Page 31 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 31
SÎMBĂTĂ, 9 APRILIE 1983 pag. 3
Cine caută solufii găseşte.
S2UWE ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ
Cine le aşteaptă doar din afară... DE MATERIAL RULANT SIMERIA
carte a Î N C A D R E A Z Ă
„Visuri Necesitatea înfiinţării u- de zile de la lansarea pro ceea ce cred că ar putea această soluţie ? Absolut
— cpiso- URMĂTORII MESERIAŞI:
nor activităţi de industrie gramului de dezvoltare a constitui ajutor dinafară, nimic. Sînt insă în ea ger
câ mică la nivelul fiecărei co industriei mici, în care sînt pentru a pune pe picioare menii siguri ai dezvoltării © lăcătuşi
2000 mune a fost, nu o dată, implicate consiliile popu una sau două activităţi unei activităţi.
de săplă- ® tîmplari
subliniată. S-a demonstrat lare, cooperaţia meşteşugă dintre cele aflate în dis Sarcini de a înfiinţa
u ţara cu argumente economice rească, cooperaţia de pro cuţie, de fapt activităţi cuptoare de var au toate ® forjori
că ele sînt, pe de o parte, ducţie, achiziţii şi des specifice oricărei economii consiliile populare pe te
olitică ® sudori — electrici şi autogeni
sursă de venituri pentru facerea mărfurilor, gospo rurale. Multe se pot citi ritoriul cărora există cal
bugetul fiecărei localităţi, dăria comunală şi locati- printre rînduri în aceste car. Foarte mulţi conside © tinichigii
iar pe do altă parte, oferă vă — prin unitatea sa de solicitări de ajutor din afa ră nerentabilă o asemenea
conomică avantajul de a Ocupa o ră. Am ales, pentru com Cei încadraţi, cit şi familiile lor vor bene
tio săptă- specialitate. Economia lo îndeletnicire. Cu o mare e-
parte din forţa de muncă calităţilor şi economia ju- paraţie, două. Consiliul conomie de mijloace fixe, ficia de permise gratuite pe C.F.R.
disponibilă Ia sate în a- Consiliul popular Baia de
Sport
dc-ale numite perioade ale anu Criş a deschis o vărărie. Navetiştilor li se asigură transport gratuit
dodii in lui. INDUSTRIA MICĂ - INDUSTRIA MARILOR A cerut să fie sprijinit cu pe C.F.R., pe distanţa de 60 km.
tri anţe. Prin programul de dez POSIBILITĂŢI o forjă şi cîteva roabe. Re
voltare a industriei mici, munerarea celor ce fac Pentrd nefamilişti se asigură cazare la blo
32 de consilii populare co deţului au nevoie, în spe popular comunal Bucu- cuptorul şi ard varul se cul de nefamilişti.
munale au fost nominali cial, de aceste materiale de reşci solicită, pentru a în face pc bază de cotă parte
zate să producă în acest construcţii dar, din păcate, fiinţa activitate de extra din încasări. Soluţia aceas
an, prin activităţi de in puţini organizatori de acti gere a produselor de ba ta este la îndemîna orică
6,00 Ra- dustrie mică, o seamă de vităţi de industrie mică lastieră, o seamă de inves rui consiliu popular. Unii
neţii; 6,30 însă o aşteaptă din afară.
