Page 16 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 899 • MARŢI, 5 APRILIE 1983
CAMPANIA AGRICOLĂ PE PRIMĂVARĂ • însemnări ® <
® Informaţii ©
(Urmare din pag. 1) neţelor, neadmiţînd păşu-
Priorităţi natul timpuriu. @ Note @
cereale păioase care au o • în sectorul zootehnic
dezvoltare mai slabă să pe ogoare să fie urmărite îndeaproa ® Microiiîiîerviuri ©
fie fertilizate suplimentar, pe problemele reproduc
mobilizîndu-i în acest scop ţiei creşterii producţiei
pe cooperatori la aplicarea turi şi terenurile agricole. de lapte şi înregistrarea o-
manuală a îngrăşămintelor. • Sporirea producţiei pa perativă şi corectă a pro- Cuarţ de Uricani Pe scurt
• De îndată ce se creează jiştilor obligă consiliile duşilor. e Consiliile popu
eondiţii favorabile, să se populare şi conducerile u- lare sînt chemate să asigu Oraşele din Valea Jiului teligenţă ! Aceeaşi echipă • Lucrătorii de la şan
treacă la erbicldarea ce nităţilor agricole să facă re îndeplinirea ireproşabi sînt cunoscute, oriunde în lucrează acum la înlocui tierul de drumuri şi po
realelor păioase, urmărind o mobilizare generală a lă a sarcinilor privind ţară, ca fiind „oraşe ale rea unui uscător (Made in duri care participă la
îndeaproape calitatea lu locuitorilor satelor la cu contractările, în raport cu cărbunelui”. Şi totuşi.- U.SA.), cu un altul (Made modernizarea şoselei din
crării. • Forţele din uni răţarea şi fertilizarea pă obiectivele stabilite prin La Uricani fiinţează de în... echipa Stoi), mai bun, tre Livezenl şi Cîmpu
tăţi trebuie să fie mobili- şunilor şi flneţelor natu programul de autoconduce- mai mulţi ani Fabrica de mai eficient lui Neag vor beneficia,
sate, de asemenea, la strîn- rale. • Trebuie luate mă cuarţ — cum ii spun local O fabrică mică, da care în curînd, de o găzduire
r
gerea resturilor vegetale suri energice în vederea re şl autoaprovlzionare te nicii exploatării de cuarţ a făcut ca Uricaniul să fie „ca la mama acasă": la
$1 a pietrelor de pe cul- protecţiei păşunilor şi fi ritorială. şi staţiei de preparare a cunoscut la Bucureşti (In căminul de nefamilişti
Trebuie să se acţioneze mai energic, pe un front larg, fâinei de siliciu. stitutul de cercetări pentru nr. 6 din Uricani, strada
O fabrică mică, dar cu sticlă optică), Mediaş („Vi-
7 Noiembrie, lucrările de
cu toate forţele la plantarea cartofilor oameni deosebiţi. Aşa cum trometan"), Tg. Jiu, („între renovare se află în sta
sînt cei ce formează echi
prinderea de sticlă menaj"),
diul final. • Elevii celor
pa de lăcătuşi a maistru Satu Mare (Uzinele „23 două şcoli generale şi al
în unităţile Consiliului la semănat. La C.A.P. Tur- rin Bibolaru —, iar în alte
wnic agroindustrial Orăş- daş, unitate vecină, plan zile am pierdut ore bune lui Nicolae Stol. Ei, Du August"), Slatina („Alumi casei de copii şcolari par
tie, realizările la plantatul tarea celor 30 de ha cu de muncă datorită defec mitru Mesaroş, Roman niu"), Focşani („Fabrica de ticipă cu ..forţe de uriaşi"
cartofilor sînt sub media cartofi stabilite prin plan ţiunilor ivite la maşina de Gros, electricianul Paul Ma- produse emailate"), nu doar la acţiunile de curăţare
pe judeţ. La nivel de con- a început abia în ziua de plantat La plantat lucra rinescu, toţi ceilalţi oameni ca „oraş al cărbunelui"... a şanţurilor şl străzilor
iâliu mai sînt de plantat 31 martie. Pămîntul e pre Ioan Ciorîţă, iar la pregă din echipă sînt mereu pre Şi aceasta, din simplul mo din oraş, precum şl la în
