Page 26 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 26
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 90:
întreprinderea de utilaj minier Petroşani -
Reporteri în Ti!
implicata decisiv in producţia do cărbune 15,03 Consi
avanposturile muncii 15.00 Te
miter
tul
Matei
15.30 Emis
germ
Unitate economică re — In uliiwwi 'ani, Iii),Ni Subteran, rezClvînd diferite Curier 17,25 Trag.
17.30 La \
prezentativă a Văii Jiu 'Petroşani © 'CiiiTroscut ©. pu Treptele devenirii le probleme care apar la penii
lui ,şi a judeţului Hu ternică dezvoltare şi mo- utilajele construite de noi. auto
nedoara, tntre.prî siderea eterniza re, adaptindu-şi fot pentru susţineri in abata zării cetei de-a daua eta Avem, totodată, in atenţie, • ^OLIMPIADELE PE 17.45 1001
de utilaj minier Petro «nul mult producţia la ce jele cu straturi de 'grosimii pe de dezvoltare a unită ■ridicarea 'nivelului tehnic al MESERII". De luni, 4 a- 20.00 Tclej
şani este implicată deci rinţele şî 'condiţiile indus medii şi mori, cu front ţii. Colaborăm bine cu con utilajelor şi echipamentelor prilie, a început faza de 20.15 Actli
siv — prin specificul triei carbonifere din Valea lung, precum şi a combi structorul, care şi-a supli miniere pe care le reali masă a „Olimpiadelor pe că
activităţii sale — iu rea fWI'Un. Vă rugăm, tovarăşe nelor de abataj CA-1 şi mentat forţa de muncă şi zăm, îmbunătăţirea calită meserii", care antrenează 20.30 Un
(luni;
lizarea producţiei de losif iKdlemen, director al GA-2, a altor utilaje mi şi-a intensificat ritmurile de ţii reparaţiilor acestora. Aş la întreceri 700 de tineri 20.45 Foru
cărbune — materie pri 'întreprinderii, să vă referiţi niere. Vizitîndu-ne din nou lucru la turnătorie şl la mai sublinia faptul că sar strungari, frezori şi sudori. gic
mă indispensabilă pen •mai concret la acest aspect. cinile de plan aie l.U.M. • CANTINĂ. în cadrul 21.00 Seria
tru dezvoltarea econo — Unitatea noastră a luat Petroşani sînt mai mari în I.U.M.P. a fost dată în fo pul
mi co-,socială a patriei. amploare mai ales după acest an cu 32 la sută faţă losinţă o cantină, unde 21.15 Cădi
Nfi-am aflat zii ! -■ tre vizita de lucru a secreta I N T E R V I U de cele din 1982, că între servesc zilnic masa 200 de 21,40 Floa
Emil
cute la LU.M.IL am rului general al parti gul nostru colectiv, de pe abonaţi. muzi
luat pulsul muncii în dului, tovarăşul Nicolae secţia hidraulică, incit să ste 3 000 de oameni ai • CĂMINE. Pentru tine tru
secţiile sale de bază, am Ceauşescu, din noiembrie în anii 1979 şi 1982, tova termine lucrările în acest muncii, ştie acest lucru şi rii nefamiliştî din între 22,20 Tele
discutat cu factori de 1977, cînd .ne-a recoman răşul Nicolae Ceauşescu a an la data planificată. De este hotărât să-şi îndepli
conducere şî cu munci dat să extindem 'întreprin apreciat eforturile făcute şi asemenea, colaborăm fruc nească exemplar planul. De prindere, al căror număr a
ultimul
In
mult
crescut
tori şi am notat cu plă derea şi să diversificăm pro rezultatele obţinute, ne-a altfel, realizările pe primul timp, au fost asigurate 190
cere din strădaniile şi ducţia de utilaj minier, in indicat să ne îmbunătăţim tuos cu minerii, periodic de noi locuri, în două că
realizările acestui pu sensul mecanizării rapide şi continuu activitatea şî să ne întîlnim cu conducerile trimestru al anului {depăşi mine.
