Page 20 - Drumul_socialismului_1983_04

fw»g. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 900 • MIERCURI, 6 APRILIE 1983

® însemnări ®
® Informaţii ©
EU SAN SALVADOR. - nisterului nicaraguan al © Note ©
Luptele între forţele insur­ Relaţiilor Externe. „Tensiu­
gente şi armata salvacioria- nea care există între ţări­ © Microinterviuri
nă continuă cu precădere le noastre — se spune în
în departamentele San Vin- document — nu poate fi
DAMASC. - in comu­ cenfe şi Morazan, respectiv depăşită decît printr-un
nicatul dat publicităţii ia în centrul şi nordul ţării, dialog direct între părţi şi
încheierea reuniunii Comite­ relatează agenţiile interna­ o soluţionare paşnică a Acolo unde primăvara vine tîrziu şi vara pleacă devreme
tului Executiv a! Organiza­ ţionale de presă. controverselor".
ţiei pentru Eliberarea Pales­ Nicaragua a lansat gu­ Maşina care ducea piine vind puzderia albă şi al­ in cimp gunoiul ■ de grajd.
După o serie de atacuri,
tinei (O.E.P.), desfăşurată Frontul Farabundo Marti vernelor mexican, venezue- oamenilor, maşina cu care bastră a ghioceilor şi brin- Pentru o zi, imaginea o-
la Amman, sub conduce­ pentru Eliberare Naţională lean, columbian şi pana­ mergeam şi noi spre Buni- duşelor din vreme ivite. răşenilor îmbrăcaţi primă-
rea lui Yasser Arafat, pre­ (FMLN) a preluat contro­ mez un apel la mediere la, „gifiia", opintindu-se in Cînd plecasem de jos, văratic ne rămăsese doar
şedintele comitetului se lul asupra localităţilor Ver- pentru iniţierea acestui dia­ greul drumului de suit. Acul din vale, ştiam — peste tot o... amintire, căci acolo, la
subliniază că Israelul urmă­ paz, Guadalupe, San Caye- log, relatează agenţia. vitezometrului tremura con­ se vorbea — despre insă- 800 şi 1000 m altitudine
reşte să provoace panică tano, Istepeque şi Tepetitan stant la 12. Rar sălta spre minţările de primăvară şl cojoacele nu se lepâdase-
In riadul populaţiei pales­ din departamentul San Vi- tS MANAGUA. - Un 15 km pe oră şi asta pen­ despre Iuţeala cu care oa­ ră încă, hainele iernii mai
tiniene din teritoriile ocu­ conte, la aproximativ 40 km grup de rebeli somozişti, tru puţin timp, pentru o menii se întreceau să dea aveau de ţinut de cald,
pate, otrăvind sute de ele­ care desfăşura acţiuni duş­ scurtă bucată de drum. de lucru pămintulul. Să-l dezmorfirea înmuguririi nu
ve palestiniene la Jenin, de capitală. mănoase la adresa guver­ Crainica emisiunii „De la pună să oblojească şl să explodase...
Al-Khalii, Tulkarem şi A- ES LISABONA. - Regimul nului sandinist de la Ma­ 1 la 3" anunţa temperatu­ încolţească săminţa strecu­ Alta este acolo măsura
nabta — relatează agenţia rasist din Republica Sud- nagua şi teroriza popu­ rile înregistrate in ţară, la rată in căldura-i. Sus, la timpului. Altul e calendarul
WAFA. Scopul acestor ac­ Africanâ continuă ocuparea laţia din regiunea Mata- acest început de aprilie : Poieniţa-Voinil, in satul de pămintulul care se dă după
ţiuni este de a forţa popu­ ilegală a Namibiei, folo­ galpa a fost anihilat, de Zimnicea, 25 de grade. In centru al comunei, maşina inceata şl tirzia venire a
laţia palestiniană să emi­ sind-o drept cap de pod armata nicaraguană — stingă drumului nostru ză­ de pline împărţea lăţimea primăverii şi graba cu care
greze şi de a anexa teri­ transmite agenţia France pada începuse să curgă drumului cu carele care vara şi toamna pleacă-n
toriile ocupate de Israel, se pentru intensificarea agre­ Presse citind un comunicat din creştetul dealurilor spre
arată în comunicat. De a- siunii militare împotriva sta­ oficial nicaraguan. Au fost poale, prăvălindu-se, stri­ de-abia începuseră să ducă spre albimea zăpezilor...
semenea, se menţionează telor africane „din prima capturate importante can­
că autorităţile de ocupa­ linie" — a declarat într-un tităţi de arme şi muniţii.
