Page 14 - Drumul_socialismului_1983_04

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. /

Lupta muncitorimii huhedorene şi legăturile Jumătate din necesarul

acesteia cu mişcarea muncitorească din vechea de materiale — asigurate

Românie, în preajma anului 1893 din resurse reîolosibile 11,00 Almanah
11,30 Desene
vestiri
verde
Răspîndirea socialismului grevă, minerii fiind hotărîţi nota: „...Este nevoie urgen­ mina şi luptă în tovărăşie neral, recuperăm cam 50 11,55 Publicila
ştiinţific şi unirea muncitori­ să o continue pînă cînd li se tă de ajutor. Acei care vor contra capitalismului". la sută din volumul total 12.00 Pan or am
lor in organizaţii politice şi vor restitui reţinerile. Şi de da cît mai de grabă, dau Intr-un articol întitulat de materiale necesare în-
profesionale, precum şi în­ data aceasta, direcţia mine­ îndoit. Ajutaţi-i pe minerii din „Greva de !a Petroşani", din br-un an in procesul de 12.30 Roman i
spei
rile
răutăţirea continuă a condi­ lor recurge la sprijinul ar­ Petroşani ca să ajungă ei la ziarul „Munca", se biciuiau producţie. La unele mate­ dul I
ţiilor de viaţă au contribuit matei, care în seara zilei de victorie, şi nu capitalismul, aspru acele redacţii burghe­ riale recuperarea este de 13.00 înehider»
ia creşterea conştiinţei de 19 iulie a împînzit cartierele care exploatează fără milă ze din România, care au re­ 70—80 la sută. în 1982, Iui
clasă a maselor muncitoare. muncitoreşti şi minele, iar şi este un ucigaş de oa­ latat ştiri tendenţioase refe­ de exemplu, am recuperat IC,00 Telex
Aceasta s-a manifestat preg­ pentru a intimida masa gre­ meni..,". ritoare la această mare gre­ şi reintrodus în fluxul 16,05 Viaţa .şc
nant in acţiuni de luptă îm­ viştilor, aceeaşi direcţie a Grevele muncitorilor din vă. Se critica, în mod spe­ productiv materiale refolo- 16.30 Clubul t
potriva exploatatorilor şi a concediat 16 mineri. Aceste Transilvania au stirnit un pu­ cial, o ştire tendenţioasă a- sibile în valoare de 1,4 mi­ 17.15 Amfiteat
monarhiei dualiste austro- măsuri nu au dat rezultatul ternic interes şi an fost viu părută în „Universul", subli- liarde lei. Citeva cantităţi 17,45 1001 de
ungare. scontat de exploatatori, mi­ comentate de către socialiştii niindu-se: „Aceste informaţii de materiale recuperate: 18.00 închidere
Un loc important în lupte­ serveau exclusiv intereselor 60,7 tone de alamă, 8,2 to­ lui
le muncitoreşti din Transil­ claselor exploatatoare, şovi­ Accentuarea crizei eco­ ne de aluminiu, 6,4 tone 20.00 Tclejurn
vania l-au avut grevele mun­ NOUĂ DECENII DE LA CREAREA P.S.D.M.R. ne, care aţîţau vrajba şi ura nomice pe plan mondial, de plumb, 808,6 tone de 20.15 Actualilii
citoreşti din Valea Jiului, în naţională. Cît priveşte ma­ diminuarea cantităţilor de uleiuri uzate, 51,7 tone de că
special cea desfăşurată în rea grevă, ea a fost o ne­ materii prime şi resurse hîrtie, 12 703 tone de că­ 20.30 Videotec
anul 1892 la Petroşani. Pri­ nerii rezistînd pină la sfîrşi- de dincolo de Carpaţi. La înţelegere pe teren economic energetice şi majorarea rămizi de şamotă şi 4 656 nală
mele acţiuni ale minerilor tul lunii iulie, cind, datorită rubrica „Mişcarea socială", şl muncitorii de orice neam galopantă a preţurilor a- tone de cărămizi bazice. 21.00 Ancheta