ternic colectiv, realizări asimilăm în întreprinderea minelor şi a C.M.V.J., pen rea prevederilor la princi BUCUR
pe planul producţiei, al complexe a lucrărilor din noastră şi hidraulica de co tru soluţionarea unor pro palii indicatori fizici şi de • CONTUL COLECTOR diopregra
vieţii sociale şi cultural- subteran, determinind astfel mandă pentru complexele bleme comune, zilnic se eficienţă economică) ne în AL SECŢIEI. Antal Sigis- La ordini
sporlive, al angajării creşterea producţiei de căr mecanizate. Şi această sar află in uzina -noastră re tăresc această convingere mund, preşedintele comi tură : li
Radiojuri
pentru o calitate supe bune. De atunci am trecut cină prinde viaţă cu fie prezentanţi ai unităţilor mi şi ne mobilizează la o ac tetului sindicatului din în noul de
rioară a întregii activi la asimilarea complexelor care 2i. niere, iar formaţia noastră tivitate mai susţinută, mai treprindere, relevă că, prin 8.00 Rev
tăţi. mecanizate SMA-1 şi SMA-2 Ne aflăm in faza finaii- de „service* acţionează in fructuoasă. aplicarea iniţiativei „Con Curierul
Buletin <
tul colector al seeţirjV", în pundem ;
toate grupele s i n d i c s - a Buletin d
acumulat, de la începutul ţa şl via
cloric; IC
Hidraulica - în execuţie anului, un fond de 46 000 ţării; n,<
Secţie fruntaşă—M. A. P. lei. Publicita
11,05 Vre
•
Cea mal nouă, cea mai lizăm produse de toarte bu este de părere Viorel Livada LUI. CORUL TINERETU de ştiri;
tru
toţi
„Pregătindu-se
te
comoara
modernă şi una dintre cele nă calitate. ru, şeful atelierului montaj. Ce reprezintă iniţialele deosebite am încheiat şi meinic la repetiţii şi avînd Avanprei
mai importante secţii din Colectivul secţiei este ti- Ne vom strădui în continua M.A.P. ? Maşini de aba primul trimestru al aces o comportare foarte bună 13.00 De
cadrul întreprinderii este cea năr, cuprinde mm mare nu re să ine pregătim profesio taj şi prototipuri. Aceasta tui an. V-aş ruga să-i în concurs, corul tinere Student
de echipament hidraulic de măr de femei şl preocupa nal şî să asimilăm cit mai este secţia care, în între notaţi pe cîţiva dintre cei tului de la I.U.M.P., alcă de ştiri;
16,2:
tor;
comandă. Existenta ei azi la rea numanii unu la această repede întreaga gamă a ele cerea socialistă pe anul mai harnici muncitori ai tuit din 67 de membri, a Lerescu;
l.U.M. Petroşani este mate oră este ridicarea pregătim mentelor de hidraulică de co 1982, a ocupat locul I pe noştri: Ion Fănic, Ştefan ocupat locul I' pe muni economic
profesionale, pentru a putea întreprindere. Secţia are Căpriei, Ion Mara, Gar- ştiri; 17,
rializarea orientărilor date mandă şî la un nivel tehnic un efectiv de 630 de oa bai Bella, Ion Raicn, Svo- cipiul Petroşani, în actuala 17,45 Tin
de secretarul general al li temeinic stăpinîte utilaje cit mai ridicat meni ai muncii şi este boda Adalbert, Anibruş fază a Festivalului naţio zică pop
partidului, tovarăşul Nicolae le moderne, de mare com In cele două hale munca coordonată de inginerul Marian". „Ce factori vă nal „Cintarea României", serii; 20,
Scară
cu
Ceauşescu, în vizitele efec plexitate tehnică, inert nive se derulează intens, ordonat, Nicolae Popovici. Care conduc la realizări con subliniază Izidor Căpeţ, se nişti ai i
tuate in întreprindere, de a lul calitativ al produselor să irnărvl inginer Gheorghe este obieclivul concret al stante, deosebite, tovară cretarul comitetului U.T.C. zi intr-o
ţiuni
din întreprindere.
din
se asimila şi elementele de fie ireproşabil, mai ales in Hiiesou, şeîul atelierului pre activităţii acestui colectiv şe Garbai Bella ?“. „Pa de Luxe
tr-un domeniu nou pentru fruntaş şi de bază al siunea pentru meseria a- 23,30—3,00
hidraulică de comandă pen lucrări prin aşchîere, ne spu • LOCUL I PE JUDEŢ. zical.
tru complexele mecanizate, uzină, cum este cei al hi ne că au iost realizate, prin l.U.M. Petroşani 7 Ne dă leasă, coeziunea şi în O comportare meritorie a
care se importau, diminuin- draulicii de comandă. Există forţele proprii ale colectivu- relaţii inginerul şef de trajutorarea între oameni, avut-o şi brigada artistică
du-se astfel efortul valutar cadre bine pregătite, intre schimb Filip Alicu: strădania permanentă de agitaţie, care a ocupat
al statului. care şefii de ateliere Vi or el Jui, standuri de probă pen — In cele două atelie pentru realizarea zilnică locul I pe judeţ, acum pre
a sarcinilor".