ţie protejează grupurile interviu acordat la Lisabo­ ...Despre adevărata statornicie Muzee la Bunila?
extremiste israeliene care na Sam Nujoma, preşedin­ 0 LONDRA. - O bandă
ou atacat moscheile Al- tele Organizaţiei Poporu­ înarmată a spart clădirea Nici un drum naţional, nu se vor mai întoarce în Nu există, oricît ai
Aqsa şi Al-lbrahimi. lui din Africa de sud-vest celei mai importante firme cu vreun anume număr, nu sat. căuta prin Ccrnişoara-
(SWAPO). le trece pe la porţi. Auto­ — N-avem temei pentru Floresc ori prin Bunila,
Documentul subliniază britanice specializate in prin Vadul Dobrii, Alun
că poporul palestinian se Preşedintele SWAPO a transportul — păzit - de buze ? Nici unul. Maşina asemenea îngrijorare I Au­ sau Poieniţa-Voinii, casă
minerilor
duce
care-i
la rel Bobora, de pildă, a ter­
ridică hatărit împotriva a- relevat că regimul rasist bani intre diverse bănci şi şut şi-i aduce acasă pă­ fără războiul său de ţe­
cestor acţiuni criminale. de la Pretoria măreşte per­ companii : „Security Ex­ minat nu de mult liceul mi­ sut, nevastă, fată sau co­
manent contingentele mili­ press". Presa britanică de trunde pînă în capul satu­ nier la Deva, a sfîrşit şi
PHENIAN. - La Phe­ tare ale R.S.A. în Namibia, marţi relatează, potrivit a- lui Bunila. ŞI, o dată pe stagiul militar ş-apoi tot pilă care să nu-şi măsoa­
îndemînarca
săptămînă, maşina cu piine aici s-a-ntors. E miner în
nian s-au încheiat convor­ militarizează întreaga viaţă genţiei Reuter, că ar fi sparge liniştea împâmînte- abataj, la E.M. Ghelari, şi, re vîrsta şi meşteşugurilor
în
arta
birile dintre Kim Ir Sen, a ţării, creează baze mili­ vorba de cea mai mare nitâ a locurilor. Ar mai fi populare.
preşedintele R.P.D. Coree­ tare noi sau le moderni­ sumă de bani lichizi fura­ după şut, gospodar la Bu­
zează pe cele vechi. Ca şi maşina poştei. Duce în nila. împreună cu mama sa Reporterul sc dezvino­
ne, şi preşedintele Egiptu­ tă vreodată în Anglia — satul de centru corespon­ lucrează cimpul şi cresc a- văţeşte în faţa cititorului
lui, Hosni Mubarak, care a urmare a acestui fapt, apa­ pînă la 7 milioane lire denţa. Atît. Pe oamenii nimale, din care o parte, care l-ar acuza de-o e-
ratul represiv din Namibia
efectuat o vizită oficială de a depăşit în prezent 100 000 sterline (10,2 milioane do­ Bunilei nu-i deranjează le-au contractat cu statul. ventuală exagerare pusă
stat în capitala coreeană. de persoane. lari). Legaţi de către spăr­ prea mult lipsa confortului Pe urmă v-aş spune despre in titlul însemnării, cu
Cu prilejul acestei vizite, gători, salariaţii firmei n-au urban. Ei îşi au traiul lor. loniţă Muntean, din Poieni- argumente văzute la faţa
cei doi şefi de stat au sg NAŢIUNILE UNITE. - putut avertiza poliţia decit Şi rostul lor. Ar fi neade­ ţa-Voinii, care şi el, tot tinăr locului. îndărătul pereţi­
semnat «-cordul general de Consiliul de Securitate al după şase ore. vărat de-am spune că toţi fiind şi tot absolvent de lor fiecărei case, în orice
cooperare economică, teh- O.N.U. a cerut secretarului au rămas acolo unde s-au liceu, împreună cu părinţii, odaie a locuinţelor, mîi-
nico-ştiinţifică şi culturală general al Naţiunilor Unite, BONN. - O fabrică născut. Unii s-au tras spre îşi face în credinţă datoria nilc femeilor au împodo­
între cele două ţări, trans­ Javier Perez de Cuellar, să de creioane din oraşul oraşe. Mai puţini insă ca-n de miner şi pe cea de agri­ bit fiecare colţişor cu lu­
mite agenţia ACTC. întreprindă o anchetă inde­ vest-german Weisbaden a alte părţi... cultor. cruri de ele meşteşugite.
