Page 25 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 25

7 ^

                                                                                                 ÎNFĂPTUIREA      PREVEDERILOR         PROIECTULUI    PROGRAMULUI
                                                                                                  DE  APLICARE  A  HOTĂRÎRILOR  CONFERINŢEI  NAŢIONALE
                                                                                                  A PARTIDULUI ÎN DOMENIUL RETRIBUIRII ŞI REPARTIŢIEI
                                                                                                                            VENITURILOR

                                                                                            Puternic stimulent pentru ridicarea calităţii

                                                                                            muncii, productivităţii şi eficienţei economice


                                                                                                 In  Raportul  prezentat  la  Conferinţa  Naţională  a   terminat  hotăritor  de  câştigu­
                                                                                              P.C.R.,  secretarul  general  al  partidului,  t o  v  a r ă ş u  l    rile  pe  care  le  realizăm  du­
                                                                                              Nicolae  Ceauşescu,  a  subliniat  necesitatea  de  a  se   pă  munca  pe  care  o  exer­
                                                                                              realiza   o   corelaţie   strînsă   între   veniturile   oamenilor   cităm,  indiferent  în  ce  sec­
                                                                                              muncii,  activitatea  şi  rezultatele  obţinute  în  produc­  toare  de  activitate,  m-am  o-
                                                                                              ţie.   In   acest   context   se   înscrie   organic   supunerea   prit  in  mod  deosebit  asupra
                                                                                              dezbaterii   publice   a   proiectului   Programului   de   a-   precizărilor  privind  perfecţio­
                                                                                              plicare   a   hotărîrilor   Conferinţei   Naţionale   a   P.C.R.   narea   aplicării   acordului
                                                                                              din   16—18   decembrie   1982   în   domeniul   retribuirii   global,  formă  de  retribuire
                                                                                              muncii,  care  a  găsit  un  larg  ecou  şi  în  rîndul  per­  cu  largă  aplicare  in  con­
                                                                                              sonalului  muncitor  din  economia  judeţului  nostru.  Ia­  strucţii.  Eu,  ca  unul  care  am
                                                                                                                                                  lucrat  10  ani  in  acord  glo­
                                                                                              tă  cîteva  opinii  în  legătură  cu  însemnătatea  şi  sem­
            r                                                                                 nificaţia acestui proiect de program.               bal,  pot  spune  din  capul
            T~
                                                                                                                                                  locului  că  această  formă  de
                                                                                                                                                  retribuire  a  muncii  este  una
                                                                                                                                                  dintre  cele  mal  eficiente.  Ea
                        In IntImpinarea zilei de 1 mai                                 i          Acordul global asigura un raport echitabil      dă posibilitatea celor ce mun-
                                                                                                   între munca depusă, rezultatele obţinute
                                                                                                            şi veniturile realizate
                                                                                                                                                       PĂUN PREDICA,
                  MINEREU DE FIER                                fost  realizat  în  proporţie   Am  luat  cunoştinţă  cu  In­  16-18  decembrie  1982  in  do­  şef de brigadă
                                                                 de  105  la  sută,  la  fier  în
                     PESTE PLAN                                                              teres  despre  prevederile  pro­  meniul  retribuirii  muncii  şi   instalaţii-montaj,
                                                                 minereu  marfă  de  106  la   iectului  Programului  de  apli­  repartiţiei  veniturilor  oameni­  lot I.P.S.R.U.M. Deva
                                                                 sută,  la  fier  marfă  livrat
                Minerii   din   Poiana                                                       care  a  hotărîrilor  Conferin­  lor  muncii.  Şl  pentru  că  ni­
               Ruscăi  continuă  să  înre­                       de  105  la  sută,  la  dolo-   ţei Naţionale a P.C.R. din  velul nostru de trai este de­  (Continuare în pag. a 3-a)
               gistreze  rezultate  bune  în                     mită  —  142  Ia  sută,  iar
               producţie.  Ia  toţi  indică-;                    la talc — 115 Ia sută.