tru toate produsele oe se
- Secţia este grefată pe Livadaru şi Cheorghe lliescu, re mari — de prelucrări gătindu-se pentru etapa
un nucleu de specialişti din Sorinei durea, loan Cheor ■realizează in secţie, că pe (care include mecanică I- La mecanică II-freze, următoare a concursului. DEV/
ÎI- maistrul
măsură ce vor sosi celelalte
Nioolae
Lazăr
strunguri,
mecanică
întreprinderea noastră, care ghe, Virgil Briciu, loan Con- freze şi mecanică grea) ne spune <că în colectivul « „CUPA UTILAJUL". seriile
au acţionat stăruitor, cu în da, reglorii losif Ştem, Ma utilaje indigene (de ia laşi], şi de automatizări, exe lor există un climat bun în masivul Parâng a avut ne airic
(Arta);
treaga lor energie şi inteli rin Patru, loan Leja, lăcătu necesare procesului de pro cutăm o gamă largă, di de muncă, sarcinile se loc recent o largă întrece arşiţa ni
re de masă la spb>- dotată
genţă creatoare, reuşind ca, şii Nicolae Rădoi, Petru Ma- ducţie, gama asimilărilor va versă, de produse: dife îndeplinesc ritmic, în bu cu „Gupa Utilaj, com miiniliî
tul); c.
creşte considerabil. ,,Ne-am
intr-un timp relativ scurt, să tiaş, frezorii Marin Burlacu, rite utilaje şi echipamen ne condiţii de calitate şî petiţie ajunsă Ia cea 'ut a Santa L
dafirul
asimilăm o bună parte din Maria Borla, Nataşa Bianca, adaptat din mers nevoilor te miniere, piese de eficienţă. „Cîtc trei oa V-a ediţie. structori
producţiei, lucrăm in acord
elementele hidraulicii de co strungarul Traian Pică, ope schimb, combine de aba meni pe schimb lucrăm Quo vac
mando, urmind ca, pină la ratorii pe strunguri automa global şi ciştigăm după can taj, elemente de automa pe 19 maşini, «relevă şeful o ŞAII. Ma'i mult de 100 (Unirea)
Noiembr
sfirşitul anului, să asimilăm te Jana Mujescu, Silvia Răs- titatea şi calitatea muncii, tizări etc. împreună cu de brigadă Ion Raicu. de oameni ai muncii din venţe (C
construcţii
metali
Toţi sînt pricepuţi şi con
întreaga gamă de asemenea popa, Eugenia Văleanu, Olga aşa că sintem mulţumiţi“, secţia materializăm progra ştiincioşi. Ştiu ce au de întreprindere a.u participat Şi caii
ce
elemente — sublinia tinărul Olaru, care au datoria să-i completează regiorul losil mul de realizare a com făcut şi fac. Nu trebuie în .acest an la competiţia aşa ? (
NEA:
Stern.
