Page 12 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 898 • DUMINICA, 3 APRILIE 1983
pag. 4

© însemnări ©
® Informaţii ©
Lucrările sesiunii a XXV-a împotriva afluxului
de lucrători ® Note ©
a Comisiei hidrotehnice
imigranţi © Microisiterviuri ®
mixte româno-mgoslave BONN 2 (Agerpres). —
Preşedintele Federaţiei u-
BELGRAD 4 (Agerpres). interes reciproc în utiliza­ niunilor patronilor ' din Scrisoare deschisă către
— în perioada 28 martie — rea cursurilor de apă care R.F. Germania, Otto Esser, Cei mai...
2 aprilie 1983, la Hovi Sad traversează sau formează a cerut autorităţilor din a- fiii care au fost ai comunei
ara avut loc lucrările se­ frontiera de stat. ceastă ţară să oprească a- Pină in ziua documentă­ agronomi din cei mai buni,
siunii a XXV-a a Comi­ în spiritul Declaraţiei co­ fluxul de lucrători imi­ rii noastre, 38 de nume e- acum li se duce lipsa. Şi, a ...iscusiţi crescă­
siei hidrotehnice mixte ro- mune româno-iugoslave la granţi şi, pe de altă parte, rau trecute pe lista celor mai mult, consiliul popu­ tori de animale cu
reîn­
să
acţioneze
pentru
mâno-iugoslave. Lucrările nivel înalt, din octombrie toarcerea în ţările lor a care îşi părăsiseră în ulti­ lar se vede obligat să a- rezultate deosebite
•alunii s-au desfăşurat 1982, Comisia hidrotehnică lucrătorilor străini din mii cinci ani locul de baş­ peleze la forţe din alte în munca lor sînt
în spiritul prieteniei şi co­ mixtă a scos în evidenţă R.F.G., respectiv a aşa-nu- tină. 38 de case arătoase localităţi, din alte judeţe. Lazăr Cerbălău (Oco-
laborării, evidenţiind ca­ necesitatea acţiunii comu­ miţilor „muncitori-oaspeţi". fuseseră lăsate in grija Atunci cînd ni s-a vorbit lişu Mare), Ion Caroi
racterul concret şi eficien­ ne pentru promovarea co­ nimănui. Vicepreşedintele Zăizon (Măceu), Pe­
Potrivit comentariilor pre­ despre hărnicia familiilor tru Sterian (Gînţa-
ţa activităţii comune în laborării multilaterale în­ sei vest-germane, aceasta consiliului popular al comu­ de îngrijitori de animale a-
decursul celor 28 de ani tre ţările dunărene, în ve­ reprezintă o tendinţă de nei, tovarăşul Gelu Buzdu­ duşi din Maramureş, despre ga), Silvia Para (Bă-
ţălari).
Toţi
aceştia
care au trecut de la înfiin­ derea gospodăririi raţiona­ revizuire a cursului de pî- gan, ne vorbea cu amără­ creşterea producţiei de
ţarea comisiei mixte în re­ le şi protejării calităţii a- nă acum al politicii mari­ ciune, cu tristeţe, despre o lapte a bovinelor care au contractat în a-
cest an peste 11000
zolvarea problemelor de pelor Dunării. lor patroni vest-germani. mamă care venise cu un simt dragostea omului pen­
timp în urmă la primărie tru ele, despre faptul că litri de lapte pentru
pentru a i se elibera o do­ in cele cinci luni de cînd fondul centralizat al
TUNIS. - După cinci Preşedintele Kaunda a vadă din care să reiese că Îngrijitorii au fost aduşi statului.