150 ha. Am fost informaţi gătit şi fertilizat, iar me tit Ioan Moldovan şi A- ocupaţi de îmbunătăţirea tiv că oraşele Văii Jiului treţinerea şi înfrumuse
că se lucrează cu nouă ma canizatorul Petru Filote, lexandru Rusu. La sorta fluxului tehnologic, de con cunosc, mai cu seamă în ţarea parcului central, o
şini şi că pînă la sfirşitul care face plantarea este rea cartofilor se aflau 24 tinua creştere a randamen ultimii ani, o dezvoltare şi La actuala ediţie a Fes
acestei săptămîni, se va un om harnic şi priceput. femei împreună cu Paras- tului. Ei sînt cel care au diversificare fără precedent tivalului naţional „Cînta-
planta toată suprafaţa. Inginerul şef al unităţii, chiva Cărpinişan, maga înlocuit filtrul „NUCE" cu a unităţilor economice. Re
Rezultatele cele mal bu Sever Mischie, arăta că zineră, iar Ioan Boldor, unul desecător, executat surse şi bogăţii materiale rea României", ansam
ne la plantarea cartofilor pentru accelerarea ritmu Gheorghe Sfîru, Opreana din materiale refolosibile, există din belşug, la fel blul folcloric „Hora de
le-a obţinut C.A.P. Pricaz. lui de lucru a luat măsura Talpeş, Traian Spinean, după un proiect original, cum există şi oameni care pe Jiu" s-a prezentat în
Aceasta, datorită eforturi să se asigure cartofi şi oa Samson Talpeş, Ioan An fără să fie făcută vreo in dovedesc, prin munca lor, tr-o formulă întregită —
lor şi strădaniilor depuse meni pentru alimentarea drei şi brigadiera Valeria că ei sint adevărate „mine
de către mecanizatorii Va- maşinii la ambele capete Spinean asigurau alimen vestiţie. Ba da, una de in- de inteligenţă". trei generaţii.
sile Bota, Dumitru Orăşan, ale tarlalelor. Iar aduce tarea maşinii cu cartofi la
Vasile Ursu, Ştefan Creţu, rea celei de-a doua maşini ambele capete ale tarlalei. Primiţi
Nicolae Georgescu, Ilie Ro de la Pricaz va permite La C.A.P. Beriu din 40 de
şu, şeful secţiei de mecani ca si aici plantarea carto ha s-au plantat 11. Timpul „provocarea" ?
zare, Viorel Balota, ingi filor să se termine în 4—5 nefavorabil şl unele de
ner şef, pentru desfăşura zile. fecţiuni au tras în urmă
rea ritmică a muncii la într-un ritm nesatisfăcă realizările. — Hai, pune mina mai
pregătirea patului germi tor se lucrează la planta La C.A.P. Mărtineşti s-au cu nădejde, că dacă lu
nativ şi la plantat, pentru rea cartofilor, mai ales din plantat 15 ha cartofi din crai tot aşa şi la Bum-
realizarea unor lucrări de cauza unor defecţiuni şi a 3C, iar la C.A.P. Orăştioa- beşti-Livezeni nici acum nu
bună calitate. Acum se lipsei unor materiale, şi la ra de Sus 7 ha din 20. Se trecea trenul prin munte.
pregătesc pentru a primi C.A.P. Căstău. Aici, cu impun acţiuni susţinute — Că bun eşti de gură,
săimînţa de porumb cele toate eforturile şi străda pentru ca în timpul cel măi Victore, da' uite că eu,
120 ha prevăzute în plan. niile depuse nu s-a reuşit mai scurt să se termine la 76 de ani, am plantat
Lucrările de discuit şi fer să se planteze decît 10 ha plantarea cartofilor şi să azi mai mult ca tine I Ai,
tilizat sînt în curs de fi din 50 planificate. într-o se treacă cu toate forţele ce mai zici ?
nalizare şl îndată ce timpul zi am stat din lipsă de ulei la semănatul porumbului. Astfel se „înţepau", zile
va fi prielnic se va intra — arăta inginerul şef Do- N, BADIU le trecute, Victor Radu, Ion
Tipoş, Eltimie Mardare,
Gheorghe Krupa, alţi pen
sionari din Uricani, pe cind
se aflau la muncă in par
cul din faţa casei orăşe
neşti de cultură. In urma
OZtjiA DOCUMENTARĂ Şl DE FOTOGRAFI!