de .şah .dotată ,cu ,„Cup.a
inginer Ion Dobre, şeful sec antreneze la muncă şi pre plexelor mecanizate şi împinşi de la spate". în- primăverii", organizată prin riduri
Aşadar, hidraulica de co
ţiei. Halele acestea mari, lu gătire asiduă şi pe ceilalţi mandă pentru complexele totodată executăm repa tr-un alt loc de muncă, strădania pasionaţilor şa NOASA: (ă
nului
minoase, sint echipate cu colegi ai lor. „Ne dăm tot raţii la utilajul minier deosebit de important ia hişti Virgil Stoica şi loan CÂNI:
(li
maşini-unelte şi utilaje mo interesul să realizăm produ mecanizate, cu care vor fi e- din dotarea minelor. Tre această oră — cel de Creţ». Ralu spaţ
In
derne, de înaltă productivi se de cea mai bună calitate, chipate in tot mai mare mă burile merg destul de montaj combine — stăm ORAşti
•
ÎN FEBRA PREGĂTI
tate (strunguri automata şi arăta lăcătuşul Nicolae Ră sură abatajele din minele bine. de vorbă cu şeful de bri RILOR. Iubitorii de fotbal tria);
(Flacăra
gadă Ion Fănic. „La ni
semiautomate, maşini de doi, Acum executăm o nouă de cărbune ale Văii Jiului, N.e conduce prin sec velul C.M.V.J. s-a dat de la I.U.M.P., constituiţi Despărţi
găurit cu comandă numeri instalaţie de sertizat furtune. a intrat in execuţia la l.U.M. ţie şi ne dă relaţii tină sarcina să se repare toa în 17 echipe, se pregătesc (Casa (ii i
Cursa
inginer
Gheorghe
rul
că efej, cu S.P.V.-uri adec in mod precis o vom reuşi". Petroşani, O dorim la un ni Marcu, şeful atelierului te combinele de .abataj asiduu pentru a l.ua star BRAZI:
bii; CA
vate procesului de producţie „Deşi am început de puţin vel calitativ cit mai Înalt, la automatizări. „Deşi media din dotarea minelor, u- tul, în curînd, la întrece Ursa M
- In cea mai mare parte timp activitatea la hidrauli nivelul capacităţii tehnice şi de vîrstă a colectivului nele ncfolosite de multă rile dotate c,u „Cupa 1 tură); :
concepute şi construite in ca de comandă, apreciez că al posibilităţilor ti nurului co secţiei nu depăşeşte 26 de vreme. Aşa că avem des Mai". te şi n
(Mureşt
întreprindere -, cu care rea am făcut uncie lucruri bune, lectiv care o realizează. ani, ne spune Gheorghe tul de lucru. împreună e ACŢIUNI DE GOSPO mii) tir iu
Mareu, el ştie să-şi facă CU colegii mei Avram DĂRIRE ŞI ÎNFRUMUSE (Lumini
datoria. în 10,82, prin rea Loca, Ion Măţan, Mir,cea ŢARE. în fiecare «îmbăta lan (M
lizările bune obţinute, Loljş, Dan Ciolpan, cu se organizează acţiuni de
am ocupat locul I în în ceilalţi ne străduim să le gospodărire şi înfrumuse
trecerea socialistă pe în redăm caracteristicile ini ţare a incintei întreprin bJlL
treprindere. Cu rezultate ţiale de funcţionare".
derii, a secţiilor şi atelie
relor. e Că
ră a s
Format
de cult
tacolul
Ce mai e nou pe linia... noului în producţie şi Ioc'
Constai
caciu.
Ne dă relaţii Nicolae Biro, vom realiza încercările ten- P 125, pe care le aşteptăm o Ha
inginerul şef al întreprinderii: siometrice şi de anduranţă —, cam de multă vreme de la ră, ore
— Ne preocupăm stăruitor ia noile susţineri mecaniza Sibiu, va lua calea unită laeol a
din Că
să realizăm, prin autodotare, te SMA „Pitic" II, un ase ţilor miniere.
unele standuri pentru încer menea utilaj urmind a fi in — Alte noutăţi pentru sub
carea supapelor de siguran trodus în această lună la teranele Văii Jiului ?
ţă şi a supapelor dublu de- mina Uricani, Menţionez la
blocabile, care ne vor fi de acest capitol sprijinul consis — Luna aceasta vom livra
Penii
un real folos in ridicarea ni tent al conf. univ. dr. ing. şi vor fi introduse in abata Vreme:
velului tehnic şi calitativ al Eltzner Gavrilă, de la Insti jele de cărbune de la mine instabil
utilajelor şi echipamentelor tutul de mine Petroşani. Tot le Paroşenî şi Livezeni două ros. Vi
pe care Ie realizăm la în colaborare cu cadrele di noi complexe mecanizate sub £o
vor av
I.U.M.P. De asemenea, în ve dactice de la l.M.P. - dova SMA-1 şi SMA-2. verse,
derea reducerii importurilor dă a unei integrări tot mai derat
de anumite aparataje, deci susţinute a învăţământului cu Tempo
'. cupr
Imagine de muncă clin atelierul de montaj combine de abataj, din cadrul secţiei a efortului valutar al statu producţia — am asimilat o «e, lai
maşini de abataj şi prototipuri. Deviza colectivului de aici este calitatea, ceea ce în lui, ne aflăm într-o etapă Pagină realizată de 12 şi 1
seamnă o bună funcţionare a respectivelor utilaje in abatajele miniere, Ia tăierea căr nouă instalaţie de perforat (le set
bunelui. înaintată de asimilare a u- care, după ce va fi echipa DUMITRU GHEONEA lui).
nor subansamble cu care tă cu două perforatoare