Page 102 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 102
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 921 <
naq 1
Audienţa — cadru de rezolvare ŞAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ
a problemelor in spiritul 11.00 Elogiul mur,
teratură
La întreţinerea culturilor — ritm susţinut, 11.20 Film serial
destrămate",
legalităţii noastre socialiste 11.50 Tragerea dc
episod
calitate ireproşabilă! 12.00 Bun sosit fl
zare ADAS
Audienţele — acest dialog audienţe. Astfel, Ilic Sabău, tar. Depăşind competenta de mai
dintre cetăţeni cu organele lucrător la I.J.P.I.M.P.S. G.I.G.C.L., Ioan Olaru 'a muzical-cor-,
de partid şi de stat, cu Deva solicita să fie spri fost îndrumat să se adre (Urmare din pag. 1) cultura în acord global. în flux Ia recoltatul 12,40 Secvenţe ol
conducerile unităţilor eco jinit pe lîngă consiliul seze organelor de justiţie, Suprafaţa este repartizată furajelor şi semănat 13.00 La sflrşit i
mină :
nomice sau ale instituţii popular pentru închirierea singurele în măsură să-i fost încredinţată lui Petru pe formaţii de lucru şi s-a 18.30 Aprilie — ci
lor — se înscriu organic unei grădini proprietate soluţioneze cazul. Gavrilă. trecut la combaterea dău La cooperativele agrico nimcntelor
in trăsăturile democratis de stat, din strada M. Au fost, de asemenea, nătorilor, tratamentul fiind le din Strei, Ruşi, Gînţaga, 18.50 1001 de seri
19.00 Telejurnal
mului societăţii noastre Eminescu, nr. 16, avînd în audiaţi cetăţenii Margareta O activitate susţinută la efectuat de mecanizatorul Batiz, Valea Sîngiorgiului 19.30 Tclecnciciop
socialiste. La Grupul în vedere faptul că tot aici Stan (G.I.G.C.L.), Răduţa întreţinerea culturilor se Laurean Dancea. Interlocu şi Bretea Streiului s-a ac 20.00 Laureaţi ai
reportaj
treprinderilor de gospodă are închiriat şi garajul. Juncan (I.C.R.A. Deva), întîlneşte şi pe ogoarele ţionat cu operativitate la 20,15 1 Mai mun
rie comună şi locativă — Fiind anterior la faţa lo Cornel Jurca (Hunedoara), C.A.P. Şoimuş. Preşedintele torul aprecia că în 5—6 spectacol Ut)
Deva, numai în perioada cului, directorul general al Floarea Munteanu (Petro unităţii. Aurel Luca, ne-a zile se încheie şi prima recoltarea furajelor pentru cal, coregra
1 ianuarie — 22 aprilie a.c. G.I.G.C.L., care a ţinut în şani), Iuliana Căldăraş spus că la brigada din Bo- praşilă manuală. masă-verde, după strînge- 21.00 Varietăţi, •
treeîndu-se
la
rea
rapiţei
spectacol
au îost primiţi şi audiaţi ziua aceea audienţele, gă (Deva), Cristina Cernea holt s-a terminat praşila Praşila sfeclei se desfă semănatul fasolei pe cele tractiv m
223 de oameni ai muncii sind firească cererea, a in (Deva) şi Petru Căian. Ce şoară în i'itm susţinut şi 22.10 Telejurnal ■
din unităţile grupului şi tervenit în favoarea rezol rerile lor vizau: 'cumpăra manuală la cartofii timpu pe ogoarele C.A.P. Banpo- 100 hectare planificate, cît 22.20 Discorama
Euroviziunij
cetăţeni din judeţ. Proble vării ei. Cetăţeanul Cos- rea unei locuinţe, întocmi rii, iar la brigada din Bă- toc, Bîrsău şi Veţel, iar şi a altor culturi. Elibera 23.10 Dragi mi-s
mele ridicate în audienţe tică Rotaru, din Deva, so rea contractului de închi lata mecanizatorul Sorin rebilonatul cartofilor este rea, pregătirea şi însămîn- melc.
