Page 24 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 24
pag 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 901 © JOI, 7 APRILIE 1983
® însemnări ©
® Informaţii ®
întrunirea miniştrilor de externe ai
© Note ©
statelor Tratatului de îa Varşovia Microinterviuri
PRAGA 6 (Agerpres). — tativ al statelor partici H WASHINGTON. - Pro
La 6 aprilie la Praga au pante la Tratatul de la ducţia mondială de ţiţei a
început lucrările şedinţei Varşovia pentru preîntîm- ajuns la 51,8 milioane ba
Comitetului miniştrilor a- pinarea unui război nu rili pe zi in cursul lunii Oraşul magnoliilor? Rezultate
facerilor externe ai state clear, continuarea şi con ianuarie a.c., se arată în-
lor participante la Tratatul solidarea procesului des tr-un raport publicat în Nu e metaforă şi nici o de mii de plante pentru pe măsura
de la Vai'şovia. tinderii, soluţionarea pro buletinul „Petroleum Infor altă figură de stil. Din zile gardurile vii. Cind primul
Se dezbat probleme le blemelor dezarmării, întă mation International", care le acestea, Haţeg — ora transport de magnolii a eforturilor
gate de traducerea în via rirea securităţii şl dezvol apare la New York. Din a- şul magnoliilor este o rea sosit in oraş nu mult a
ţă a propunerilor şi iniţia tarea colaborării pe con ceasta, statele OPEC au litate ! Pentru că pînă la lipsit pînă ce între preşe Faima le e cunoscută.
tivelor avansate de con realizat 16,2 milioane de ora apariţiei acestei însem dinţii asociaţiilor de loca Şi recunoscută. Intre
sfătuirea de la Praga a Co tinentul european şi în în barili pe zi, faţă de 21,07 nări, în urbe sînt plantate tari să se işte gilceava. Cu C.A.P.-urile judeţului, cel
mitetului Politic Consul treaga lume. milioane — în aceeaşi lu deja 600 de magnolii. In toţii voiau pentru parcurile din Silvaş se numără
Lucrările reuniunii ministeriale nă a anului precedent. următorul timp alte 400 vor din cartierele lor cit mai printre primele. Preşe
prinde rădăcini in pămintul multe magnolii. Gindul că
Q LUXEMBURG. - Potri aşezării. La început a fost oraşul le va ii inveşmintat dintele unităţii, Grigore
.Gruoului celor 77“ vit datelor difuzate de Di ideea unui gospodar. „Hai, în gingaşele flori începuse Prip, aduce vorba despre
recţia de statistică a C.E.E., gospodarii „care-şi fac
BUENOS AIRES 6 (A- vederea depăşirii gravelor ritmul creşterii costului vie să ne facem oraşul cum nu să-i cucerească, rind pe vara sanie şi iarna că
gerpres). — în capitala Ar dificultăţi cu care sînt ţii în ţările membre ale a- e altul în ţară !“ - a zis rînd. Să vii dinspre Petro ruţă". Mai altfel spus, ar
gentinei s-au deschis lu confruntate în prezent toa cestei organizaţii economi cineva. „Bine, bine ! - a şani şi să intri in Haţeg pe veni cam aşa :
crările celei de-a V-a re te ţările lumii. ce vest-europene a fost, răsărit replica altcuiva. E o stradă albă de magnolii I — Să te poţi mîndri cu
uniuni ministeriale a „Gru Dezbaterile, ce vor avea pînă la 1 martie, în medie frumos gindul cu magnolii Ei, da ! Asta-i chiar ceva toate cele 330 de vite,
pului celor 77“, la care loc în şedinţe pe comisii de 9,84 la sută. le, dar asta costă scump. deosebit ! Şi atunci cind şi cîte avem noi, cu depă
iau parte reprezentanţi din şi în reuniuni plenare, se Şi apoi mai trebuie aştep molizii, cel 18 000 de mo- şirea planului la produc
peste o sută de ţări în vor axa pe documentele [g TEL AVIV. - Mai mul taţi ciţiva ani pină la pri Uzi, îşi vor inălţa virlurile, ţia de lapte obţinută pe
curs de dezvoltare. definitivate de experţi, ca te sute de militari israe- ma înflorire /". Teamă, ne cind teii îşi vor rotunji co trimestrul I, cu plusul de
lieni, soldaţi şi ofiţeri _ în
Din România participă re s-au întrunit în zilele încredere, scepticism ? Cîte roanele, iar salcimii şi-or 15 viţei faţă de cîţi avu
o delegaţie condusă de premergătoare reuniunii, rezervă, care au participat ceva din toate acestea. scutura mireasma, cine oare sesem planificaţi şi cu un
Gheorghe Dolgu, adjunct tot în capitala argentinia- la războiul din Liban au Elevii şl cetăţenii Haţe se va încumeta să treacă procent de mortalitate...