i agricul- bunuri, de care au nevoie sînt în măsură să le ofere, tiţii şi utilaje. Poate că în
ile ; 7,00 cetăţenii săi, ca : var, cără sau să şi le producă pen cazul unei exploatări in Şi, pentru că este locul,
La pa- midă, produse de balastie tru nevoile proprii. tensive, a unor cantităţi vom reda mai jos consi
l muncii; liile populare, care, potri
îi; 8,10 ră etc. Dar nu au fost într-o scurtă discuţie cu industriale o asemenea ce
or; 9» 00 oprite nici celelalte de la tovarăşul inginer David rere ar fi motivată. Dar vit programului de dez
9.05 Au* iniţiativă. Ba chiar li s-a nici un început n-a fost voltare a industriei mici
) Buletin Goe, din cadrul secţiei
ista lite- recomandat tuturor să re plan în profil teritorial a dlntr-o dată mare. Mai pe anii 1982—1985, aveau
Drchestra zolve pe plan local pro Consiliului popular jude practic, Consiliul popu sarcină sâ înfiinţeze vără-
iră „Fla- blemele dc organizare, ast lar Boşorod a raţio rii şl să producă var în a-
Ploicşti; ţean, aflăm că în acest an nat astfel: din albiile pî- ccst an : Baia de Criş, Băl
Liri; 11,05 fel ca, în cel mai scurt doar 6 consilii populare
n ghioz- timp, o serie de materiale comunale dintre cele no raielor de pe teritoriul co ţa, Baru, Blăjeni, Bulzcştii ZILNIC, LA RESTAURANTUL „ASTORIA"
ate; 12,00 de construcţie necesare minalizate au pînâ acum munei se extrage balast. de Sus, Gurasada, Răchito-
12.05 A- va. Pe lîngă acestea, mai
Bin co- dezvoltării economico-so- şanse reale dc a produce. Nimeni nu a perceput din Deva, va funcţiona
12,45 A- ciale a localităţilor să fie Cu cîtva timp în urmă, vreodată vreo taxă pentru aveau sarcină şi o serie de
tv.; 13,00 produse în acest sistem. consiliilor populare nomi aceasta, deşi apele şi va cooperative agricole de VIDEODISCOTECA CU PROGRAM DE LA
00 Meri- producţie. Dar, după cum
uletin de > . trecut trei luni din nalizate 11 s-a solicitat cîte dul lor sînt proprietatea 17,00—23,00.
preţi de an' 71 mal bine de un an o listă de necesităţi cu statului. In consecinţă, s-au am mai arătat, indicaţii de
16,30 Pa- stabilit locuri de unde a- a dezvolta această activita
17,00 Bu- nume se poate extrage ba te au toate consiliile popu
05 Calei- *
ăţenesc ; last contra unei taxe plă lare unde există materie
cîntccu- înfăptuirea prevederilor proiectului tite consiliului popular. Din primă. Importantă este însă * * *
rii; 20,00 aceste taxe se va organiza optica în care este privită
arii cul-
ţonişti ai Programului de aplicare a hotărîrllor ulterior, cu economie de respectiva posibilitate de a
tadiojur- mijloace, o activitate de crea venituri şi valori ma ) fjjjm 9 JJ JJ
tle dans; extragere, sortare, desfa teriale. Aici se pare că e
i; 23,30— Conferinţei Naţionale a partidului în
ţieal. cere la preţuri stabilite de nevoie de corecturi. b * *
stat. Este ceva nelegal în ION CIOCLEI
domeniul retribuirii şi repartiţiei veniturilor
Conlracîul-aaigajament Obiectivul
’adare — FABRICA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ
; Piedo-
riile I-il individual - stabilizator principal — instruirea I MICĂ SI PRESTĂRI SERVICII
RA: In
ira); Cu HUNEDOARA
lerurgis- - După ce ţi-am văzut şi nr. 9-lăcătuşerie, mulţi elevi
?tii din ol forţei de muncă admirat îndemînarea, am a- din clasa a X-a B 6-meca- Str. Ecaterina Varga, nr. 3,
; Tran-
(Con- flat că te numeri printre cîş- nică îşi afirmă calităţile şi telefon 957/13651 sau 12933, interior 6
JŞANI: tigătorii fazei judeţene a con interesul faţă de meserie. A.