s-au referit la atribuirea licită locuinţă pentru fiica riere, încadrarea prin tran Pintea face rebilonatul. aproape de finalizare la ţarea terenurilor care au
sau cumpărarea de locuin şi ginerele său. Ea lucrea sfer într-o nouă muncă, Grijă deosebită este acor C.A.P. Brănişca şi Cristur. fost ocupate cu furaje se
ţe, cereri pentru încadra ză la liceul energetic, iar erori în calcularea chiriei, dată întreţinerii culturii La rebilonatul cartofilor se desfăşoară în flux şi în u-
rea în muncă, nemulţumiri soţul la I.E.C. Mintia. reîncadrarea în muncă sfeclei de zahăr, care ocu întîlneşte o bună mobiliza nităţile din raza Consiliu SgADi©
!a locul de muncă, activi Procedînd în spiritul nor după o întrerupere pentru pă o suprafaţă de 40 de re a forţelor mecanice şi lui unic agroindustrial De
tatea asociaţiilor de loca mativelor în vigoare, soli îngrijirea copilului, nemul hectare. Stimulentele obţi va. înţelegînd răspunderea BUCUREŞTi
tari, întreţinerea fondului citantul a fost sfătuit ca ţumiri în ceea ce priveşte la C.A.P. Batiz, Bretea Ro deosebită ce o au faţă de programul dinii
locativ, recalcularea chi unul din copii să obţină încadrarea. nute în anul trecut ca ur mână, Ruşi şi Vîlcele. Me soarta recoltei, lucrătorii La ordinea zi 1 )
cultură ; 7,00 f<
riei, probleme de gospodă în toate cazurile ridi mare a depăşirii produc canizatorii de la C.A.P. ogoarelor sînt hotărîţi să 7.30 La panoul C
rie comunală. Din cele 223 propunere pentru atribui cate în audienţele din ziua ţiei planificate (unitatea a Bretea Streiului şi Sîncrai continue cu intensitate în muncii. Ilcaliză]
rea de locuinţă şi, în func
de cazuri, peste 60 la sută ţie de ordinea de priori respectivă s-au dat solu încasat prime de peste au terminat rebilonatul, treţinerea culturilor, zilele în cinstea zilei
8.00 Revista pr
avi fost rezolvate favora tate, cererea lor va fi re ţiile cele mai drepte, în 350 000 lei — n.n.) deter acţiune la care se remar de 1 şi 2 Mai constituind Voie bună in a
bil, iar celor care au soli spiritul legalităţii socia mină o bună mobilizare a că aportul lui Petru Gran- zile de muncă record la b&toare — P'
citat la audienţă rezolvări zolvată favorabil. Ioan liste. cooperatorilor şi mecaniza cea, Vasile Goga, Petru acţiunile de sezon în agri zical; 9,00 Br’
Lupaş, de la Inspectoratul
9,05 O O* de ;i
tară temei legal li s-au Am stăruit asupra aces torilor, care au angajată Nicşan şi Gheorghe Cîrje. cultură. Flori t«e cîntec
dat lămuririle cuvenite, în silvic Deva, solicita ea tor cazuri pentru că domi 10.00 Buletin de
G.I.G.C.L. să execute re
spiritul legilor şi norma nante au fost problemele Revista literară
Cîntece muncite
tivelor în vigoare. Exis paraţii la faţada imobilu diverse legate de acorda Buletin de • ş.
tă şi un număr de pro lui unde locuieşte şi al rea, schimbarea sau în Concursul isteţi
bleme aflate în curs de cărui proprietar este. A treţinerea locuinţelor. A- Buletin de ştiri;
rezolvare. fost îndrumat să ceară în ceasta înseamnă că nu s-a cultural; 12,35 D
folclorului; 13,
Am remarcat din cele scris acest lucru şi lucră înţeles încă pe deplin că la 3 ; 15,00 Mei
consemnate în registrul de rile do reparaţii vor fi atribuirea de locuinţe pen 10.00 Buletin de
audienţe — în marea lor executate în termen de tru personalul încadrat este Laureaţi ai Fest
majoritate la directorul către sectorul prestări de competenţa conducerilor ţional „Clntarca
17.00 Buletin de
general şi directorul ge construcţii al G.I.G.C.L., pe colective ale întreprinde Caleidoscop s
neral adjunct al unităţii — cheltuiala, bineînţeles, a rilor şi instituţiilor. Pen nesc ; n,3o Cin
că problemelor ridicate li solicitantului. Ioan Olaru tru că acestea cunosc ce plinire — mu
românească ;
se acordă multă atenţie. din Braşov — cerea insis rinţele reale şi meritele serii; ★ Săptân
Ne-am convins pe viu a- tent să intre în posesia oamenilor muncii, acestea internă şi interr
supra acestui lucru, parti cotei-parte de locuinţă, de au datoria să întocmească Mîine, 1 Mai zi’
cipând într-una din zilele la Hunedoara, avînd în şi să afişeze tabelele cu cei România în pr
ţională; ★ Melc
trecute la programul de vedere că este coproprie- îndreptăţiţi a primi sau a pentru toate vi
schimba locuinţele, între Radiojurnal; *
turală; * Prc
prinderile şi instituţiile şlagărelor *
fiind de fapt şi de drept dv... 22,00
beneficiare ale celei mai 22.30 Invitaţie 1
mari părţi „din fondul de Buletin de şti
Non stop muz
locuinţe.
