Page 17 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 17
J a
t'ivfu ' ''
<■+
# In Mimarea zilei de 1 mai ‘1
PLUSUL MINERILOR plan 114,3 tone de ase J
DE LA PETRILA menea cilindri, cu mult 1
peste angajamentul asu- ţ
între ccLctivele cu re mat, în martie şi-a pro- i
zultate constant bune de pus să toarne în plus '
la începutul anului, mi alte 35 tone de cilin- ţ
nerii de ia Petri la ocupă dri de laminor. Şi a- î
primul loc pe bazinul cest angajament a fost
carbonifer al Văii Jiului. depăşit, realizând 45,7 to- l
Sporurile de producţie ne, ridicînd astfel sporul ţ
acumulate în primele trei de producţie pe primul 1
luni ale anului însumea trimestru al anului Ia /
ză o cantitate totală de 160 tone cilindri de Ia- \
cărbune de 13 278 tone. minor. Se evidenţiază în l
De menţionat că încă din mod deosebit, prin liăr- i
prima săptămînă de Ia nicie şi realizări, forma- 1
aplicarea noului program minor ale căror perfor ţia de turnători condusă ţ
Anul XXXV, nr. 7 900 MIERCURI, 6 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani de lucru de opt ore pe manţe tehnice cresc an de maistrul Nicolae Pin- i
schimb în subteran, mi de an. zaru şi brigada condusă J
nerii petrileni şi-au de Conştient do importan de comunistul Dan Sa- |
păşit zilnic sarcinile de ta muncii sale, hotărît să bin. I
plan — dovadă a bunei dezvolte în continuare Colectivul turnătoriei a ?
CAMPANIA AGRICOLA Di PRIMĂVARĂ organizări a lucrului în producţia de cilindri de Il-a de Ia C.S.V. Călan \
- --X <' " ' , 0/1■>$£',,* -■ > /(/>>.'
- • - • • > . • • abataje, aprovizionării co laminor şi să le îmbună este hotărît ca, în cinstea
respunzătoare cu mate tăţească tot mai mult ni zilei de 1 Mai, să obţină
velul
noi şi importante succe
colectivul
calitativ,
Erbicidarea cerealelor de toamnă—lucrare riale, folosirii raţionale a de aici acţionează cu se în producţia de cilin
dotării tehnice existente.
Cele mai bune rezulta înaltă dăruire şi abnega dri de laminor, atît de
te pe primul trimestru al ţie. După ce, în primele necesari în producţia de
hotăritoare pentru recolta acestui an anului le înregistrează două luni din an, a rea laminate a ţării. (Nicolae
colectivele sectoarelor II lizat peste sarcinile de Trifan, corespondent).
Ne aflăm în perioada şl tehnice de aplicare con celelalte erbicide se aplică (+9 835 tone), 111 (+4 918
cînd trebuie să se treacă tribuie hotărîtor la reuşita Ia o temperatură de 14—15 tone) şi V (+4 637 tone).
din plin la erbicidarea acestei acţiuni de comba grade Celsius. Nu se va Sectoarele I şi VI au res
griului, secarei ' şi orzului tere a buruienilor, impli lucra la erbicidare cînd tanţe, dar luptă din răs
de toamnă. în multe uni cit la obţinerea unor pro bate yîntul şi cînd plan puteri pentru recuperarea
tăţi din consiliile unice ducţii sporite, în condiţii tele sînt umede. lor şi situarea in rîndul
agroindustriale Geoagiu, de economicitate ridicată. Pe baza experienţei u- sectoarelor cu planul
-Sîfneria, Călan, Orăştie, La crbicidat trebuie să nităţllor şl a cercetărilor realizat şi depăşit.