               torii  de  plan.  In  perioada
               trecută  de  Ia  începutul  a-                         DEPĂŞIRI LA                 La „turnătoria nouă" se...
               nului,   mobilizîndu-se   e-                            PRINCIPALII
              xemplar  în  abataje,  bene­                             INDICATORI                    modelează si oamenii
              ficiind  do  o  pregătire  te­
              meinică   a   producţiei   în-                                                                          7
                                                                            muncii
                                                                   Oamenii
                                                                                     din
              -vw.'-din  1982,  de  o  aprovi­                   cadrul   Exploatării   minie­  In  jurul  orei  10,  cind  am  citorii  au  ajuns  să  cunoas­
               zionare  ritmică  cu  mate­                       re   Certej   depun   eforturi   pătruns  în  turnătoria  IV  -  că  şi  să  stăpinească  pro­
               riale  ia  fronturile  de  lu­                                                 „turnătoria  nouă",  cum  îi  cesul   tehnologic,   utilajele
                                                                 stăruitoare   pentru   a-şl
              cru,   oamenii   muncii   de                       îndeplini   in   mod   ritmic   zic  cel  de  aici,  de  la  C.S.  din  dotare.  Nici  cu  disci­
                                        plan  13  971  tone  de  mi­                          „Victoria“  Călan  -  tocmai  plina  nu  mai  avem  proble­
              la  I.M.  Hunedoara  au  ex­  nereu.  De  notat  că  Ia  mi­  sarcinile  de  plan,  pentru   se  turna  o  şarjă  de  fontă.  me deosebite.
              tras peste sarcinile de   nereu de fier planul a   a  extrage,  a  prelucra  şi   Din  oala  de  turnare  prin­  Intr-adevăr,  in  timp  ce
                                                                 livra   economiei   naţionale   să  in  cirligul  podului  rulant,  urmăream  in  turnătorie  flu­
                                                                 cit   mai   multe   substanţe   vina  incandescentă  de  me­  xul  tehnologic,  ne-am  pu­
                                                                 minerale  utile.  Aceste  e-   tal  topit  se  scurgea  exact  tut  da  seama  că  lucrurile
                                                                 forturi   se   concretizează,   in  orificiul  unei  „forme"  de  s-au  schimbat  mult  in  bine
                                                                 pe  primele  trei  luni  ale   lingotieră.           faţă  de  o  perioadă  trecută.
                                                                 anului,  în  realizarea  pro­
                                                                                                —  Este  cea  de  a  doua  Oamenii  îşi  vedeau  de  trea­
                                                                 ducţiei  marfă  în  propor­  Şarjă  a  zilei  —  ne  lămu­
                                                                                                                      bă,  fiecare  la  locurile  lor
                                                                 ţie  de  104,1  la  sulă,  a   reşte  inginerul  Ionel  Istrate,  de  muncă.  Topitorul  şef
                                                                 producţiei  nete  de  102,3  Ia   şeful  schimbului  II.  Fontă  Aurel  Cordescu,  unul  dintre
                                                                 sută,  în  îndeplinirea  pla­  cenuşie.  De  la  începutul  a-  specialiştii
                                                                 nului  Ia  toate  sortimen­  nului,  schimbul  nostru  şl-a  schimbului,   de   bază   ai
                                                                                                                                 Împreună
                                                                                                                                           cu
                                                                 tele"   fizice.   Sarcinile   Ia   realizat   şi   chiar   depăşit  oamenii  din  .  formaţia  sa,
                                                                 minereu  complex,  aferente   prevederile  de  plan.  După  pregăteau  elaborarea  unei
                                                                 acestei  perioade,  au  fost   unele   necazuri   pe   care  noi  şarje.  La  sectorul  for­
                                                                 realizate  în  proporţie  de
                             I.M. Lupeni, Sectorul IV. Brigada conduşii de subingi-           le-am  avut  la  început  —  mare,  unde  ponderea  o  de­
                             ncrul Paul Grasu se numiră printre fruntaşele sectorului.  114 la sută.  pînă  s-au  ales  oamenii,  pi-  ţin  tinerii,  turnătorii-forma-
                                                                                  _ _ _ _ _ J  nă  s-a  închegat  colectivul  tori Gheorghe Joja, Petre  C.S.II.,   Atelierul   reparaţii
            L.                                                                                şl  a  învăţat  fiecare  bine  ce                    maşini   electrice.   Lăcătuşul
                                                                                              are  de  făcut  -  acum  tre­  MIRCEA LEPĂDATU       Gavrilă  Babeş  execută  mon­
                                                                                                                                                                 de
                                                                                                                                                   tarea
                                                                                                                                                                    acţio­
                                                                                                                                                        motoarelor
                                                                                              burile  merg  tot  mai  bine                         nare  a  rolelor  de  laminoa­
                CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA                                                in turnătoria noastră. Mun­  (Continuare în pag. a 3-a)  re.