împotriva condiţiilor insupor­ lipsei de hrană şi a brutali­ ziarul „Munca", organ ai s-au răsculat contra patronu­ — Care este situaţia de 21.15 Teatru
pen­
şi
determină
ccstora
tabile de muncă şi a exploa­ tăţilor forţelor represive, gre­ Clubului muncitorilor din lui". Gazeta aprecia că gre­ tru ţara noastră acţiuni şi la începutul acestui an ? director* 4
tării lor de către patroni au va a încetat. Desfăşurarea Bucureşti, scotea în relief va a unit în luptă pe mun­ măsuri energice privind — Avînd în vedere sar­ lecsandr
fost înregistrate la începutul ccestei greve a constituit un importanţa şi eficacitatea citorii români şi de alte na­ cinile de plan deosebit de preluat
utilizarea cit mai raţiona­
lui februarie 1892. Acestor exemplu demn de solidari­ luptei greviste comune a ţionalităţi, a dus la întări­ lă a materiilor prime şi mobilizatoare ale combi­ Mic
acţiuni, direcţia minelor ie-a tate muncitorească. muncitorilor mineri români şi rea solidarităţii lor „faţă de materialelor indigene. îna- natului şi imperativul di­ 22,25 Tclejurn
răspuns concedîind muncito­ Un rol important în stimu­ de alte naţionalităţi din orice stăpînitor, de orice eest context, Combinatul minuării importului de
rii care au avut curajul să larea luptei muncitorilor mi­ Transilvania: „Mai îmbucură­ neam ar fi ei“. materii prime şi materia­
ceară deschis uşurarea vieţii neri a revenit elementelor tor e faptul — se scrie în a- Aceasta dovedeşte că so­ siderurgic Hunedoara — le, preocupările colective­ IRADI
lor. Autorităţile au cerut a- înaintate din conducerea cest ziar — că, cu tot şovi­ cialiştii de pe ambele ver­ mare consumator de ma­ lor uzinelor, secţiilor şi BBWxâSiSSaS
jutor militar, fapt ce a deter­ P.S.D. Dintr-un raport al co­ nismul claselor stăpînitoare, sante ale Carpaţilo'’ au mi­ terii prime şi materia­ atelierelor sînt tot mai in­
minat ca în localitate să fie mandantului poliţiei, aflăm care părea că reuşiseră să litat pentru împletirea luptei le — are sarcini extrem sistente in domeniul recu­ BUCUREŞT
adus un regiment de infan­ că în perioada premergătoa­ orbească poporul, azi vedem lor comune, s-au străduit să de mobilizatoare. perării şi refolosirii. Avem dioprogramul
terie. re grevei, conducerea P.S.D. că muncitorii se grupează răspîndească în rîndul ma­ — Aceste sarcini derivă rezultate bune pînă acum, La ordinea
cultură: insă
şi-a intensificat agitaţia, moi fără să facă deosebire că din planul naţional unic
In vară, situaţia s-a agra­ ales în regiunile miniere. A selor exploatate ideile socia­ pe care le vom amplific» Radiojurnal;
oare a
vat. Direcţia minelor a reţi­ fost delegat, de către acest cutare-i ungur, cutare-i ro­ lismului ştiinţific, ca una din­ de dezvoltare economico- în lunile viitoare. în şe­ ă prese
nut muncitorilor cite doi fo- partid, un împuternicii spe­ mân etc.". tre condiţiile deosebite pen­ socială a ţării pe 1983 — dinţele biroului comitetu­ ru£ iclodiilc
rînţi (salariul pe mai bine de cial pentru Petroşani şi îm­ Gazeta socialistă „Demo­ tru înfăptuirea aspiraţiilor de releva Anghel Rădulescu, lui de partid, ale consiliu­ tin e ştiri;
două zile), pe motiv că a- prejurimi. Ideile răspîndite craţia socială", care apărea libertate socială. Succesele de la serviciul planifica­ lui oamenilor muncii se a- elem ascultă!