Sapiens Intra măsurile cuprinse să i se acorde la linele pe cursului pe meserii. La ce Tircâ şi Şt. Cobzariu pregă O R G A N I Z E A Z Ă _
ărgat (7 in Programul de aplicare rioadei do 5 ani. După cei
\ T I; Sec- a hotăririlor Conferinţei Na 5 ani, persoana încadrată lucrezi acum ? tesc cu îndemînare bolţurile Concurs în ziua de 20 aprilie 1983, orele
U JLCAN: - La ochiuri filetate stîn- pentru centrarea sabotului de
îă, nu-i ţionale a P.C.R. din 16-18 in muncă devine membru ga-dreapta, pentru frîne cu frină, Daniel Burtică şi A- 9,00, pentru ocuparea următoarelor posturi :
; LO- decembrie 1982 in dome cu drepturi depline in uni
pentru niul retribuirii muncii şi re- tatea respectivă. profil rotund de 400. Am fi drian Costea sudează nervuri © ŞEF BIROU APROVIZIONARE-DESFACERE
ANI- letat şi tigole pentru ochiu pentru asamblarea acestor
a drago- pc^'i'iei veniturilor oameni- Apreciez, de asemenea, rile filetate, am executat şi saboţi pentru frîne - repere © ŞEF SECŢIE PRELUCRĂRI CHIMICE, CA
•; URI- lo •'~ii am reţinut-o ca prevederile ca celui care
domniţei iibosoblt" de importantă şi pleacă in mod nejustllicat piuliţe de reglare, şi... cerute de combinatul side RIERĂ, BALASTIERE Şl DIVE1SE PRODU
BRAD ; - Spune, dintre colegii du- rurgic. In toate cele 14 ate
roşie); de necesară pe aceea care din întreprindere înainte mitale de aici, din atelier, în liere ale liceului ne-a impre SE.
a (Pa- prevede - o noufate în le de trecerea perioadei de 5
ainionist gislaţia muncii din ţara ani să i se Impute toate care ai nădejde că vor de sionat plăcut atenţia care se Condiţiile de încadrare şi retribuire sînt cele
IU-BAI : veni buni meseriaşi ? dă pentru ca fiecare elev să
ile I-II noastră - introducerea con cheltuielile iâcute pentru - in primul rînd în priete poarte echipamentul de pro prevăzute de legile nr. 12/1971 şi 57/1978.
IAŢEG *. tractului - angajament in pregătirea sa, să nu I se
Dacia) ; dividual, prin care se vor acorde diferenţa de 50 la nul meu Dumitru Albu, apoi tecţie. Sondajele printre elevi Cererile şi verificarea condiţiilor de partici
i de să- în Daniel Cristea, Mircea au relevat că fiecare cunoaş
ia din reglementa raporturile din sută din fondul de benefi Aur, loan Chiriţă... te, nu doar reperul pe care pare se vor depune la biroul plan, personal,
de cul- tre unităţile socialiste şi cii, depusă la C.E.C., să I
ntoarce- personalul muncitor, drep se reducă la jumătate drep Dintr-o familie de mese îl execută, ci şi planul de retribuire şi administrativ al FPIMPS Hunedoa
o dată riaşi (tata - zidar, fraţii - producţie ce-i revine lui, a-
intui a- turile şi obligaţiile acesto tul de pensie pe perioada ra, pînă la data de 12 aprilie 1983, orele 10,00.
e ' I-II ra. Spun că este interesan celor cinci ani de muncă.
tă şl necesară, deoarece va Este bine, deci, ca noii FIECARE SCOALĂ HUNEDOREANA -
pune ordine in stabilizarea încadraţi să aibă nişte o- O PUTERNICĂ BAZĂ DE PREGĂTIRE
forţei de muncă in între bligafii, nişte responsabili A TINERETULUI
prinderi, ii va mai tempera tăţi precise, să se stabi
pe tineri de a umbla lără lească de la început în
i din 8 rost dintr-o unitate in alta, locurile de muncă unde au dulgher şi tractorist), Teodor telierului, şcolii. Un pian de
Sima, elev în anul I al şcolii
producţie care pe liceu se
dintr-un oraş in altul. fost repartizaţi. Eu muncesc
, 54, 1, profesionale de la Liceul in ridică la o valoare de peste
$i la noi, la Jesâtoria de la Jesâtoria de mătase dustrial nr. 1 Hunedoara, so 2,6 milioane lei anual şl ca
, «, 30. mătase Deva este o fluc Deva din anul 1975, de la pregăteşte pentru a fi strun re, pe acest prim trimestru,
tuaţie cam mare a forţei intrarea in producţie a fa
ţtiguri : bricii, ml-am aflat repede gar. Cum se pregăteşte ? Am a fost realizat şi chiar de
de muncă, dereglind proce văzut în atelierul de prelu păşit,
sul de producţie, grevind locul, ca să spun aşa, şl crări prin aşchiere, atelier în - Acest plan de producţie
asupra realizării planului, sînt mulţumită de munca care baza materială valorea a fost defalcat pe ateliere,
Situaţia se va schimba, mea, de ciştigurile dobin- ză peste două milioane lei maiştri-lnstructod şi elevi, şi
cred, odată cu aplicarea di le. împreună cu ajutorul şi unde elevii învaţă şi lu cuprinde întreaga gamă de
recentului program, prin de maistru şi reglorul co
pentru ordonăm activitatea a 32 crează la maşinile unelte, operaţii prevăzută în progra
! 1983 : care noul încadrat in mun urmăriţi îndeaproape de ma de instruire practică, in I.M.C. DEVA
rumoa- că se va obliga, pe baza războaie de ţesut, la care maistrul Petru Buda. N-a cit să asigure condiţii pentru
varia- contractului-angajament In lucrează şapte muncitoare, ÎNCADREAZĂ DE URGENŢA -.
