deo
lui Neag au reuşit să ex realizează însemnate ?- tri, ingineri, ţărani coope sebite obţinute în întrece
tragă de la începutul conomii în folosul o .o- ratori, cercetători şi pro rea socialistă pentru înde
anului 30 G00 tone de perativei, aceasta ne iectanţi, cadre didactice,
cărbune cocsificabil peste mai plătind la furnizor medici, oameni de artă şi plinirea şi depăşirea pla
prevederile planului. Şi tăierea materialului ce nului naţional unic de dez
la Petrila, prin extinde I.M. Lupeni. Aspect dintr-un abataj frontal mecanizat, rut. Pe de altă parte, cultură, activişti de partid volta re economico-socială
rea în tot mai multe cu combină de tăiere şi susţi nere. căderile de la tăiere şi de stat, ai organizaţiilor pe anul 1982,
abataje frontale a meto Foto: CRISTIAN ŞTEFAN sînt valorificate mai e- Ic masă şi obşteşti, pentru
dei de exploatare sub ta ficient. Instalaţia amin contribuţia adusă la înfăp (Agerpres)
van de rezistenţă artifi ÎNSEMNATE DEPĂŞIRI cente. La producţia fi- ^
cial, minerii au reuşit să LA TOŢI INDICATORII zică sortimentală s-au i tită are o construcţie
extragă în plus, în cele obţinut, de asemenea, în- } simplă. Productivitatea
patru luni din acest an, Oamenii muncii de la semnate depăşiri de plan ^ ei contribuie la reali
13 570 tone de cărbune întreprinderea mecanică Au fost realizate supli- l zarea şi depăşirea lună Producţia de aglomerat poate
energetic. La rîndul lor, Orăştie raportează înde mentar 10 strunguri, 80 / de lună a sarcinilor
din
)
turnate
tone
piese
minerii din Lupeni, care plinirea planului pe patru de plan. în noile con
şi-au concentrat efortu luni Ia toţi indicatorii e- fontă şi 20 tone construc- ^ diţii de prelucrare se acoperi cerinţele beneficiarilor
rile în direcţia creşterii conomici. Prevederile la ţii metalice. Printre co- l realizează o cantitate
randamentelor în abata lectivele care au contri- .' mai mare de produs în urma avariei de la hunedoreni au produs aglo
jele mecanizate (unde se producţia globală au fost buit din plin Ia realiză- 1 finit şi se consumă mai furnalul nr. 8, la secţia merat şi pentru furnalele
obţin constant producti realizate în proporţie de rile amintite se numără ^ puţină energie electrică, a Il-a de aglomerare din Călanului. S-au livrat peste
vităţi de 16—18 tone pe 105 la sută, cele ale pro cele de Ia secţiile maşini- 1 prin aceasta secţia a- cadrul Combinatului side 81 000 tone. Aglomerat a
post) raportează extrage ducţiei marfă tot în unelte şi sculărie, din J mintită alăturîndu-se e- rurgic Hunedoara au func trebuit şi pentru furnalele
rea suplimentară, de la rîndul acestora detaşîn- ţ fortului general de e- ţionat în flux doar două hunedorene. Cu toate a-
începutul anului, a 7 000 aceeaşi proporţie, iar la du-se muncitorii Nicolae 1 conomisire. (Ion Coţoi, linii din trei. Diminuarea cestea, la secţia a Il-a de
tone de cărbune cocsifi producţia netă depăşirile Simina, Petru Trosan şi ? biroul producţie, pres producţiei a avut reper aglomerare se realizează o
cabil. se ridică Ia 21 de pro Dorel Suciu. ' cusiuni si asupra eficien producţie suplimentară de
l tări al UJCOOP Deva). ţei activităţii din această peste 17 000 tone.
secţie, în special asupra Ce denotă acest lucru ?