zile de dezbateri, la Tu­ acuzat, totodată, Republica C.A.P.-ul nu avea nevoie aici, nimeni nu i-a văzut
nis s-au încheiat lucrări­ Sud-Africană că încearcă de braţele de muncă ale alergînd cu ciomagul după © ...recenţi pose­
le celei de-a 79-a sesiuni să destabilizeze guvernul fiului său, că el, fiul, n-a- vite, ori huiduindu-le, a- sori de autoturisme
a Consiliului Ministerial al- Zambiei, inclusiv prin spri­ vea condiţii de locuit în tunci, ziceam — am sim­ proprietate persona­
Ligii Arabe, informează a- jinirea unei tentative eşua­ sat şi de aceea urma să ţit şi noi părerea de rău lă; Ioan Drăgoiescu
ABiDJAN. - Ambasa­ genţia France Presse. In te de lovitură de stat în solicite repartiţia unui apar­ că cei ce aveau să fie lău­ şi Tiberiu Ceac. Cu
da României la Abidjan a documentul final, pârtiei- • 1980. tament la bloc. Mai veni­ daţi nu erau totuşi oame­
donat Bibliotecii naţionale panţii au adresat un apel seră apoi alţi şi alţi oa­ nii locului. Ei se numesc ei numărul autoturis­
din Republica Coasta de Consiliului Je Securitate al tŞŞÎ PARIS. - Primele efec­ meni, tineri, parte din ei Maria şi Ion Călinici, Ilea­ melor din comună a
Fildeş un et de cărţi ro­ O.N.U., cerîndu-i reactiva­ te concrete ale planului cu acelaşi gind: primirea na şi Gheorghe Covaci, ajuns ia 107.
r
mâneşti din diverse dome­ rea rezoluţiilor care stipu­ de austeritate anunţat re­ negaţiei sau semnarea Ştefan şi Vasile Năsui, ori » ...noi locatari în
nii, cuprinzind, la loc de lează „suspendarea con­ cent de guvernul francez transferului. Am fost în Valerian şi Vasile Ungu- casă nouă sînt mem­
frunte, opere ale tovarăşu­ struirii aşezărilor israeliene s-au făcut simţite la 1 a- cele citeva ceasuri cit am reanu, Ioan Ciuc şi Ioan brii familiei Cornel
lui Nicolae Ceauşescu, pre­ în teritoriile arabe ocupate prilie, cînd au fost sporite stat la primăria din Bre­ Vraciu. Da, am simţit pă­ Joldiş.
şedintele Republicii Socia­ şi desfiinţarea celor exis­ cu opt la sută majoritatea tea Română martorii unor rerea de rău a celor ră­
liste România. Totodată, tente ", astfel de „audienţe". De-o maşi in vatra aşezării lor,
tarifelor publice: electrici­ o ...tineri părinţi
au fost donate filme docu­ tate, gaz, telefon, transpor­ parte erau insistenţele ce­ căci totul ar li scuzabil da­ sînt Tatiana şi Tibe­
mentare. Au fost evocate WASHINGTON. - In- turi. De asemenea, au fost lor cu gîndul la plecare, că satele acelea n-ar li dat riu Crişan, care, de
cu această ocazie relaţiile tr-o alocuţiune rostită la majorate impozitele pe bău­ de cealaltă sfatul bun, in ani şi ani copii price­ 5 zile au un fiu, Ti­
de prietenie existente între Clubul Naţional al Presei turi alcoolice, precum şi chibzuit chiar şi refuzul de puţi şi harnici, care cu beriu, care bineînţe­
România şi Coasta de Fil­ din Washington, preşedin­ a semna un transfer. A- timpul s-au mutat definitiv les, este cel mai tî-
deş, subliniindu-se rolul tele Zambiei, Kenneth Ka- preţul pîinii şi s-a Introdus veam să aflăm că dacă in la Deva şi Haţeg, la Că-
determinant al tovarăşului unda, aflat într-o vizită o- o taxă parafiscală asupra urmă cu un timp comuna năr cetăţean al co­
ficială în Statele Unite, s-a preţurilor carburanţilor. se putea făli cu specialişti lan sau aiurea. munei.
Nicolae Ceauşescu în ela­
borarea şi promovarea po­ pronunţat pentru adopta­
rea de măsuri ferme împo­
liticii externe româneşti de triva regimului minoritar ra­
pace, prietenie şi colabo­ sist de la Pretoria, pentru De ce Pătruţ Pădurean este supărat pe ziarişti?
rare cu toate popoarele a-l determina să renunţe Omul care ne-a spus trei ani în urmă, din gos­
lumii. la politica de apartheid. franc in faţă că n-are ochi podăria noastră am dat
prea buni pentru ziarişti, 4 000 litri de lapte de ca­
îşi argumentează ciuda cu pră, o junincă şi un viţel.
o nostimă istorioară, lat-o: In anul următor am dat
— Am un fecior. Sorin îl 8 000 litri de lapte de ca­
iLhiDL.- ,-JL_____ cheamă şi Pădurean, ca pe pră şi 1 400 kg de carne.
mine. E un copil tare fain. In 1982 am contractat 6 000
Are 13 ani şi învaţă în cla­ litri de lapte şi pină la
tia“ la daci, identificat cu cu Inscripţia „Decebalus per sa a VII-a la şcoala din urmă am predat vreo 8 200.