recentei conferinţe a sindi „obrăznicia" celor ce în
„Preşedintele Nicoîae Ceauşescu şi pacea moudia?ă“ catului pe oraş, ei au ho- drăzneau să treacă pe
tărit să preia spre amena
de
căminului
coridorul
PARIS 5 (Agerpres). — organisme internaţionale, telor şi diferendelor din jare şl Înfrumuseţare mai • în cartierul Bucura, nefamilişti în care erau
La Paris s-a organizat la oameni politici şi de ştiin tre state, la lichidarea multe zone din oraş. Şi-au terenul din spatele noi cazaţi. Tot frăţeşte li s-au
„Cite Universltaire" expo- ţă, conducători ai unor grabnică a subdezvoltării propus să planteze pomi lor blocuri date recent în împărţit cîte două luni
eiţia documentară şi de foto mişcări de eliberare naţio şi instaurarea unei noi or ornamentali şi gard viu, să folosinţă — altădată un de condamnare la locul
grafii „Preşedintele Nicolae nală, reprezentanţi ai unor dini economice internaţio teren fertil, cu pămînt de muncă...
Ceauscscu si pacea mon organizaţii de tineret din nale. Totodată, este inclu amenajeze un părculeţ „ce bun — este „cultivat" cu « La „Sfatul omeniei",
dială". întreaga lume. să o bogată expoziţie de n-a văzut Uricaniul", cu sîrme pentru întins hai lui Juhasz Vasile, Nicolae
Expoziţia ilustrează bo Sînt prezentate, de ase carte, în cadrul căreia lo ronduri de flori, bănci, fin- nele spălate. Paradoxul Duma şi Incze Eugen Ii
gata activitate a preşedin menea, imagini de la nu cul principal îl ocupă ope tină arteziană... îl întîlnim. în fata blo s-a recomandat, in mai
telui României pusă în meroase acţiuni organizate rele preşedintelui Româ curilor respective, unde multe rînduri, să se înca
slujba realizării unei secu pe plan intern şi interna niei, tovarăşul Nicolae — Da ce crezi mătălu- locatarii acestora îşi aş dreze în muncă, să-şi cîş-
rităţi reale şi a unei co ţional de România, din Ceauşescu, precum şi lu ţâ, că ne-om lăsa noi la teaptă rîndul la aprozar. tige şi ei în mod cinstit
laborări multilaterale pe iniţiativa şi sub îndruma crările dedicate activităţii copiii de şcoală sau la fe Şi cînd te gîndeşti că pîinea. „Nu avem ne
continentul european şi în rea tovarăşului Nicolae şi personalităţii sale de meile din oraş ? - spunea au... aprozarul în spatele voie !“ — spuneau ei. A-
întreaga lume, a înfăptui Ceauşescu, pentru oprirea către numeroşi autori casei ! cum, o bună bucată dc
rii năzuinţelor de pace, li cursei înarmărilor şi tre străini. „veteranul“ Ion Tipoş. A- • Aurel şi Dan Săndu- vreme se vor deprinde
bertate şi progres ale tu cerea la măsuri concrete Expoziţia „Preşedintele poj dacă-l întrecere, hai să lache s-au pus „spate în cu munca. De nevoie...
turor popoarelor, nenumă de dezarmare, în primul Nicolae Ceausescu şi pacea vedem care pe care ! ? spate", ca fraţi ce sînt,
ratele sale contacte cu şefi rînd la dezarmarea nuclea 1 dar nu ca să facă ceva
de stat şi guvern, conducă ră, la soluţionarea pe cale mondială se bucură de Primiţi ,,provocarea" ? bun, ci pentru a le plăti
tori ai unor organizaţii şi paşnică a tuturor conflic- un viu interes
Sub pămînt" - nu doar o metaforă...
>5
0 MOSCOVA - Intr-o cestui cutremur şi al seis
declaraţie făcuta ia Mos melor ulterioare, de mai Acum citeva zile, am pri hitectura modernă ce prin O clipă a rămas descum 1
cova in cadrul unei confe mică intensitate, indică 250 mit vizita unui vechi prie de, pe zi ce trece, contu pănit, dar imediat ţaţa
rinţe de presă, Andrei Gro- de morţi şi peste 1 500 de ten, bun coleg de faculta ruri tot mai accentuate. s-a luminat inr-un zimbet
mîko, prim vicepreşedinte răniţi. te. Venea dintr-un oraş din „Pină nu demult, la Uri de înţelegere; „Frumoasă
al Consiliului de Miniştri al cleare, avînd baza in Eu 0 DAMASC. - In cursul Bărăgan; să mă vadă şi să cani insemna „la ţară" — metaforă /“...