în
consumurile
Buna gospodărire, valorificarea superioară a materiilor primi - încadrării Cu toate nea Atîta timp cît există po
sibilitatea
desfacerii
ime
specifice.
junsurile create de staţio diate a producţiei, toate
au
nare
cîteva
elemente hotăritoare în realizarea planului situaţii care i-au avantajat liniile de aglomerare pro
fost
şi
duc in plin, utilajele din
Inginerul Dumitru Jur- sirii riguroase a materiei această materie primă. masă plastică — arăta Ro- pe aglomeratorişti. Au flux sînt folosite la capa
că, şeful atelierului de prime şi a valorificării ei într-adevăr, aveam să dica Makkâi, secretarul or avut prilejul să execute citate, iar productivitatea
mase plastice al întreprin superioare arăta inter vedem la locurile de mun ganizaţiei de bază. Se mai un volum de reparaţii mai muncii este ridicată Care
derii de producţie indus locutorul — nu mai tre că cu cită grijă se acţio risipea, se mai aruncau mare decît normal la uti a fost situaţia la sfîrşitul
trială pentru construcţii buie s-o subliniez. Este o nează pentru recuperarea la coş bucăţile rămase de lajele din flux. Funcţio- primului trimestru? La a
căi ferate Deva, sublinia sarcină de primă impor fiecărei bucăţi de poliure- la prelucrare. Atunci bi nînd doar cu două linii ccastă întrebare ne răspun
că în acest an organizaţia tanţă pusă în faţa oame tan. Tot ce „cade“ de la roul a trasat sarcină con de aglomerare, prin rota de inginerul Victor Stăn-
J
de partid de aici, condu- nilor muncii de conduce- prelucrare este adunat cu cretă unor comunişti, şefi ţie, fiecărui flux i s-a culca, şef . secţie schimb.
cerea atelierului, întregul rea partidului, relevată grijă în saci speciali, ur- de echipă, maiştri şi mun putut face o revizie amă — Indicele extensiv de
colectiv îşi concentrează deseori cu claritate de tova mînd a fi măcinat şi rein citori să se ocupe de re nunţită, iar intervenţiile utilizare a capacităţilor
eforturile In trei princi răşul Nicolae Ceauşescu, trodus în circuitul tehno cuperarea „căzăturilor" din echipelor de la întreţinere de producţie a ajuns a
pale direcţii : economisi secretarul general al parti logic. Aflăm cu această prelucrare, iniţiind totoda au fost mai bine coordo proape de procentul de
rea la maximum a mate dului. Ea deiăvă din însăşi ocazie că un rol deosebit tă o adevărată campanie nate’. Ca atare, s-au aran 90 la sută. In acelaşi timp
riei prime, valorificarea ei cerinţa de a reduce cos la întronarea spiritului de conştientizare a oame jat grătare şi borduri pe indicele intensiv a cres
superioară şi, bineînţeles, turile de producţie, de a gospodăresc, la- conştienti nilor muncii, prin gazeta maşinile de aglomerare, au cut cu aproape 2 tone pe
realizarea ritmică a pla spori eficienţa muncii. Or, zarea fiecărui muncitor că de perete, adunările ge fiecare metru pătrat de
nului. cum noi folosim ca mate este nevoie să recupereze nerale, în dezbaterile de fost curăţate conductele bandă de aglomerare într-o
Aşa stînd lucrurile am rie primă diferite catego orice petec de masă plas la învăţămîntul politico- colectoare, s-au schimbat zi. Adică,, de la un indice
căutat să aflăm prin ce rii de masă plastică, înţe tică l-au avut biroul orga-. ideologic. Astăzi pot spune covoarele şi rolele defec planificat de 24,6 tone mp
te de la benzile transpor
mijloace şi cu ce rezultate legem că trebuie să fim nizaţiei de partid, toţi că nu mai avem probleme zi am ajuns la 26 tone nv
concrete în producţie se deosebit de atenţi la modul comuniştii. la acest capitol. toare. zi. Am înregistrat şi
materializează efortul de în care o utilizăin. în — La început oamenii Nc vom raporta şi la DORIN CORPADE
pus de colectiv în dome prezent, prin măsurile lua n-au prea înţeles impor MIRCEA LEPÂDATU situaţia din primul tri
niile amintite. te, recuperăm şi valorifi tanţa recuperării fiecărei mestru al anului. Trei luni (Continuare in pag a 2-a!
— Necesitatea economi- căm aproape în totalitate bucăţi, cît de mică, de (Continuare în pag. a 2-a) la rînd aglomeratoriştii