realizat fără îndoială, cel
pendentă privind cauzele mal lung creion din lume. Îl întrebasem pe tovarăşul Oamenii de aici nu uită Există în lăzile de zestre
H ALGER. - In comuni­ şi efectele cazurilor de o- Ionică Bobora, secretar al uşor câ-s ai meleagului ale pădurencelor, nu unul,
catul comun dat publicită­ trăvire în masă care s-au El însumează 518 m şl este consiliului popular al co­ unde-au văzut lumina zilei. nu două, nu trei costume
ţii Ia încheierea vizitei e- produs în ultimele zile în confecţionat in întregime munei, dacă n-au teamă Şi mai cu seamă nu uită populare, ci zeci. In faţa
fectuate în Algeria de mi­ Cisiordania şi să prezinte din material plastic uşor a- pentru tinerii care pleacă lor, atunci cînd femeia
nistrul marocan de interne, de urgenţă Consiliului con­ vind în interior miezul de la-nvăţătură in oraşe. Dacă rostul doar de el ştiut. Ros­ gazdă ţi le-ntinde în văz,
Driss Basri, se arată că a- cluziile sale. grafit. Fiind de grosimea nu-i nelinişteşte gîndul că tul statorniciei. gîndul Iscat c-ar fi prea
cesta a analizat, împreună unui creion obişnuit, „uria­ multe se topeşte. Nici
cu omologul său algerian, gg MANAGUA. - Repu­ şul" poate fi păstrat în li­
Mohamed Hadj Yala, „Mă­ blica Nicaragua a propus brărie înfăşurat ca un ca­ Cînd ziua-i cît... săptămînă una dintre cămăşile pă-
suri de ordin politic, tehnic Hondurasului şi S.U.A. în­ blu, iar vinzătorul tale lun­ De cînd se ştie, numai al planului pe acest an : dureneşti nu seamănă cu
cealaltă.
Nici
un
covor
gimea dorită de... cumpă­
şi juridic care ar trebui a- ceperea de negocieri bila­ rător. pămîntului a fost. Fiu al 1015 miei. sau vreo pricoiţă, vr-un
doptate pentru a favoriza terale în vederea depăşirii ogorului, lingă ai săi, în desag sau cojoc, nici o
normalizarea progresivă a punctelor de vedere diver­ copilărie. Om al subtera­ La Vadul Dobrii n-am
mai ajuns, da’ mă duc
relaţiilor dintre Algeria şl gente în raporturile dintre nului — al minei Ghelari mîine. Cam ăsta e pro­ cătrinţă sau opreg nu le
pe
mereu
cele
imită
Maroc" — s-a anunţat în ele — transmite agenţia IPS, — din tinereţe pînă cu gramul meu de fiecare scoase din măldarul care,
capitala algeriană. citind un comunicat al Mi­
un timp în urmă. Şi a- zi. Unde ajung pe-nserat parcă, nu mai sfîrşeşte.
cum ? Acum „primar" al acolo cămin peste noap­ Armina Rădoane, Lucre-
pămîntului, al întinderi­ te. Pe-acasă zăbovesc rar. ţia Popa, Dorica Bistrian,
lor, al celor 3072 ha, cît Am lăsat in grija nevestii Clara şi Maria Bobora,
„Oraşul în care tinerii nu au nici o şansă* măsoară comuna. Doar a şi alor mei gospodăria. şi alte cîte, de cînd se
zecea parte din aceste Dar cînd ajung, mă-ngri- ştiu ele, fac artă popu­
bătrîîiii — nici o speranţă" mii îl ocupă terenul ara­ jesc şi eu de ea. Anul lară. O duc în timp, o
bil. Livezile îşi au şi ele trecut am predat pe con­ răspîndesc în lume, o
In 1980, Klaus Stoffe- pra salariului. Şl, ceea ce speranţă". („Newsweek" partea lor : 3 ha. Restul, tract 9 viţei, 3 miel şi poartă la nedei ca pe cel
1« a fost concediat de este mal rău, sînt per­ — S.U.A.). păşune (840 ha) şl fineţe 20 kg de lină. Mi-am zis mal firesc strai, ş-apol o
la complexul siderurgic spectivele de viitor : ofi­ ★ (1926 ha). Ne intîlnlsem că dacă tot m-au ales a-
Thyssen, din Duisburg, cialităţile oraşului se tem In Belgia curba şoma­ cu... „primarul" pămîn- gricultorli în fruntea lor, aşează in teancurile atît
R.F.G. A aşteptat un an că pînă la sfîrşltul anu­ jului a început din nou turilor — cum ii zic con­ să nu le dezmint încrede­ de mari şi bogate, incit
şl jumătate, încercind za­ lui in curs, rata şomaju­ să urce. Aşa cum s-a a- sătenii — preşedintele rea în gospodarul din nici numărul nu li-1 mai
darnic să găsească o altă lui ar putea ajunge la nunţat acum cîteva săp- C.A.P. Bunila, tovarăşul mine. ştiu.