al ministrului afacerilor nă. Ele se referă la pro semnat un manifest în ca gului, cu puterile lor pro prin Ţara Haţegului şi să zero, să te mândreşti cu
re
cer
să-i
guvernului
externe. bleme cu caracter social- „scutească de obligaţia de prii, au mers în păduri şir nu se abată prin oraşul toate acestea, ziceam, tre-,
In discursul inaugural, economic şi politic intere- fir cu fir, au recoltat zecile care-i poartă numele ? buie să trudeşti din grG'„
preşedintele Argentinei, sînd, în primul rînd, sta a primi medalia decernată şi continuu. Să asiguri în
generalul Reynaldo Bigno- tele în curs de dezvoltare celor care au luat parte la între fruntaşii primului trimestru fiecare an furaje din bel
ne, s-a pronunţat pentru dar, în general, întreaga această campanie", infor şug şi să-ţi mai rămînă
intensificarea eforturilor omenire şi vor constitui mează agenţia France Cele dinţii luni ale a- catorul producţie marfă. şi în rezervă. In anul a-
consacrate instaurării unei baza de discuţie de la ca Presse. cestui an s-au încheiat, Astfel cooperativele „Rete cesta lăsăm neatinse vreo
noi ordini economice mon re vor pleca ţările în curs Cotidianul „Haaretz" scrie pentru majoritatea unităţi zat" şi „Haţegana" au două şire de paie şi cam
diale, intr-un climat de de dezvoltare în cadrul că semnatarii acestui mani lor economice ale oraşului, realizat depăşiri de 759 000 300 tone de siloz. Şi asta,
pace şi securitate, pentru conferinţei UNCTAD, ce se fest fac parte din grupa cu rezultate dintre cele lei, respectiv, 17 000 lei, nu pentru că am fi fost
extinderea coooerării in rea intitulată „Nu meda bune. Notăm în primul Centrul de legume şi fruc zgîrciţi în hrănirea ani
ternaţionale, pe principii va desfăşura la Belgrad, liei", care are o atitudine rînd realizarea planului la te Haţeg - un milion lei, malelor.' Dimpotrivă I A-
noi, echitabile şi juste, în în luna iunie. critică faţă de războiul din export — pentru perioada iar Cooperativa de achizi cum avem semănate vreo
Liban. amintită — şi depăşirea lui
Acţiune în favoarea păcii j£j LIMA. - Inundaţiile cu 297 000 lei. Importante ţii, producţie şi desfacerea 50 de hectare cu lucernă
şi trifoi, iar pentru anul
care au urmat ploilor di succese au înregistrat o mărfurilor un plus de care vine tot atîtea în
şi dezarmării luviene ce s-au abătut a- serie de unităţi şi la indi 370 000 lei. cultură ascunsă. Recol
VIENA 6 (Agerpres). — tinentului european într-o supra coastei de nord a tăm în antil ăsta grîul şi
Perului au făcut ca două
Delegaţii la Conferinţa or zonă liberă de arme nu milioane de persoane să Am aflat, vă Informăm în 1984 furajele. Despre
ganizaţiei de tineret din cleare. fie sinistrate, s-a anunţat suprafeţele de sfeclă fu
landul Viena a Partidului Apelul de la Linz, adop • La parterul blocului ne, spectacol de muzică rajeră şi mazăre ce să
Socialist din Austria a tat anul trecut la prima oficial la Lima. 30 B de pe bulevardul şi poezie, oferit de briga vă mai spun ? Şi ele sînt
Potrivit unei estimări a
chemat tineretul austriac Conferinţă naţională a ministrului economiei, Car- „Tudor Vladimirescu" sînt da artistică a spitalului, în bună stare. Gindim că
să-şi pună semnătura pe luptătorilor pentru pace los Rodriguez, pagubele se în curs de amenajare noi şi o seară de dans pen de-o fi vremea şi mai
Apelul de la Linz, să par din Austria, chema guver spaţii comerciale, care, tru toţi participanţii Ia departe aşa, prin 10 mai
ticipe la ampla mişcare de nul Austriei să se pronun ridică la 400 milioane do între altele, vor cuprinde întîlnire. • Campania de vom recolta şi niscaiva
lari. In schimb, în depar
protest împotriva ampla ţe împotriva amplasării de un nou raion profilat în împădurire se află în lucernă, căci vrem să ob
sării de noi rachete nuclea rachete nucleare america tamentele andine Arequipa, vînzarea uneltelor agrico plină desfăşurare. Repar ţinem patru coase. Totuşi,