Haţeg verificarea maşini se lucreze în perioada cu efectuate în condiţiile ju
lor a fost terminată şi s-au prinsă între începutul în deţului nostru, se reco ANGAJAMENT
asigurat produsele necesa frăţirii şi începutul îm- mandă ca Sarea de dime ONORAT EXEMPLAR
re. Sortimentul de erblci-. păierii cerealelor, timp în til amină să fie aplicată
de ce se utilizează în ţt-f care buruienile sînt în fa în cantitate de 1,5—2,5 1/ha, Turnătoria a H-a din
cest an cuprinde : Sare de - ză de rozetă. Icedinul poa Icedinul forte 1,7—2 1/ha, cadrul Combinatului si
1
dimetil amină, Icedin for te fi aplicat cînd tempe Dicotexul 2—3 1/ha, Dosa- derurgic „Victoria * Călan I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani. Atelierul sculărie. Maistrul
te, Dicotex, Dosamix şi ratura atmosferică este de mixul 2 1/ha, iar Illoxanul este singura unitate de Victor Hauptraan şi strungarul Alexandru Cosrauta exe
Illoxan. Aplicarea corectă 8 grade Celsius cu tendin 2—2,5 1/ha. La stabilirea acest fel din ţară care cută dispozitive de Înaltă tehnicitate la o maşină de găurit
a acestor erbicide, ţinînd ţe de creştere, fiind deci realizează cilindri de la- prin coordonate. Foto: VIRGIL ONOIU
cont de epoca şi doza op primul erbicid ce poate fi dozei optime fiecare spe
timă, condiţiile climaterice aplicat. Sarea de amină şl cialist se va orienta după
apariţia buruienilor predo
minante, gradul de îmbu- PRIMĂVARA PRIMENIRII ÎNFRUMUSEŢĂRII
ruienare, dezvoltarea bu
ruienilor şi condiţiile cli
materice. Depăşirea dozei u i.m.c. Deva Anotimpul curăţeniei Maria Peteleu, Eleonora
Belea,
Mesaroş
Ecateri-
recomandate în dorinţa de na ş.a. Se poate afirma,
a realiza o distrugere tota deci, că la I.M.C. Deva s-a
lă a buruienilor, fără a s-a făcut din p in simtit muncit cu entuziasm şi
ţine cont de spectrul de răspundere pentru ca in
cinta unităţii să arate cît
combatere a produsului La intrarea în întreprin cii, ne vom strădui să pu mai frumoasă, mai bine
respectiv, ca şi aplicarea derea pentru materiale de nem în aplicare tot ce cu gospodărită.
construcţii Deva — forfo prinde acest plan — ne
în perioada împăierii tre Evident, mai sînt c încă
tă mare, atît pe spaţiile îm spunea interlocutorul. în
buie evitată, deoarece pro prejmuite, cît şi pe cele cel mult două-trei zile vom lucruri de pus la punct,
voacă fitotoxicitate asupra mărginaşe incintei unită termina amenajarea ulti în jurul secţiei materiale
izolatoare,
exemplu
spre
plantelor de cultură. ţii. Oameni care curăţă zo melor suprafeţe de zonă zona verde n-a prea fost
nele verzi, nivelează pă- verde, precum şi transpor toaletată (pe ea se află
mîntul, văruie tulpinile tul resturilor strînse cu
Dr. ing. M1HAI GUŢÂ prilejul curăţării spaţiilor moloz, hîrtii, alte resturi),
inspector şef brazilor şi bordurile alei din spatele secţiilor şi a iar pe o suprafaţă destul
al Inspectoratului judeţean lor, greblează, mătură. Se depunerilor de pe acope de întinsă din faţa acele
pentru protecţia plantelor cunoaşte dintr-o singură rişurile halelor. iaşi secţii se află depozi
Deva privire că aici oamenii nu tată (supusă degradării) o
au aşteptat primăvara cu Acţiuni de mare amploa însemnată cantitate de va
(Continuare în pag. a 3-a) mîinile în sin. re s-au organizat aici, cu tă minerală; în spatele a-
împreună cu Petru Bug- deosebire sîmbăta şi du telierulul de cărămizi dia-
naru, secretarul comitetu minica, cînd au participat lit pot fi văzute încă uncie
lui de partid, discutăm e- la muncă cîte 600—700 de grămezi de moloz, iar la
Situaţia plantării carto oameni, tineri şi vîrstnici, atelierul de teracotă am
filor la cooperativele agri tapele acţiunii de gospodă iar în celelalte zile în jur întîlnit uncie aspecte de
cole de producţie, în pro rire şi înfrumuseţare, plă de 100. Secretarul comite insuficientă gospodărire.
cente, pe consilii unice nuită în acest an mai ju tului de partid ne face Puţin s-a acţionat şi pen
agroindustriale, la data dicios, ca urmare a Legii cunoscut că, în acţiunile tru curăţarea de resturile
de 5 aprilie a.c. nr. 10/1982. „în peste 3 000 organizate s-au- remarcat şi gunoaiele din albia pî-
de ore de lucru, cam 3—4 rîului Ursu, care curge la
ore de fiecare om al muu- o scamă de oameni ai
muncii din unitate, între numai doi metri de gardul
care maistrul Emil Efti- ce împrejmuieşte unitatea.
mie, muncitorii Ioan Cor- Sesizat asupra acestor as
Răspunderea faţă de plan este a întregului nea şi Csaszar Robert, in pecte, tovarăşul Petru Bug-
naru ne-a asigurat că voi
ginerii Sabin Luca şi Moi-
se VoiconI, maistrul prin ţi în cîteva zile corectate.