                                                                                                             iN LUMINA PREVEDERILOR DECRETELOR
                     Semănatul porumbului — în cele                                                                     CONSILIULUI DE STAT
                     mas bun© condiţii. agrotehnice!                                                  Producătorii agricoli sînt iiotărîţi
              Cooperativa   agricolă   de   cultivăm   porumb   din   hi­  O  deosebită  atenţie  acor­
            producţie  din  Geoagiu  are   brizii  360,  208,  120  şi  Pio­  dăm   culturii   intensive   de   să sporească efectivele de animale,
            prevăzut  ca  în  acest  an  să   nier.   Semănatul   porumbu­  porumb,   suprafaţa   respec­
            însămînţeze   cu   porumb   o   lui  a  fost  declanşat  în  u-   tivă  fiind  fertilizată  cu  40   producţia şi livrările la fondul de stat
            suprafaţă  de  203  ha,  din   nitatea  noastră,  avînd  rea­  de  tone  gunoi  de  grajd  la
            care   20   de   hectare   sînt   lizată   lucrarea   respectivă   hectar,  300  kg  superfosfat
            destinate   culturii   Intensi­  pe  20  de  hectare.  însămîn-   şl  300  kg  sare  potaslcă.   Actele   normative   adop­  tru  a  stăvili  orice  încerca­  vizează   creşterea   număru­
            ve,  cu  o  producţie  de  20   ţarea  am  început-o  cu  hi­  Odată   cu   semănatul   pe   tate  de  către  Consiliul  de   re   de   speculă   cu   aceste   lui  de  animale  şi  a  pro­
            tone  ştluleţi  la  hectar.  în   bridul  360,  care  are  o  pe­  cele  20  de  hectare  vom  a-   Stat  sînt  menite  să  deter­  produse.  ducţiei   animaliere,   o   mai
            vederea  obţinerii  unor  pro­  rioadă  mal  lungă  de  vege­  plica  şi  cîte  200  kg  azotat   mine   cointeresarea   mate­  în   legătură   cu   aceste   bună  aprovizionare  a  popu­
            ducţii   sporite   la   această   taţie.  Lucrarea  de  semănat   la  hectar.  Concomitent  cu   rială  a  producătorilor  agri­  noi  prevederi  .şi  reglemen­  laţiei,   întărirea   ordinii   şi
            cultură,  se'  acordă  întrea­  o   execută   mecanizatorul   semănatul,  pe  o  bună  par­  coli   în   sporirea   efective­  tări   cuprinse   în   recentele   disciplinei   în   comerciali­
            ga  atenţie  efectuării  în  e-   Nicolae   Mărginean,   care   te  din  teren  se  va  face  er-   lor  de  animale,  precum  şi   decrete   adoptate   de   către   zarea   produselor   agricole,
            poca  optimă  şi  la  un  nivel   este  preocupat  să  realizeze   bicidarea  şi  fertilizarea.  Pe   întărirea   ordinii   şi   disci­  Consiliul  de  Stat,  am  con­  în   gospodăria   personală
            calitativ   ridicat   a   tuturor   densitatea   prevăzută   de   restul  suprafeţei  s-au  apli­  plinei  în  acest  sector  al  a-   semnat  opiniile  unor  pro­  cresc  8—9  capete  de  bo­
            lucrărilor  cuprinse  în  teh­  85  000  plante  la  hectar.                     griculturli,   printr-o   regle­  ducători  agricoli  din  une­  vine,  ovine,  porci  şl  nume­
            nologie.   Pentru   a   realiza   Datorită  răspunderii  cu  ca­  cat   anterior   îngrăşăminte,   mentare   strictă   a   criterii­  le localităţi.  roase  păsări.  La  fondul  de
            dezideratele   amintite,   coo­                       iar  erblcldarea  se  va  rea­  lor  privind  declararea  ani­  Augustin   Struţ,   Almaşu   stat  predau  în  flecare  an
                                       re   lucrează   mecanizatorii   liza  pe  vegetaţie.  Datorită   malelor,   a   condiţiilor   în­          cîte  2000—3000  kg  carne.