Buletin de ş
ceştia nu s-au prezentat la de acesta au fost primite cu la Ploieşti, relata pe larg obţinute de mişcarea munci­ re al combinatului. în nalizează periodic, cu eîntecele şi
lucru în ziua de 29 iunie, simpatie unanimă. Delegatul despre marea grevă a mine­ torească, de ambele părţi combinatul nostru, ele sînt înaltă responsabilitate, a- poarelor; 1
considerată zi de sărbătoa­ a discutat cu minerii impor­ rilor români şi maghiari din ale Carpaţilor, erau cunoscu­ defalcate pe uzine, secţii ceastă activitate. 11.05 Microfo
lor; 11,35 Pu
re. Ca ripostă, munetorii se tanta problemă a înfiinţării Petroşani, izbucnită în vara te şi difuzate, ca succese şi ateliere, în funcţie de — într-adevăr, este vizi­ Buletin de ş
declară nemulţumiţi, vorbind unei asociaţii muncitoreşti anului 1892: In timpii din comune, ele contribuind în cotele de consum, stabilite bil în combinat că se dă patria în gin
deschis despre declararea care să acţioneze în spiritul urmă, într-o mină din Pe­ egală măsură la dezvolta­ pe luni şi trimestre, fie­ mai mare atenţie ca altă­ 12,45 Avanpre
13,00 1
tv. ;
grevei. Şi, într-adevăr, după ideilor socialiste. troşani, 1 300 de lucrători rea luptei împotriva exploa­ care colectiv avînd obliga­ dată utilizării valorilor 15,00 Clubul c
ce direcţia a refuzat celor 5 Pe adresa greviştilor au s-au pus în grevă. Ceea ce ţia să urmărească sistema­ materiale proprii, recupe­ Buletin ele ş
muncitori-delegaţi să rezolve e interesant să vedem, e tării, pentru o viaţă mai tic îndeplinirea lor. rării materialelor refolosi- zică populară
fost trimise ajutoare în bani, bună. — Ce materii prime şi gară; 16,15 S
„incidentul" cu reţinerile din hrană şi îmbrăcăminte, iar mai ales că în această mină, Prof. ION FRĂŢILA bile şi reintroducerii lor lui; 16,20 A
mai
materiale
salariu, muncitorii români şi ziarul „Nepszava", organul mare parte din lucrători sînt directorul Filialei se recuperează şi importante în circuitul productiv, 16,30 Radiog
re-
se
mică; 17,00 B
maghiari au declaret, la 18 central al partidului, a lan­ români şi unguri, care con­ Arhivelor Statului, folosesc în C.S. Hunedoa­ creşterii considerabile, pe 17.05 Politica
eficienţei
rad
iulie 1892, în unanimitate, sat o chemare în care se ştienţi de rolul lor, şi-au dat judeţul Hunedoara ra ? această bază, a a activităţii Audienţa 20,00
economice
scrii;
— o — a — n — • — • — o — a — a — » — a — Nomenclatorul este combinatului. Pe alocuri 20,10 Memori
vast. Amintesc, între alte­ însă mai sint posibilităţi românesc;
nişti ai şlag;
le, deşeuri de oţel şi fon­ insuficient puse în valoa­ zi într-o oră
Aşa cum trebuie... tă, de cupru, bronz, alu­ re, mai sînt materiale de­ tul nr. 1 in ;
tru vioară ş
ce­
gradate,
împrăştia­
irosite,
plumb,
miniu,
alamă,
Max
Bruch,
nuşi de cupru şi de plumb, te, ce aşteaptă să fie co­ Grumiaux;
(Urmare din pag. 1) ride, altă jumătate plinge. uleiuri minerale uzate, că­ lectate şi redate produc­ stop mu zic.
Trei-patru camioane de pă- rămizi de şamolă şi ba­ ţiei. Siderurgiştii liunedo-
mint a fost adus in faţa zice, reziduuri textile, de reni pot face mai mult in
găsit resurse suficiente să cartoane şi hîrtie, anvelo­ această privinţă.