colectiv; de ce o pasaţi de la  la Z? cipal Constantin Farcaş, VASILE PAŢAN
Pe adresa redacţiei a so ba pregătire profesională planul lansat, dar nici noi destulă greutate, chiar la Huneil<ia|,a: Continuă susţinut
sit o scrisoare din partea a forţei de muncă şi indis nu avem continuu de lu conducerea întreprinderii.
colectivului de muncă al ciplina in producţie. Ate cru. Stăm după cherestea. Aici, membrii comparti
Atelierului de mobilă De lierul nu are capacitate Facem numai mărunţişuri. mentelor menite să asigu acţiunile gospodăreşti
va. Ne sînt semnalate une pentru uscarea necesarului Cînd mai recuperăm res re fluenţă şl ritmicitate
le greutăţi şt nemulţumiri lunar de cherestea, din ca tanţele ?“. producţiei atelierului din în dorinţa de a-şl vedea zonele verzi din jurul ate
ale muncitorilor de aici, re motiv două treimi din Mai departe, pe flux, Deva şi nu numai de aici cartierul in care locuiesc lierelor unde lucrează şi
care nu mai reuşesc de acesta (20 mc cherestea) îl realizările celorlalte for- — aprovizionare, pregăti mai frumos, mai bine gos au curăţat albia rîului Cer-
circa cinci luni să-şi înde rea, programarea şi urmă podărit, hunedorenii au na. Şi locatarii blocului nr.
plinească sarcinile de plan, PE URMELE UNEI SCRISORI rirea producţiei — şi-au fost prezenţi zilele acestea 25 şi-au amenajat cartie
11
deci nici să-şi primească - SOSITE LA REDACŢIE „apărat însă cu străşnicie în avanposturile muncii rul. în faţa unităţii ali
retribuţia integrală. domeniile de activitate. E- patriotice. mentare de la parterul
La faţa locului am cdP- primim de la alte secţii conomistul Gheorghe Mun Pe strada Ciprian Po- blocului nr. 17, din imedia
cetat cele semnalate. Şeful maţii sînt condiţionate de tean, şeful biroului apro rumbescu i-am întîlnit pe ta apropiere a hotelului
productivitatea
muncitori
de atelier, Dumitru Guţă, ale întreprinderii. însă îl lor de la croit, debitat, fa vizionare, ajutat de alţi Constantin Lupu, Mihai Rusca, erau cîteva spaţii
primim şi... nu prea.
n-a încercat o clipă măcar sonat. Dar, fără materie doi colegi, după cîteva ore Pripas şi Gheorghe Timof- verzi distruse. Colectivul
să ascundă adevărul. La cel mai important primă... Nu ne mal sur bune de socotit şl răsfoit te amenajînd spaţiile verzi de muncă al unităţii ali
— Aşa stau lucrurile — punct de lucru — prelu prinde, aşadar, de ce echi prin dosare, ne-a prezen din jurul blocului. mentara nr. 10 le-au pre
recunoştea el. Din toamna crări mecanice — am dis pa de montaj condusă de tat o situaţie clară, după Pe strada Brâncuşi, a- gătit pentru a fi semăna
anului trecut ne-am dere cutat cu şeful de echipă Petru Bîrlea obţine de părerea sa, care spune to ceeaşi forfotă. în frunte te. Deşi numai femei, nici
glat producţia şi nici în Ioan Gherghel, un munci tul : stocul la cherestea — cu deputata Victoria Sabău
prezent nu ne-am revenit, tor harnic, apreciat de în patru luni consecutiv retri toate clasele — pentru De şl preşedintele asociaţiei un bărbat din respectivul
11
cu toate că am începui a- tregul colectiv, care de 32 buţii între 50 şl 60 la sută va, la începutul lunilor a- de locatari nr. 12, Alexan bloc 17 nu a „îndrăznit
nul 1983 ceva mai bine. de ani munceşte în acest faţă de cele prevăzute. cestul an, a fost: de 26 mc dru Stanca, se făceau ulti să le ajute (17). Dar a
— Care sînt cauzele res atelier. Ne-a spus: „Sin- Ce se întîmplă cu apro în ianuarie, 31 mc In fe- mele tăieri de corecţie la mai rămas o porţiune de
tanţelor 7 tem 32 de oameni în echi vizionarea cu materialele pomi, se refăceau zonele săpat. Poate o vor face a-
— în primul rînd apro pă, din care 16 sînt femei. necesare producţiei ? Unde LIVIU BRAICA verzi. Aproape 400 de meş cum.
11
vizionarea neritmică cu Cu 10 mal puţin decît ar are loc „gîtulrea fluxului teşugari de la Cooperativa
11
cherestea uscată, apoi sla trebui după „schemă la tehnologic 7 Am aflat, cu (Continuare in pag. a 3-a) „Drum nou“ au amenajat (Continuare in pag. a 3-a)