DACiCĂ Slreiul de astăzi — Albia Sar- Scorilo", se intitulează suita
geliei!; 11) Caracteristica prin­ simfonică a acestei compozi­ satul Bretea Română. Ci­ Acum, în ăst an, la fel.
ORIZONTAL : 1) Rege dac cipală a puternicului stat geto- toare contemporane (Carmen teşte băiatul ăsta al meu, De-asta mi-a părut rău cînd
(87—10G), a cărui statuie ecves­ daeic în timpul lui Burebista Basacopol — „.) — Prinse-n
tră se află în tata Palatului şi Decebal — „Zamolxis", su­ cercuri ; 11) „...bravilor stră­ cînd are timp, tot ce gă­ l-am văzut pe copil întris­
culturii din Deva, ridicată în prema divinitate adorată de buni", piesă corală de Mircea seşte. Acum cîtăva vreme tat. Că-n toate cîte v-am
1976, opera sculptorului I. Ja­ gclo-daci. Neagu, pe versuri de Ioan avea de pregătit, pentru o spus că am făcut, a fost-
lea — Siglă pentru „apărare Meiţoiu (neart). — Istoric ro­
civilă" ; 2) Cel mai inalt virt VERTICAL : 1) Mare preot mân (1838—1007), autor al lu­ şedinţă de-a elevilor, infor­ şi munca lui. Pe vremea
din masivul Bucegl, 2507 m — şi vicerege in timpul domniei crării : „Dacii şi latinii în- marea politică. îşi aduna­ cînd alţi feciori de-o sea­
Lipsit de aripi ; 3) „Rege lui Burebista şi adorator apro­ tr-o scoică" (Bogdan P.). mă cu al meu şedeau în
dac...“, pîi.ză aparţinind pic­ piat al acestuia — Poet con­ se ziare şi se apucase s-o
torului Ch. Moca nu — Trasee; temporan, căruia îi aparţine scrie. II văzusem eu cam dunga Streiului, Sorin aler­
4) Poetul nepereche al liricii lucrarea „Dacica" (Aurel) ; 2) PETRU PARDĂU necăjit dar n-am întrebat ga ba după capre sau
româneşti, autor al poemelor Pictor clasic (1831—1891), autor Cercul rebusist „Dacia" mina vacile, ba fugea in­
„Sarmis- şi „Rugăciunea unui al pinzelor : „Rege dac“, „Co­ ce are. Deodată, numai
dac" — Sarmizegetusa 3G !; 5) lumna lui Decebal" (Theodor) Hunedoara ce-l aud zicînd: „Vezi, măi tr-un suflet să aibă grijă
Persoană toarte bogată — Lan­ — Produs de panificaţie ; 3) tată ! Toate ziarele vorbesc de iezii lui.
sat pe centru !; C) Intrate-n „Templul" Daciei — Frumoa­ despre crescătorii de ani­ Sperăm că, acum, supă­
senat ! — „Decebal la Roma sele satului ; 4) A degaja — male, ii laudă în tot felul.
şi „Strămoşii noştri" sînt Pescuit cu undiţa ; 5) Rege Mat în 2 mutări rarea le-a trecut !
poezii aparţinind acestui poet gelo-dac (c. 70 — c. 44 î.e.n.), Şi pentru că unu' dă sta­
contemporan (Traian) ; 7) A întemeietorul statului centrali­ tului 1 000 de litri de lapte
şopti — Htrtle decorativă de zat dac ; 6) Emil Suciu — Controlul poziţiei :
acoperire (abr.) ; 8) „Aici în Simbolul aurului — Cunoscută Alb : Rf2, Df6, Nh7. şi 1 000 de kg de came, Sorin Pădurean şi marea
Dacia nepieritoare", de Doru actriţă franceză de cinema, Negru : Rg4, p : g5. uite ce frumos scrie despre lui, pasiune: creşterea ani­
Popovici — Poporul român interpretă în filmul „Dacii", el. Oare despre noi de ce malelor.