uzină dispusă să-l pri­ 20 la sută. tămîni, armata şomerilor Aron Baba, spre sfîrşitul
mească. Apoi s-a recali­ Modul de viaţă pare să a atins 500 000 persoane, unei zile de muncă. acestui... amănunt poate
ficat ca electrician. A gă­ se fi deteriorat aici Ire- cifră care nu este reală, — Cînd ai un C.A.P. produce multe încurcă­
sit de lucru relativ repe­ întrucît ea îi reprezintă cum este al nostru, cu 5 turi.
de, dar peste o lună a numai pe acei care s-au brigăzi in 5 sate, depăr­ o 25 de familii din sa­ • Medicul Florentina
fost concediat din nou. DIN LUMEA înscris la oficiile de for­ tate unul de altul, atunci Pus, de un an de zile în­
„Pare Imposibil să mai ţă de muncă, dar nu şl ziua de muncă se mă­ tul Bunila se numesc grijeşte de oamenii co­
Bobora. Peste 90 la sută
găsesc vreodată de lucru CAPITALULUI pe cei 100 000 care nu soară, cel mai adesea, cu din locuitorii Poleniţei- munei. Faptul că prin
la Duisburg", afirmă încasează ajutorul de şo­ săptămînă. Căci, cum- Volnil se cheamă Rădoa­ fiecare din sate trebuie
Stoffele. „Oraşul acesta maj şi nici pe şomerii necum e musai să mergi să treacă cel puţin o da­
se stinge Încetul cil înce­ versibil. Oraşul, odată parţiali. In general, în prin fiecare brigadă. Ieri ne. Cum satele comunei tă pe săptămînă, n-a fă­
tul. Pur şl simplu nu mal prosper, are, în prezent, Belgia, de la procesul de seară am înnoptat în Po­ un sînt prea răspîndite, cut-o să renunţe la re­
are nici un viitor". Alţii datorii în valoare de 29 producţie practic sînt ex­ ieniţă pentru a putea, în ci fiecare strîns intr-un partiţia primită. în plus,
folosesc termeni şl mai milioane dolari, ca ur­ cluşi un milion de oa­ zori, să rezolv, împreună anume loc, nimeni n-a respectînd cu străşnicie
severi. „Oraşul acesta mare a scăderii venituri­ meni. Aceasta este o să­ cu brigadierul de acolo, dat uliţelor denumiri ca­ programarea zilelor de
este muribund", afirmă lor provenite din impo­ răcire a resurselor uma­ re să-i orienteze mai teren, vlzitîndu-i pe toţi
precis pe poştaşi. Aşa se
Ralph Labonte, secretar zite şi a reducerii con- ■> ne, fenomen care nu va problema concentratelor face că cei care trimit bolnavii, oricît de depar­
al sindicatului sidcrurglş- tinue a populaţiei. Mai putea fi eradicat de ac­ ce le avem de adus. Pe te ar locui ei, oamenii
tilor „Ig Metall". mult, oficialităţile muni­ tualul guvern prin vechi­ urmă am urcat la briga­ scrisori, ilustrate sau co- au căpătat o aşa de ma­
lete pentru o familie Bo­
Rata şomajului, rapor­ cipale admit că au puţi­ le metode. Pe măsură ce da Bunila să fac verifi­ bora sau una Rădoane, re încredere în doctoriţa
tată la totalul populaţiei ne şanse de a crea aici creşte şomajul, în decla­ carea oilor. In noaptea nu trebuie să uite să a- lor, incit rareori se în-
, din oraş, a atins 13,9 la noi capacităţi industriale. raţiile oamenilor politici, dauge la adresa destina­ tîmplă să ceară altcuiva
sută, iar majoritatea ce­ După cum afirma pri­ ale reprezentanţilor pa­ trecută opt oi au fătat tarului şi... porecla aces­ consultaţii.
lor care continuă să marul oraşului, Joseph tronatului sau sindicate­ opt mici. Cu ei, şi cu tuia, respectiv : Cocoş,
muncească au program Krings, „aici tinerii nu lor se fac referiri la a- ăi de-or mai veni, ne a- Iepure, Cioru, Tomoni, Rubrică realizată de
de muncă redus, cu con­ au nici o şansă, iar bă- ceastă problemă. („Le propiem de realizarea Bondu şi altele. Omiterea C. POPESCU
secinţele respective asu­ trînii nu mai au nici o Soir“ — Belgia).
COLEGIUL DE REDACŢIE î Sabin Cerbu, Ion Cloclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucio Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 lei j pe 6 luni —
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA i 2 700 Dev# str ©r Petru Sroza, nr. 35
Telefoane • 11275, 11585. 12157 Telex r 7228a 78 lei i anual — 156 leL Taxa de distribuire Ia domiciliu — 6,50 lei lunar.
TIPARUL i Tipografia Deva. «tr. 23 August, nr 257 Abonamentele *e fao la oficiile poştale, factorii poştali şi dlfuzoril voluntari
din întreprinderi şl Instituţii.