Page 30 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 30
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 903
pag. 2
Acte normative de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea Termenul scadent „bate la... uşă,
zootehniei şi stimularea producătorilor agricoli 15000 meri iar constructorii bat... pasul pe loc
11.00 Din mar
patriei
(Urmare din pag. 1) ful de echipă unde-i ?“. în 11.20 Film ser
Cîşfiguri şi avantaje oferite pentru Inspectoratul şcolar jude loc de răspuns, o simplă destrăma
ridicare din umeri.
dul 6
căm fiecare grup de lu
ţean a declanşat, în pri- crări şl să stabilim în ce De fapt, nu numai şefii 11,50 Ora de 1
contractarea şi livrarea tineretului bovin mele zile ale acestei săp- stadiu se află, Ba, mal de echipă sau maiştrii au 12.45 Noi în a
La sfir
13.00
fost de negâsit vineri, 1 a-
tâmlni, o noud acţiune de mult, nici chiar cel care prllle, în jurul orei 14, ci 18.15 Călătorie
mină
lucrau nu erau convinşi că
mea
în lumina recentelor de contractare, care reprezin rile decretelor, amintim că plantare a pomilor, O nouă vor finaliza lucrarea de chiar şi şefi de lot sau de 18.30 Săptămîn
crete ale Consiliului de tă 45 la sută din valoarea producătorii individuali vor acţiune - după ce prima care s-au apucat şl nu vor şantier. 18.45 1001 de i
Stat, producătorii agricoli, animalului prevăzută în primi pentru fiecare viţel de acest gen s-a soldat cu ...sări la alta. Şl, totuşi, am întilnit oa 19.00 Tclejurm
respectiv cel ce contrac contract. De aceste drep obţinut în gospodăria per plantarea a 29 000 puieţi — Am început lucrul la meni muncind cu adevă 19.15 Actualitai
tează si livrează tineret bo turi beneficiază şi cei ce sonală şl îngrijit pe o pe de dud, asigurîndu-se, ost „dispecerat“, ne-a spus Pe rat. Erau însă cei 36 din 19.30 La sfîrşi
vin la industria cărnii, pot livrează animalele contrac rioadă do cel puţin 6 luni, tru Cică (şef echipă elec echipele constituite de be mină
obţine însemnate venituri tate şl livrate la greutate contractat să fie livrat iei, hrana pentru creşterea tricieni, lotul I-electromon- neficiar. Şi fără a exagera, 22.20 Telejurm
în raport de greutatea şi între 351—400 kg, în care fondului de stat, menţinut viermilor de mătase, Acum taj). Dar nu-s sosite panou lor li se părea că timpul 22.30 Clntă d-
calitatea animalelor preda situaţie preţul pe 1 kg Viu pentru reproducţie sau, e rindul.„ merilor, 7 5 000 rile de conexiuni. Pînă este prea scurt pentru cîte noastre *
te in vederea realizării este ide 17,50 lei la calita după caz, pentru muncă, meri din salul „Golden de- una alta, am pozat cablu au do făcut. drăgite ş
sarcinilor din programul tea întîi şi 10,25 lei la ca o primă de 400 lei. în a- rile. — S-a discutat cu oame
de autoconducere şl auto- litatea a doua. celaşl timp, trebuie reţinut llclous" se plantează, în a- — Ce vă mal lipseşte 7 nii noştri, a continuat in
aprovlzlonare teritorială. în cazul cînd animalul că se acordă în plus o pri ceste zile, In livezile Inten — N-avem oameni des ginerul Blro Gheorgho, şi
Iată cîteva precizări ca este predat la o greutate mă de 100 lei pentru fie sive organizate în preajma tui. Lucrăm cu vreo 15 oa ei Sînt conştienţi că după
răspunsuri la întrebările a- de pînă la 100 kg in viu, care viţel obţinut de la ju- liceelor, şcolilor generale, meni, însă ne-ar mai tre felul cum vor munci a-
BUCUREŞTI
dresate de cititori ai zia preţul de contractare este nincl, cu condiţia de a fi bui jumătate. cum, aşa vor avea în ex dioprogramul
rului nostru privind drep de 20 lei pe kg in viu la îngrijit o perioadă de cel primare şi chiar a unor u- ploatare noua preparaţie. k La ordinea zi!