Pentru reducerea numă
rului de diverse probleme MOINEI*
cu care cetăţenii vin în
audienţe e nevoie ca la NOI TERENURI ÎN lizarca lucrării a' fost în hamei, la ferm-i nr. 8 o
unităţi să fie urmărită cu CIRCUITUL PRODUCTIV credinţată mecanizatorilor I.A.S. Simeria s-a acordat i • O nu
atenţie o evidenţă a mişcă de la S.M.A. Orăştie, Gcoa- atenţie deosebită folosiră tria); Ciută c
111
rilor beneficiarilor de lo în vederea aducerii în giu şi Simeria. în scopul producţiei agri (Arta) ; dc urs
Oclii
cuinţe. Fiecare schimbare circuitul productiv a unei cole a fiecărui metru pătrat Cavalerii teut
în plus sau în minus în suprafeţe de 15 hectare te PENTRU CA FIECARE gistul); Expl
numărul locatarilor să - fie ren situat între linia fera PALMĂ DE PĂMÎNT de pămînt. în acest scop, Capitolul al
structorul);
urmată de măsurile legale tă şi şoseaua naţională O- pe terenul din jurul sediu Alexandra şi
şi echitabile de reatribuire răştie—Aurel Vlaicu s-a în SA PRODUCĂ lui s-au cultivat legume şi nirea); Como:
a spaţiului de locuit rămas arbuşti fructiferi, iar o su bric); LUPE
Ţcsutoria tic mutase clin Deva. Aspect tlin sala maşini liber. ceput acţiunea de umplere Paralel cu efectuarea în contraatacă -
lor tic canelat. cu pămînt fertil a acestei cele mai bune condiţii a prafaţă de două hectare s-a (Cultural); V
VASILE PÂŢAN suprafeţe mlăştinoase. Rea- lucrărilor în plantaţia de cultivat cu sfeclă. pasta (Lucea
NEA : Sccvcn
ANINOASA:1
Producţia de aglomerai nă (Mun ci t orc.*
în
spaţiu
Buna gospodărire, valorificarea Crezul unei vieţi BRAD : U.
(Steaua roşie
(Urmare din pag. 1) compara situaţia din luna Papi llon — s<
aprilie cu ceea ce s-a tria); Calcu
creştere a productivităţii realizat în anterioarele superioară a materiilor prime- priceput, de bun organiza riseste (Flae
muncii cu aproape 7 la trei luni, însă am făcut tor al muncii, de comunist GIU-BAI: Ini
de cultură);
sută. unele referiri la eficienţa elemente hotărîtoare energic şi ferm l-au reco golii (Dacia):
— Trebuie să subliniem, activităţii desfăşurate la mandat pentru o li ales berto Ca Pios
este o creştere cum rar aglomerator şi vrem să secretar al organizaţiei de CAL AN: Cur
poate fi întîlnită în ase cunoaştem adevărata stare în realizarea planului partid din secţia in care riile I-1I (
SlMEf
tură);
menea sectoare. de lucruri. lucrează - C.T.E. 2. un tren (Mui
— Pe lîngă îmbunătăţi — Da, în aprilie nu ne-am (Urmare din pag. 1) SDV, modernizarea proce întîlniren (L
rea randamentelor insta încadrat în consumurile sului tehnologic prin insta II caracterizează modes
laţiilor şi încărcarea lor specifice. în ianuarie, fe Concomitent cu preocu larea unor maşini de in tia, spiritul de cinste şi
la parametri optimi, am bruarie şi martie putem parea pentru economisirea jecţie de mare precizie şi echitate. Spune adeseori iSiOT
urmărit utilizarea raţio vorbi însă de rezultate deo materiei prime, atenţia co randamente superioare etc. că numai muncind cu dă
nală a forţei de mun sebite. Nu numai că ne-am lectivului s-a îndreptat în —, atunci ni se pare nor ruire, numai fiind om intre
că. Astfel am trecut din încadrat în consumuri, dar direcţia valorificării ei mal ca acest colectiv să oameni, te poţi implini pe Rezultatele
sectoarele mai puţin im am realizat economii. Am superioare, a diversificării se înscrie constant în rîn- plan material şi spiritual. 29 aprilie 19
poHante direct în sectoa economisit peste 320 tone producţiei. „în acest an, dul celor cu realizări bune Consideră firească evolu Extr. I : t
rele „calde" o serie de de cocs, iar la încărcătura spunea şeful atelierului, şi foarte bune. A dovedit-o, In 1955, cind avea 17 ani, ţia sa, in climatul dina 70, 10, 28. 8.