ne cu rază medie de ac Cuzco şi Puno subzistă o le : pluguri, motocositoa- tizaţi în opt şantiere de furajele, hrana îndestu
re americane cu rază me ţiune în unele ţări vest- gravă secetă, ceea ce a re, seceri, sape ş.a. • Lo lucru, muncitorii au reu lătoare pentru animale,
die de acţiune pe terito europene, inclusiv în apro determinat guvernul să de catarilor celor 1 800 de şit să planteze pînă în nu sînt totul. Pentru ob
riul Europei occidentale, pierea frontierelor naţio clare în această regiune apartamente din oraş prezent jumătate din cele ţinerea rezultatelor bune
pentru transformarea con nale. stare de urgenţă. le-au fost repartizate, pi 300 de hectare planifica ai nevoie şi de îngrijitori
nă acum, pentru cultiva te a-şi primi în această pricepuţi, care nouă nu
TÎRGOVIŞTE 1—0 (1—0). rea cu legume şi zarza primăvară speciile autoh ne lipsesc. Şi ori de cîte
IERI, Tot un fel de performeră vaturi, necesare consumu tone de molid, pin, go ori vorbesc despre îm
IN DIVIZIA A şi Petrolul: prima echipă lui propriu, două hectare run, paltin, frasin. Mate plinirile pe care vi le-am
care învinge pe C.S. Tîr- de teren care s-au dove rialul săditor pentru a- spus, mă gindesc la mun
govişte după 10 etape! A dit însă neîncăpătoare ceastă amplă acţiune a ca oamenilor din zooteh
Varga, Dosan, M. Marian,
0 DINAMO — F.C. marcat Simaciu (min. 15). pentru toţi legumiculto fost asigurat de pepinie nie, la îngrijitorii Maria
CORVINUL 2—0 (0—0). Sumulanschi, Băluţă. B A.S.A. — STEAUA rii... amatori. In scopul ra Reia, care pînă în şi Gheorghe Negreanu, O-
Doar o singură repriză au ■ B POLI. TIMIŞOARA — 4—0 (3—0). Imprevizibilă onorării tuturor solicită prezent a livrat (şi con limpia şi Berta Stîngă,
rezistat hunedorenii asal CHIMIA RM. VILCEA această surclasare a Ste rilor, consiliul popular Gheorghe Totorcea, Ana
turilor liderului. Repriză 1—0 (1—0). Golul marcat lei ! Au marcat Fanici va mai repartiza în aces tinuă să livreze) în în Nopcea şi Sigismund Cri-
in care au jucat din nou de Giuchlci în minutul 2 (min. 19), Gali (min. 27 şl te zile o altă suprafaţă tregul judeţ, peste trei şan, cu toţii localnici ai
bine, au avut şi cîteva bu a rezistat pînă în minu 82), Biro (min. 37), ultimul de teren. • In cadrul ac milioane de puieţi. Silvaşului.
ne contraatacuri, precum tul 90 I ratînd un penalti în tualei ediţii a Festivalu
cel încheiat cu lovitura de B F.C. ARGEŞ — F.C. min. 49. lui naţional „Cîntarea glumesc îngrijitorii). A-
colţ a lui Gabor în bară, CONSTANŢA 4—0 (1—0). B F.C.M. BRAŞOV — României", casa de cul cum, cînd iureşul vizita
la care Petcu nu a reuşit Cu un singur gol marcat F.C. OLT 1—0 (0—0). Pa- tură, în colaborare cu torilor n-a început să
interceptarea, în min. 33. din acţiune (Radu II — raschivescu a marcat go cooperativa „Haţegana", • De 17 ani, Laura şi curgă (100 000 au fost a-
După pauză, însă, tînărul min. 55), argeşenii reali lul victoriei — oxigen în vor prezenta mai multe Augustin Păran îşi petrec nul trecut), cei doi îngri
Movilă a înscris de două zează „scorul etapei" îm minutul 52. exponate realizate de viaţa aproape de inima jitori pregătesc găzduirea
ori, în minutele 47 şi 55, preună cu A.S.A. Celelalte meşteri şi creatori locali, pădurii. Şi locuinţa tot noilor exemplare ce vor
hunedorenii nereuşind să 3 au fost... două autogoluri B SPORTUL STUDEN între acestea, un loc a- acolo o au. Serviciul, la îmbogăţi în acest an re
mai restabilească echili (Drogeanu — min. 31 şi ŢESC — POLI. IAŞI 3—0 parte, îl vor ocupa, cu fel. Rar pleacă în oraş. zervaţia (pui de mistreţi
brul, deşi jocul lor a fost Zahiu — min. 80) şi un (0—0). Autorii golurilor : siguranţă, costumul pădu- Din toamnă pînă în pri şi vreo cîţiva de vulpe,
apreciat. penalti transformat de Mircea Sandu (min. 55), renesc realizat sub îndru măvară tot rar se văd cu alte cîteva capre negre).