oare s-a născut pe teritoriul în regia lui S. Nieolaescu (Ma- Soluţia problemei din ziarul
care trăieşte in prezent: 0) rLe-Jose) ; 7) „...Sarmizegetu­ 7874 : n-a scris nimic, niciodată, Eu, nevasta şi copilul am © Nu peste mult timp
Romăn ia în circulaţia auto sa", poezie aparţinind lui Gh. 1. Th3 — hl Rg2 — hl. nimeni ?".
internat 5 anală — Poet român Pilut — Formă de dinte — 2. Rh4 — g3 Rhl — gl. ...Era în vorba copilului predat la fondul centrali­ medicul Alexandru Teşa,
(1916—1972), autorul volumului „Inscripţie... şantierul „Dacia", 3. Te6 — el mat. de la circumscripţia sa­
de versuri „Dacica" (Gcorgc) pinzâ de Geta Merrneze ; 8) 1................... Rg2 — f3. meu un fel de ciudă şi zat cantităţi mari de pro­ nitară a comunei, va îm­
— Din vasta sa operă, reţi­ Dragul mamei — Siglă pentru 2. Thl — h2 Rf3 — f4. ceva supărare. Justificate. duse agroalimentare. Cu
nem poeziile : „Decebalus per „eitilbenzilanilină" ; 9) Avan­ 3. Th2 — f2 mat. plini 30 de ani de muncă
Scorilo". „Dacii la Roma 11 taj — Pictor bucovinean, auto­ 1.................. Rg2 — f2. neîntreruptă în localita­
(Ion) : 10) „Clmpiile dacice", rul tabloului : „Aroaşii lui 2. Rh4 — h3 Rf2 — 13. tea unde la absolvirea fa­
de C. Palade (pi.). — „Sarge- Burebista" (Livlu) ; 10) „Vasul 3. Thl — fl mat. Am aflat, vă informăm cultăţii a fost repartizat.
Cu toate că meleagurile
BAŢALAR. • Introdu­ VÎLCELE si VÎLCELE-
cerea apei curente prin LE BUNE. ® Peste 75 la natale ale medicului sînt
cădere liberă în gospodă­ sută din suprafaţa tota­ pe undeva, prin judeţul
riile personale este o lă a păşunilor a fost cu­ Bacău, dumnealui nu s-a
gîndit nicicînd să încea­
problemă care interesea­ răţată de mărăcinişuri, pă tratativele în vederea
ză pe tot mai mulţi să­ muşuroaie şi resturi ve­ obţinerii unul transfer.
teni. în zilele acestea se getale. Prin investiţiile După ce, timp de mulţi
află în stadiu de finali­ făcute, prin defrişările ani, casa i-a fost şi la
zare lucrările întreprin­
se, în acest sens, de gos­ efectuate au fost redate propriu şi la figurat dis­
păşunilor alte 40 de hec­
pensarul, acum, La apro­
podarii: Ion şi Simion piata vîrstă a pensionării
Rusalinescu, Adrian Mu- tare. o 450 tone de în­ şi-a cumpărat în sat o
rar, Ion Iordan, Traian grăşăminte naturale au casă, cu gîndul de-a de­
Angliei ş.a. Acţiuni simi­ fost răspîndite pe mai veni definitiv localnic.
lare s-an întreprins şi la mult de 10 hectare ce a-
Măceu, iar în satul Vîl- Rubrică realizată de
cele mai bine de jumă­ parţin brigăzii din loca­
tate din numărul caselor litate, cu ajutorul atelaje­ CONSTANTA
dispun de apă curentă. lor gospodarilor. POPESCU-CORPADE
________COLEGIUL DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob.
BEDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva *tr. ©r. Petru ©roza, nr. 3S Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei i pe 6 luni —
Telefoane • 11275, 11585, 12157. Telex i 7228a 78 iei j anual — 156 leL Taxa de distribuire la domiciliu — 6,30 Iei lunar.
TIPARUL t Tipografia Deva, «tr. 23 August, nr. 257 Abonamentele «e fao la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzoril voluntari
din întreprinderi şl InatltuţlL