sprijine cu utilaje şi mij­ acestei a doua jumătăţi pe şi piese auto etc. în ge- G. DINU
loace de transport acţiunile de bloc, dar nici un loca­
de masă organizate de au­ tar n-a catadicsit să iasă
DEVA: No
torităţile municipale. Aceas­ cu lopata la împrăştiat. (Patria); Nu
ta a fost regula, aşa cum Schimbăm citeva vorbe cu Cafea ferată Deva — Brad şj&se dragost
trebuie să fie. tovarăşul Remus Dan. „Ce NEDOARA:
aşteaptă locatarii din blo­ (Urmare din pag. 1) calculat, inimos, cu o in­ ţii (Flacăra)
cul dumneavoastră de nu fluenţă pozitivă asupra co­ (Siderurgistu
...Şl CUM NU TREBUIE seriile I-II (
SĂ FIE ies să împrăştie pămin­ renul este foarte acciden­ lectivului din subordine. netul fluviul
tul „Cu lopeţile ? Nu se tat — dar edificatoare a- Ne spune cu satisfacţie: torul); PE1
Adică excepţiile de la poate. Aici trebuie un bul­ caii se împu
regulă. Le-am „cules" du­ dozer". Edificator, nu ? supra a ceea ee mai tre­ — De curind am terminat (Unirea);
minică intre orele 11-12 in Intre blocurile 49, K 5 şi buie realizat. cel mai mare zid de sprijin Noiembrie); I
tate pentru ^
zona dintre 'încrucişarea lui 24, o zonă a nimănui aş­ O bună parte dintre a- în staţia Ormindea, iar acum VULCAN: R
DN 7-nou, cu străzile Le­ teaptă mina de gospodar. ceste lucrări sînt grupate sîntem preocupaţi dc fina­ novo (Luce
mn şl Kogălniceanu, zonă Dar singurii oameni care în zona Vălişoarei, unde lizarea triajului acestei NEA: Apă
eliberată de curind de con­ fac ceva, mai precis insta­ acţionează lotul condus de staţii. Dinspre Brad, tre­ (Minerul); Al
mul
patriei
Duminică, Ia intersecţia străzii Kogălniceanu cu DN 7
structori şi aflată pe o ma­ lează un bătător de covoa­ (autostrada nouă de ocolire a oraşului Deva) lucrau elevi Alexandru Ţundrea. Un nul deja circulă pînă la URICANI: F
re arteră rutieră. Autoca­ re, sint locatarii Gheorghe Şi cadre didactice de Ia liceul industrial nr. 5 şi şcoala genera­ bun organizator şi coordo­ Ormindea. în zona kilome­ zaţul) ; BR
mioanele căraseră de zor Pop şi Ion Abagiu. In lă nr. 4, precum şi utilaje de la diferite unităţi economice... nator de lucrări, un om trului 23 sînt concentrate Carlos cu 3C
ua roşie); O
pămînt vegetal in iaţa schimb, aflind că cineva de forţe masive şi utilaje. eşti dragoste
blocurilor de pe această la ziar se interesează de a- Aici avem de realizat un gătura de s
zonă. In faţa blocului 48 - ceastă zonă, au apărut ca volum mare de derocări I-II (Flacăr.
BAI:
Noile
un singur locatar, Nicolae din pămint arătătorii cu (prin puşcare), la care sîn­ căpitanului 1
Popa, de la S.U.T., ‘împrăş­ degetul : cutare n-a făcut Munca politică - subordonată sarcinilor de plan tem ajutaţi şi de artifi­ ele culturi);
tia pămintul. Cind ne-au cieri de la l.M. Hunedoa­ teri o o — sei
cia) ; BRAZ
văzut „patrulind“ cu apa­ cutare, cutare n-a dus asta ra. Ne străduim să execu­ tul meu; Ci
şi asta. Dar dumneavoas­ (Urmare din pag 1) telmico-materială şi ridi­ Riu Mare-Retezat există o tăm lucrări de calitate, cu
ratul de fotografiat prin tră, stimaţi locatari din carea nivelului calitativ al puternică organizaţie de consumuri materiale redu­ de ţigan (Ca
SIMERIA:
faţa blocurilor, toate cape­ echipamentului de protec­ partid şi a recomandat co­ se, să ne mobilizăm mai lungi î? ce
tele de curioşi s-au retras blocurile amintite, dum­ tii Alexandru Duducă, Do- ţie, pentru soluţionarea u- mitetului de partid să ur­ bine pentru a urgenta cu­ JLIA: întîm
rapid în spatele ferestrelor neavoastră ce faceţi ? Staţi rel Bejan, Mihai Stîrcă, nor probleme de colabora­ mărească permanent mo­ plarea Devei cu Bradul pe (Lu mina).