U.R.S.S., ministrul afaceri ropa Occidentală şi pe zilei de duminică s-au în vadă Valea noastră, despre i-am spus. „Minunat, nu aş ...Poate ar fl fost bine
care auzise multa acolo, in
fi crezut..." — murmura prie
lor externe, a arătat că aşa portavioane ; vizează lichi registrat noi cazuri de in cimpie... tenul meu. să-i spun că nu era toc
numita „variantă interme darea rachetelor sovietice toxicare cu gaze otrăvitoa mai o metaforă. Dar el,
Am pornit in plimbare
La un moment dat am
diară" propusă de preşe cu rază medie de acţiune re la şcolile secundare de pe strada Republicii, pină simţit la el o oarecare ne prietenul meu sosit din
dintele S.U.A., Ronald Rea- şi din partea asiatică a fete palestiniene din mai la capăt. Ne-am oprit pe dumerire, greu stăpinită. tr-un oraş din Bărăgan, nu
gan, în legătură cu rache U.R.S.S., deşi ele nu au multe localităţi din Cisior o margine de şosea. Jos, M-a întrebat ; avea să înţeleagă uşor
tele cu rază medie de ac tangenţă cu Europa" dania, teritoriu ocupat de la picioarele noastre şer - Bine, dar unde sint ceea ce ştiam eu. Şi mal
ţiune este inacceptabilă g| BOGOTA. - Consiliul Israel. După cum relatează puia nerăbdător Jiul Din oamenii ? ales nu avea cum să audă
pentru Uniunea Sovietică de Miniştri al Columbiei s-q agenţia WAFA, asemenea colo, culmile semeţe şi în - Care oameni ? - i-am ceea ce auzeam eu: depar
— relatează agenţia TASS. întrunit luni in şedinţă ex cazuri s-au semnalat la zăpezite ale Paringtilui şi răspuns, nedumerit la rin- te, sub asfaltul pe care na
plimbam agale, in inima
Această propunere — a de traordinară pentru a anali Yatta şi Boit Ummar, în Retezatului. du-mi. pâmintului, mari ciocane
clarat A. Gromiko - „nu za consecinţele cutremuru districtul Hebron, ca şi la „Minunat", „un peisaj de — Cum care, locuitorii o-
ia în considerare mijloace lui de la 31 martie, din su Anabta, în apropiere de basm", „n-am cuvinte...", raşului ? băteau ca nişte Inimi... ;
sau poate tocmai bătăi de
le engleze şi franceze cu dul ţării, în urma căruia o- Nablus. Sute de eleve au exclama din cind in cind. Am privit in jur, şi, in inimi auzeam...
rază medie de acţiune, în raşul Popayan, cu o popu fost spitalizate, prezentînd Da, minunat, la lei ca ex tr-adevăr, in afara celor
tre care se află 162 de ra laţie de peste 200 000 de acelaşi simptom, „otrăvire plozia de proaspăt din acea ciţiva copii ce se jucau in
chete : nu ţine seama de locuitori, a fost aproape in cu gaze", ca şi în cazurile zi de echinoc.ţiu. Priveam apropierea noastră, nimeni. Rubrică realizată de
sutele de avioane america întregime distrus. survenite săptămîna trecu impreună noile blocuri, ar — Sub pămint I MIRCEA DIACONU
ne purtătoare de arme nu Bilanţul provizoriu al a- tă în districtul Jenin.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocle), Tiberiu Istrate bedactor şef) Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şei adjunct). Vasile Păţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei j pe 6 luni —
| REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 De^o atr Dr Petro Groza, nr. 33 78 lei i anual — 158 lei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 lei lanar.
Telefoane - 11275. 11585. 12157 Telex i 72288 Abonamentele ae fae la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorll voluntari
I.) TIPARUL, i Tipografia Deva. str 23 August, ar 257 din întreprinderi şl Instituţii.