turile cuvenite contractan calitatea întii şi 18 lei la puţin 6 luni. Pentru livra nităţi preşcolare din judeţ. Surprinzătoare această a- Fără să fie supraveghea tură : însămi
firmaţie 1 Oare şeful de e-
ţilor de tineret bovin. calitatea a doua. Pentru rea junincllor gestante se Cu sprijinul Direcţiei ge chipă nu şi-a dat seama te îndeaproape, echipele de Radiojurnal;
noul de onoa
Pentru animalele preda animalele livrate la greu acordă în plus cîte 150 lei nerale pentru agricultură şi că nici oamenii pe care-i preparatori au lucrat şi re 8.00 Revista
te la greutatea de peste tatea de 151—220 kg în pentru flecare lună de ges industria alimentară, a Sta are nu sînt folosiţi cum pede şi bine la montarea Curierul mei
400 kg în viu, preţul la viu, preţul acordat pe kg taţie, plnă în luna a şap trebuie ? I Dar aşa se în- utilajelor din flotaţle, a Buletin do şi
radio;
dienţa
calitatea întîl este de 18,50 este de 11 lei la calitatea tea şi nu mai puţin de lu ţiunii de cercetare şi pro tîmplă atunci Cînd nu-şi ciururilor vibratoare şl a de ştiri; 10,05
lei pe kg, iar la calitatea întîi, 10 iei la calitatea a na a treia. ducţie pomicolă Geoagiu şi supraveghează îndeaproa Ciururilor suspendate, iar rară radio; 11
de muzică p>
a doua de 17,25 lei. Cei doua şl 9 lei calitatea a CRESCĂTORI DE ANI I.T.S.A.I.A., acţiunea ame pe oamenii. Vreo 5—G oa acum execută transportoa căra Prahovei 1
care livrează animalele în treia. De aici se desprinde MALE ! Contractînd şi li- najării livezilor Intensive şl meni din această echipă, rele de la alimentarea spă 11.00 Buletin
perioada 1 decembrie •— faptul că se asigură pre vrînd Ia fondul do stut cît în loc să pozeze cablurile, lătoriei de cărbune, cît şi Un univers i
30 aprilie, primesc Uit spor ţuri Stimulatorii şl avan mal multe animale la ca plantatul merilor se desfă stăteau la taifas pe nişte benzile de steril. La bene dan; 11,35 Pul
Buletin
ş
de
de 0,50 lei pentru fiecare taje pentru creşterea şi li tegorii de greutate şi cali şoară in bune condlţiunl, bănci in jurul focului. în ficiar, oare cum dc se poa tlas cultural;
kg în viu. vrarea tineretului bovin la tate superioare, obţineţi în Iar elevii şl cadrele didac această postură am întilnit te munci bine ? moara folclor
Ca atare, pe acest şan
De asemenea, ţinînd sea greutăţi cît mai mari. semnate venituri băneşti tice se întrec în hărnicie. mal mulţi constructori. tier de investiţii este nr vanpremieră r
Dc la 1 la 3
ma de faptul că pentru a- în legătură cu prevede suplimentare. Zona Haţeg şi-a asumat Unde nu era un şef de e- cesar ca din partea con di an club; 1G,
nimalele în greutate de 350 chlpă sau un maistru cu structorUlui să se intensi . ştiri; 1G,05
kg se acordă cîte 150 kg , cea mal mare cantitate - ei, se şi înfiripa o dis fice ritmurile de lucru, să muzică populj
gini din opert
furaje concentrate, iar pen- . 4 000 meri, din care jumă cuţie. Aşa l-am găsit şl pe se întroneze un climat de letin de ştiri;
tru fiecare kg viu peste tate în preajma unităţilor Mireea Munteanu, din e- ordine, disciplină şi res doscop soci;
greutatea amintită se asi şcolare din oraş —, zonele chipa lui Ştefan Pirlcl... ponsabilitate în muncă, iar 17,30 Mcridia
Iui; 18,00 Ore
gură cîte 0,5 leg furaje, re- j „Dumneavoastră, de ce beneficiarul să se preocupe Radiojurnal i
zultâ că în cazul în care j Brad 3 000, Orăştie şi lila staţi ?“. „Aştept să vină de asigurarea întregului turală; 20,40 X 1
animalul are 400 kg în viu - cîte 2 000, Hunedoara, unu’, să mut scara !“. „Şe necesar de utilaje. şlagărelor; 22
nai; 22,30 Mus
la livrare, cantitatea de | Petroşani, Călan - cîte 23.00 Buletin d
furaje cuvenită este de . 1 000, Deva, Slmeria — cîte 6.00 Non stop
175 kg. La cererea produ ECONOMIE DE ENERGIE ELECTRICA
cătorului, 50 de kg furaje j 500. Bgp^qaaaaaas
se pot primi la contracta Aşadar, slîrşitul celui De la începutul anului, colectivul întreprinderii
re, 50 cînd animalul are de-al doilea trimestru şco comerciale de stat pentru produse alimentare Hune
300 kg, iar diferenţa se a- lar este marcat de o ac doara a reuşit să economisească 5 000 kWh energie e- DEVA: Mar
cordă la predarea anima lectrică. Preocupările de această natură ale respecti seriile i-ii (P.