aceen- urmărim cu atenţie bunul fost nici unul dintre cei cinci formarea priceperilor şi de
iala In dividual, sâ lucreze in uni elevi amintiţi mai sus care prinderilor viitorilor mese © 2 impiegaţi mişcare C.F.R.
vor tatea respectivă cel puţin mers al utilajelor, calitatea
aie, în 5 ani, perioadă în care va urzelilor şi ţesăturii şi reu să nu cunoască, cu lux de riaşi. Obiectivul principal al © 1 manevrant vagoane.
cărcări nim ca in zona noastră de amănunte, operaţiunile, lo acestei discipline, care intră
egiunli fi considerat membru aso cul şi rolul reperelor (pe ca cu ponderea cea mai mare
descăr- ciat, Am reţinut că unita acţiune să ne realizăm rit re le executau) in Industria in planul de învăţămînt, este Informaţii suplimentare la telefon 13930
Vîn- tea ii va asigura condiţii mic planul, să primim retri (interior 117 sau 142) şi la sediul întreprin
>Ină la buţii după cantitatea şi ca siderurgică. Mal timizi (să Instruirea - precizează ing.
;ări lo- le pentru pregătirea şi per fie, oare, numai timiditate ?) Alexandru Lupu, director ad derii.
Ih din fecţionarea profesională, litatea muncii depuse. Mai ni s-au părut elevii treptei I junct al liceului,
oeratu- locul de muncă în raport ales că noi lucrăm in a-
luprin- cord global. Dar oriunde de liceu (clasa a X-a B 3), Deci, formarea deprinderi
de, iar cu calificarea şi ii va a- aflaţi în practică în acelaşi lor şi priceperilor se reali
9 şl 24 corda toate drepturile pre se poate ciştiga bine, dacă atelier. „Sima şi colegii Iul zează realizîhd pianul de
văzute de lege. In atest se munceşte cu pasiune şi de la profesională sînt con
în ge- dăruire, dacă se realizează producţie. Şi cînd aceasta se
cerul timp, noul încadrat va vinşi că adevărata meserie face într-un liceu cu aproa
noros primi 50 la sută din suma planul. De aceea, cred că se învaţă în şcoala profesio pe 2 000 de elevi se poate
>r că- sînt binevenite recentele nală, de aceea au optat
m- ce / se cuvine din fondul măsuri de retribuire a inutl* vorbi despre o şcoală hu-
cdhstitUit din beneficii, ui cu. pentru această formă de ?n- nedoreană ca o puternică
. _.a mind ca diferenţa de 50 ECATERINA PARAU văţămînt şi o dovedesc, prin bază de pregătire a tinere
i Vest. la sută să fie depusă în firăreasâ la Ţesătoria Strădanie şi activitate prac tului pentru meserie, pentru
i viciu : muncă, pentru viaţă.
cântul acestuia la C.F..C. şl de mătase Deva tică" - opiniazâ maistrul Pe
tru Buda. Deşi în atelierul LUCIA LICIU