            peratorii,   mecanizatorii   şl   Traian   Rînzar,   Ion   Groza   măsurilor  luate  şi  celor  ce          Sec, comuna Cîrjiţi. „A-
            cadrele  tehnice  din  unita­                                                    străinării   şi   tăierii   bovi­  eeste  noi  decrete  ale  Con­  De   asemenea,   mai   dau
            tea   noastră   au   asigurat   şi  Petru  Ciorogaru,  s-a  a-   le  vom  întreprinde  în  con­  nelor   şl   cabalinelor.   Tot­  siliului  de  Stat  sînt  încă   lapte,  ouă  şi  alte  produse.
            condiţii   ca   lucrările   de   sigurat  un  avans  de  30  de   tinuare  asigurăm  baze  te­  odată,   decretele   adoptate   o  dovadă  a  grijii  şi  aten­  Anul  acesta  am  şi  predat
            pregătire   a   terenului   şl   hectare  la  pregătirea  tere­  meinice   recoltei   de   po­  prevăd  măsuri  care  regle­  ţiei   pe   care   partidul   şi   la  contract  o  vacă  în  greu­
            semănatul  să  fie  făcute  cu   nului,  ceea  ce  ne  va  per­  rumb  din  acest  an.  Prin   mentează   comercializarea   statul  nostru,  personal  tova­  tate  de  600  kg  şi  un  tău-
                                                                  folosirea la întreaga capa-
            operativitate  şi  fără  n  În­  mite  ca  în  zilele  următoa­                  produselor   agricole,   inclu­  răşul   Nicolae   Ceauşescu,   raş  de  480  leg.  Mal  am
            gădui  nici  o  abatere  de  la                                IOAN ROB          siv  a  celor  animaliere,  în   secretarul  general  al  parti­  contractată o pereche de
                                       re  să  trecem  Ia  semănat  şl
             normele stabilite.                                             inginer şef      scopul   apărării   intereselor   dului,  o  acordă  dezvoltării
                                       cu  cea  de-a  doua  maşină,
              Aşa  cum  ne-am  prevă­                                    a! C.A.P. Geoagiu   tuturor  cetăţenilor  şl  pen­  zootehniei.   Aceste   măsuri  (Continuare în pag. a 3-a)
                                       cu  care  va  lucra  mecani­
             zut,   în   această   primăvară  zatorul Gligor Trif.  (Continuare în pag. a 3-a)
               ÎN ZIARUL DE AZI:
              o  Reporteri  în  avanpos­
                turile  muncii  :  între­
                prinderea   do   utilaj
                minier   Petroşani   —
                implicată   decisiv   în
                producţia do cărbune
              ® Buletin rutier
              e Aninoasa — actualităţi
              ®  Săplăinîna  viitoare  la
                televiziune                     Formaţiile conduse de Maria Poenar, Emilia Berabea şl Silvia Iordate lucrează ta recoltarea spanacului tu ferma legumicolă a C.A.P. Simcrla.
   20   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30