lului, în funcţie de greu ţiune patriotică pe cît de vului colectiv de muncă nu sînt noi. Anul trecut ne africanul
tatea acestuia. De reţinut lăudabilă, pe atit de utilă. cantitatea de curent economisită s-a cifrat la 45 000 (Arta); HUNE
kWh. Modalităţile folosite pentru a economisi sînt arşiţa nopţii
este că cci ce contractea multe, dar preponderentă este exploatarea raţională mîinile curate
ză tineret bovin pot primi L. L. a utilajelor frigorifice. (Aron Căta, corespondent). tul); Contrat
şi un avans în bani la Santa Lucia
dafinii g-'
structorul) ;
Quo vadis I!
(Unirea) ; Rai
Noiembrie) ; 1
venţe (Culţi r;
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Şi caii se î
aşa ? (Lucea
NEA:
riduri Prea
(Min
NOASA: Prov
* nului (Muncit
Acţiuni de masă pentru ridicarea potenţialului lemnoasă de pe coasta dea Ralu Zestr
TANI:
lului. îoan Barbu, secreta Cu toate forţele Sa semănatul porumftilui (Retezat
rul organizaţiei de partid (Urmare din pag. 1) proape 100 ha — la C.A.P. In spaţiu (S
ORĂŞTIE:
C
productiv al păşunilor şi îîneţelor din Rişculiţa, îi menţio Geoagiu, Aurel Vlaicu, tria); Poliţis
Gl
nează printre cei mai har
(Flacăra);
r.ului îoan şi Ionel Oprea,
nici pe Sabin Micluţa, Si- doi verişori, iar la semă Romos şi Vaidei. Se lu Despărţirea —
Baia de Criş dispune de — Ştim foarte bine că stabilit cum să acţionăm mion Ccan, Emil ian Măr- crează la semănat in ma (Casa de cultu
un însemnat număr dc â- o zootehnie puternică nu pentru creşterea produc culcscu, Gheorghe Igna, nat Nicolae David. La fer rea majoritate a unităţilor Cursa in ferm
Inghi
BRAZI:
6
Nicoiae
Lăpuşnie,
ma
nimale —■ atit în cele pa este posibilă fără o bogată ţiei do iarbă şi fin. înce- Gheorghe Cean, îoan Ze- Ţurcaş semăna porumb pen din Consiliul unic agroin bii; CÂLAN:
tru cooperative agricole de baza furajeră, de aceea, în pînd de la 1 martie în riu, Petru Cean, Gheorghe tru siloz destinat furajării dustrial Ilia, cele mai a- Ursa Mare (•
producţie din Rişca, Ţebca, această primăvară am ho- coace, în fiecare duminică Paul şi Moise Micluţa. Au vansate fiind C.A.P. Ilia, tură) ; SIMER
te şl mai pri
Lunca şi Cărăstău, cît şi în turit să acordăm o aten au fost iniţiate acţiuni de venit la lucru şi elevi ai animalelor din fermă. Bretea Mureşană, Burjuc, (Mureşul); IL
Dobra, Roşcani şi Gurasa-
Lucrînd cu o viteză zil
gospodăriile populaţiei, iar ţie deosebită sporirii pro Şcolii generale din Baia nică de 00 ha, însămînţa- da. C.A.P. Zam, Sălciva, mintirilor —
efectivele — ca efect al re ducţiei de iarbă pe păşuni masă la curăţarea păşuni de Criş, care locuiesc în rea porumbului pentru boa (Lumina).