A arbitrat M. Salomir Tulpan (min. 63). FI. Grigore (min. 61) şi marea Mariei-Olga Da- oamenii. De vizite n-au • Pe malul pîrîulul
(Cluj). Ei PETROLUL — C.S. Munteanu II (min. 85). mian şi obiectele din timp. Prietenii lor dragi „Cîrlete" (un canal de
Corvinul : Alexa — Red- lemn meşteşugite de Si- sînt... animalele. Şi nu de deviaţie al Rîului Mare)
nic, Dubinciuc, Andone, CLASAMENTUL Etapa viitoare nu Grecu. • în perioada oricare. Zimbrii, capra au fost amenajate, pe o
Bogdan, Oncu, Petcu (19 apr.) : Chimia 4—10 aprilie se desfăşoa neagră, cerbii lopătari şl suprafaţă de 1000 mp
(Bucur), Klein, Matcuţ, 1. Di-namo 24 12 11 1 47-20 35 Rm. Vilcea — S.C. ră „Săptămîna juridică", cei carpatini, ursul, rîsul luciu de apă, trei bazine
Gabor, Dumitrache (Cojo- 2. Sportul stud. 24 14 5 5 36-17 33 Bacău ; F.C. Bihor o acţiune de larg interes, şi alte cîteva. Tot sălba care în următoarea lună
caru). 3. „U“ Craiova 22 13 3 6 43-14 29 - Petrolul ; Jiul - a cărei menire este aceea tice. Aduse in captivita vor fi populate cu crapi.
E3 S.C. BACĂU — JIUL 4. F.C. Argeş 24 12 5 7 38-25 29 Sportul stud. ; F.C. de a face cunoscute tu te, în rezervaţia de la In reţeaua comercială a
2—1 (1—1). într-un fel 5. F.C. Corvinul 24 10 7 7 33-21 27 turor oamenilor muncii intrarea în Haţeg, anima Haţegului s-a stabilit
performera etapei, prin u- ir 6. Steaua 24 10 7 7 35-31 27 Corvinul — F.C.M. din unităţile economice lele mai au încă dorul chiar şi locul unde se va
nicul gol marcat de oas 7. S.C. Bacău 24 10 5 9 31-32 25 Braşov ; F.C. Olt — haţegane noile acte nor fugii, al evadării spre deschide un magazin spe
peţi, de către Băluţă, în 8. C.S. Tîrgov. 24 8 8 8 27-26 24 A.S.A. Tg. Mureş ; mative emise, e Sîmbătă, locurile de ele ştiute. Cu cializat în vînzarea peş
min. 28, Jiul a rezistat 9. Jiul 24 9 6 9 24-32 24 F.C. Argeş — Di- viaţa spirituală a oraşu toată străşnicia pazei, şi telui din crescătoria pro
bine la Bacău. Golurile lo 10. F.C. Olt 24 10 3 11 34-24 23 namo ; Steaua — lui va fi marcată de ma a ţarcurilor, nu o dată prie a oraşului. Crapi să
calnicilor au fost înscrise 11. Poli. laşi 24 7 8 9 25-28 22 nifestarea mult îndrăgi zimbrii au fost întorşi fie, că magazinul de-abia
de Antohl (min. 12) şi Chi- 12. F.C. Bihor 23 8 5 10 41-47 21 Poli. Timişoara ; tă de oamenii aşezării — din fuga lor. în iarnă au aşteaptă I
taru (min. 60). 13. A.S.A. 24 7 6 11 22-29 20 F.C. Constanţa — „Casa de cultură vă apar reuşit chiar să ajungă pî
A arbitrat Cr. Teodores- 14. F.C.M. Br. 24 8 4 12 27-39 20 C.S. Tîrgovişte. Me ţine". Din programul ac nă la... hanul care, ca şi Rubrică realizată de
cu (Buzău). 15. Petrolul 24 9 2 13 25-46 20 ţiunii spicuim : dezbateri ei, se numeşte („Zimbrul" CONSTANTA POPESCU
Jiul : Cavai — P. Grigo 16. Chimia 24 7 5 12 21—3119 ciul Poli. laşi — profesionale şi simpozioa la „Zimbru" trage" ! — CORPADE
re, Neagu, Vizitiu, Stana 17, Poli. Timiş. 24 7 2 15 25-47 16 Univ. Craiova, amî-
(V. Popa), Muia (Dina), 18. F.C. C-ţa 23 5 4 14 22-47 14 nat.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob.
Preţul abonamentelor i lanar — 13 lei t trimestrial — 39 lei i pe 6 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva str E>r. Petro Groza, nr. 35 78 lei j anual — 156 leL Taxa de distribuire ta domicilia — 6,50 lei lunar.
Telefoane - 11275, 11585, 12157 Telex i 7228R Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl dlfuzorll voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva. *tr 23 August, nr 257
din întreprinderi şi InstltuţîL