muncitori. De la „primire" metalică am obţinut o eco fabricăm peste 120 de re- de altfel, şi în perioada tre nevoile l-au minat de-acasă mismului tără precedent al Extr. a n-
sau de pe alte fluxuri ane- nomie în valoare de 3 mi jpere şi subansamble din cută de la începutul anu să-şi ciştige singur piinea. ţârii întregi, dinamism im 61, 81, 87, 5‘
\e am orientat oamenii lioane lei. . plastic. Numai în trimes lui, eind prevederile la A venit, ca mulţi alţii la primat de politica înţe Fond total
spre cele trei maşini de — Calitatea aglomeratu trul 1 am asimilat 20 de producţia marfă au fost acea vreme, la Hunedoara, leaptă şi clarvăzătoare a 1 073 160 lei.
iglomerare sau la dozare. lui n-a avut de suferit? noi repere, unele dintre îndeplinite în proporţie dc aflată intr-un masiv proces partidului comuniştilor. ,,Ori lei, report 1
In medie, pe fiecare schimb, — Dimpotrivă ! Şi âici ele cu un înalt grad de 110 la sută, producţia fi de reconstrucţie. A intrat cine are azi cimp liber
ia locurile de muncă ne-am încadrat în procen prelucrare şi calitate su- zică realizată integral, ca muncitor necalilicat la de afirmare, spune el. Nu VRE
•espective am adus cîte tul de declasate admis de pqrloară, deci cu o va cheltuielile la 1 000 iei pro centrala termoelectrică nr. 2 mai să vrea, să înveţe şi
trei muncitori. normele tehnice interne. loare mai mare. Astfel, ducţie marfă au fost re de la Combinatul siderurgic să muncească. Să ştie să
— Cum a decurs apro — Minusurile înregistra realizăm o serie de sub duse cu 78 de lei fală de Hunedoara, care atunci se biruie greutăţile. Să pri Timpul p
vizionarea aglonieralorului te pot fi recuperate ? ansamble pentru maşina plan, iar beneficiile sînt punea in funcţiune. Era vească optimist înainte lără azi, 30 april
în această perioadă? — Pe măsură ce vom fi românească de spălat cu cu 34 la sută peste cele harnic şi ascultător. l-a teamă, lără rezerve. Aces- va fi In g(
— Nici în primul tri solicitaţi do furnalişti, noi program. Pină nu demult planificate. Meritul este a! plăcut să muncească, s-a ta-i crezul vieţii mels“. cu cerul te
mestru, nici în luna a- le vom putea livra can piesele respective se adu întregului colectiv, dar o calificat, a urmat cursurile Acesta-i crezul maistru- Local vor t
inso
ploaie,
prilie nu am dus lipsă tităţi suplimentare de a- ceau din import, acum le contribuţie deosebită şi-au liceului seral, apoi ale lui electrician, al comunis cari electrii
de materii prime (chiar glomcrat. Sîntem convinşi facem noi". adus-o maiştrii Mihai Taş- liceului industrial, s-a per tului Constantin Brebenel, zon a de de;
dacă dc prin 15 martie că vom avea o ritmicitate Dacă la cele arătate mai nadi si liante Noghiţă, fecţionat continuu in fru de la C.T.E. 2 - C.S. Hu fia modera
lensificâri
a.c. au început să apară bună în producţie pentru adăugăm şi eîteva din mă muncitorii Floarea Mărgi- moaso profesie de electri nedoara. lem/h din v
uncie obstacole pe „dru că în această perioadă de surile realizate în vederea ncanu, Lemenia Karpinec, cian. rile minir.
mul calcarului" — trans timp ne-am pus ia punct creşterii productivităţii Maria Avram. Dorn Noş- Din 1972 este maistru. VASILE GRIGORAŞ se Intre 10 i
maximele
portul C.F.R.). multe dintre utilajele din muncii — asigurarea din tian, Ana Veţan, Maria Calităţile sale de meseriaş corespondent grade.
— Desigur nu putem flux. timp a întregii game de Floarea, Li viu Gaşpar.