şi
Răduleşti
centelor decrete ale Con şl fineţe. lor şi fîneţelor la care au Rişculiţa. Ei adunau în be va fi gata în cel mult Lăpuşnie ieri semănatul. au e
In Ey"" ^83£EUH!£2i
început
siliului de Stat şi măsuri — Ce suprafaţă de pa participat de fiecare dată grămezi vegetaţia lemnoa şapte zile.
lor întreprinse de consiliul jişti naturale are Baia de peste 1 000 de oameni. sa tăiata. Consiliul unic agroindus Hi orc
trial Orăştie — la C.A.P.
popular — se află în con Criş 7 Oamenii prezenţi mier însăminţarea ★ porumbului Pricaz, Beriu, Orăştie, O-
tinuă creştere. curi pe păşunea din apro Primarul comunei ne Rezultatele 1
— Peste 3 300 hectare. spunea eă s-au curăţat pe ciştigă tot mai mult în răştioara de Sus şi Orăş- aprilie 1983 •
Aron Medrea, primarul Suprafaţa este mare în- pierea satului Rişculiţa, ste 500 ha păşuni şi circa amploare pe tot cuprinsul tloara de Jos •—, în Con Extr. I : 8,
comunei, pe care l-am în tr-adevâr, dar nu toată munceau cu spor. Un grup judeţului nostru. Ieri s-au siliul unic agroindustrial 79, 75, 13, 48 ;
Extr. a II-a
tilnit, miercuri, 6 aprilie produce iarbă, întrucît o de femei — printre care 400 ha fineţe. S-a stabilit semănat suprafeţe însem Călah — la C.A.P. Batiz, 33, 73, 82, 85,
a.c., în fruntea a peste o parte s-a împădurit, s-a CarolinâPCean, Aurelia To- ca suprafeţele planificate nate în unităţile agricole Bretea Strei şi Bretea Fond ti tal d
sută de cetăţeni ce mun erodat. în adunările popu ma, Elvira Faur, Marla — 624 ha păşune şl 477 ha din cadrul Consiliului u- Romană «— semănatul se 915 038 le...
ceau la curăţarea păşunii fineţe — să fie curăţate nic agroindustrial Simeria, desfăşoară în ritm acce
şl fîneţelor din apropierea lare organizate în fiecare Sas, Ana Bădău şl altele pînă la 10 aprilie. iar în Consiliul unic agro lerat.
satului Rişculiţa, ne spu sat am stat de vorbă cu — împrăştiau muşuroaie, N. ZAMPIR industrial Geoagiu s-au în- iVREM
nea: cetăţenii şi împreună am iar bărbaţii tăiau vegetaţia TRAIAN BONDOR săminţat pînă aseară â-
CU MAŞINA LA... Timpul pr(
PĂSCUT ziua do 9
Vremea ţn ger
In condiţiile unei paze să şl caldă cu
stricto a culturilor de pă- bil. înnourăr
vor
ioase, ferite mai bine a- tuate se unde
Crişana,
cum de pofta do verdoaţă cădea averse ■
a oilor sau vitelor, apar soţlte izolat c
la... păscut maşini. Precum electrice. In r
averse de ploi
cea cu nr. 2 HD 312, con cări electrice
dusă de Iulian Pîrvu, din tul va sufla
Petroşani, str. Ilie Pintilie, moderat cu In
cale
40—
de
bloc 7, ap. 5, care, împreu sectorul vestic
nă cu soţia, îndesa în sa rile minime v
coşe, dc pe o tarla a Com se între 4 şt
cele
maxime
plexului Bărăşti, tot ce o- de grade.
feră cîmpul Ia ora aceas La munte, v
ta — verdeaţa crudă a cul neral îrumo
variabil, ma
turilor de păioase. Deşi i după-a niaza
s-a atras atenţia, omul dea avers* 1
„şl-a văzut de treabă", ru- soţite de
ce. Vînt
pînd în continuare din tensifirjp _
cultură. Asemenea fapte 1* eC—100 kn
Femeile (lin satele comunei Baia de Criş lucrează cot la cot cu bărbaţii. sînt n«permise şi trebuia 1 (Meteorolog
pedepsite tu asprime. | Ţuţuriga Liai