bine închise. Un singur cu miinile încrucişate şl Florin Mandai, Halaszi Io- re între şantierele şi sec­ dul în care sînt înfăptui­ calea ferată. I
muncitor — şi ciţi privitori aşteptaţi să facă alţii or­ sif, Traian Oproni, Mircea ţiile grupului, precum şi te hotărîrile organelor su­ Colectivul lotului din
de la ferestre ! La blocul dine lingă blocul dum­ Badii, au cerut comitetu­ cu celelalte unităţi econo­ perioare de partid şi de Crăciuneşti, condus de Pe­ Lot
52 o jumătate a blocului neavoastră ? lui de partid să-şi perfec­ mice de pe amenajare, stat, precum şi propriile fiăfaandeSETOKSS
ţioneze stilul şi metodele care concură la realizarea hotărîri, să imprime mai tru Popşor, lucrează în a-
de muncă, să mute cen­ obiectivului de la Rîu multă consistenţă şi con­ ceastă etapă la consolidări Rezultatele
trul de greutate al între­ Mare-Retezat. creteţe acţiunilor de con­ (km 17,5—19,4), la montat cepţionale
gii activităţi de partid în suprastructura pe km 17— 1983:
' şantiere, loturi şi brigăzi Toţi participanţii la dez­ trol şi îndrumare, să acti­ 19, la pregătirea, în conti­ Extr. I: 21
— acolo unde se hotărăşte bateri s-au angajat, în nu­ vizeze mai puternic comi­ nuare, a terasamentclor. Se 33, 55, 30, G!
efectiv soarta planului —, mele comuniştilor din or­ siile pe probleme, să dez­ munceşte cu hărnicie pen­ Extr. a 11
să determine, prin forme­ ganizaţiile de bază din ca­ volte la toţi membrii de tru apropierea momentu­ 84, 32, 14, 9
16.
le concrete, specifice ale re fac parte, să desfăşoare partid un înalt spirit de lui de joncţiune cu lotul Extr. a III
muncii de partid, o parti­ o muncă de partid mai responsabilitate şi angaja­ din Vălişoara, pentru ter­ 19, 40, 27, i:
cipare mai dinamică a ma­ susţinută, concretă şi efi­ re comunistă, revoluţiona­ minarea lucrărilor la acest Extr. a I"
cientă, pusă sub semnul obiectiv. Notăm şi cîţiva 55, 38, 83, 91
selor la îndeplinirea sarci­ înaltei calităţi, aşa cum a ră, materializînd astfel do­ 10.
nilor de producţie. Vorbi­ dintre cei mai harnici oa­
indicat tovarăşul Nicolae cumentele Congresului al meni care contribuie la Extr. a X
torii au cerut comitetului Ceauşescu la recenta ple­ Xll-lca şi Conferinţei Na­ realizarea lucrării: Ioan 70, 10, 2.
Extr. a V
de partid ca, împreună cu nară a C.C. al P.C.R., me­ ţionale ale partidului, o- Barbatei, Ion Budca, Ion 33, 78, 3.
consiliul oamenilor mun­ nită să determine realiza­ rientărlle şi îndemnuri­ Şandor (maistru), Gavrilă Extr. a Vi
cii, cu comisiile pe pro­ Chircea, Ioachim Sida,
...In fa(a blocului 52 de pe DN 7, în schimb, oameni la rea ritmică a prevederilor le tovarăşului Nicolae 15, 18, 5.
hicru — cum se vede In imagine. Probabil, cetăţenii elin bleme, să intervină la fo­ de plan. Ceauşescu, sarcinile con­ Marin Bulancea, Ion Co- Fond tola
acest bloc aşteaptă să vină alţii să împrăştie pămintul a- rurile competente pentru o toc, Dumitru Prichici, Va- 1 803 4(‘;0 '
dus Ia uşa blocului lor. Plenara a apreciat că pe crete de plan din activita­
mai bună aprovizionare amenajarea hidroenergetică tea economică. sile Groza şl mulţi alţii.