Page 33 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 33
”7 ■
«Al*
yuoaj^
^ţp(g® PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VĂ! CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARç
ga
!sri - ii spornică ia însămînţarea
porumbului şi ia erbicidarea culturilor de toamnă
A L IS M U l a fost o zi de muncă spor In Consiliul unic mă pentru efectuarea unor
Ieri,
9
sîmbătă,
aprilie,
lucrări de înalt nivel cali
nică pe ogoare. Acest fapt
tativ pentru a pune baze
agroindustrial
a permis, de altfel, să se
solide producţiei de cerea
amplifice
simţitor
rile la semănatul realiză S i m e r i a le a acestui an. Sabin Iga,
porum
preşedintele
li
consiliului
ORGAN fll COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C bului şl erbicidarea cultu S-a muncit de dimineaţa nie agroindustrial, ne spu
devreme pînă seara tîrziu,
S I A L C O N S I L I U L U I O L A R J U D E Ţ E A N rilor de toamnă în toate foloslndu-se fiecare minut nea :
unităţile din Consiliul u- bun de lucru, capacitatea — Se lucrează cu 11 a-
nic agroindustrial Simeria. utilajelor, cu atenţie maxi gregate de erbicldat şi cu
Anul XXXV, nr. 7 904 DUMINICA, 10 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani
IN INTIMPINAREA Petru Furdul (tatăl şi
fiul), împreună cu Ioan
ZILEI Di 1 MAI TLllban, lucrează la erbici
darea culturilor de toamnă
la C.A.P. Sîntandrci.
tate îndeplinirea exem
plară a producţiei fizice,
cît şi a indicatorilor de
eficienţă economică. A-
cordînd o atenţie deose
bită aprovizionării tehni- Doina Vrăblcscu, Inginer
co-materiale a secţiilor şl şef al C.A.P. Tîmpa, Îm
cu
atelierelor, exploatării ra preună Căleală mecanizatorul
coope-
şl
Dumitru
ţionale, la parametri, a ratoarea Tanţa Basa, asi
maşinilor-unelte şi agre gură buna desfăşurare a
gatelor din dotare, folo Insămîntărli porumbului.
sirii depline a timpului e-
fectiv de lucru, colecti
vul de muncă de la în şase maşini de semănat po
treprinderea mecanică O- rumb, astfel că, la erbici-
răştie a obţinut peste dat atingem o viteză de
PLUSURI LA prevederile de plan, de 200 ha pe zi, iar la semă
PRODUCŢIA FIZICĂ la începutul anului, o nat înaintăm cu 70—75 ha
producţie industrială de zilnic. Lucrînd in acest
Conştienţi de necesita 6 milioane lei, o produc
tea de a asigura econo ţie marfă de 5 milioane mod, în şapte zile vom ter
miei naţionale cantităţi iei şl o producţie netă de mina erbicidatul, iar pînă
tot mai mari de resurse 4,5 milioane lei. La pro la data de 15 aprilie vom
minerale utile, colectivele încheia însămînţarea po
de muncă de la întreprin ducţia fizică, planul a fost rumbului.
depăşit cu 15 la sută,
derea minieră Barza îşi Cu rezultate mai bune
organizează temeinic lu DEPĂŞIRI DE PLAN la lucrările amintite se
crul în subteran, ca şi în LA TOŢI INDICATORII situează cooperativele a-
compartimentele produc gricole din Simeria, Sîntan-
tive de la suprafaţă, de- Harnicul colectiv de fe drei, Tîmpa şi Rapolt. Pînă
păşindu-şi ritmic preve roviari de la Staţia C.F.R. ieri seară, au fost semă
derile de plan. în trimes Peştiş — principala poar nate cu porumb peste 125
trul I al anului şi în pri tă a marelui combinat ha, concomitent cu semă
ma săptămînă din apri siderurgic hunedorean — natul făcîndu-se şi admi
lie, harnicii mineri din prin care intră şl ies zil nistrarea îngrăşămintelor
Ţara Zarandului confir nic suie de vagoane în
mă strădaniile în muncă cărcate cu materii prime Fotoreportaj realizat de
şi bunele rezultate de a- şi produse, a încheiat pri TRAIAN BONDOR
nul trecut, realizînd su mul trimestru al acestui VIRGIL ONOIU
plimentar, Ia zi, mai mult an cu realizări deosebite.
de 2 000 tone de minereu. Planul la tone expedia Secţia mori-ciment de la tin Gugu, pe mulţi alţi me (Continuare in pag. a 2-a)
La producţia sortimenta te a fost depăşit cu 14,84 Întreprinderea de lianţi Cime&itiştii seriaşi destoinici şi con
lă, ei au realizat în plus Ia sută, încărcătura sta Deva are un colectiv o- ştiincioşi".
faţă de plan 5 tone de tică a fost realizată în mogen, disciplinat, cu oa „Cred să ne facem în sprijinul
cupru, I 013 tone de sulf, proporţie de 100,22 Ia su meni harnici, care pun cu dm linia 1 datoria aşa cum trebuie.
70 tone de calcită, 310 tă, transportul brut pe nădejde umărul la greu, la Iar ciştigurile, că şi asta
tone de bentonită, 74 to- trenul de marfă a înre realizarea sarcinilor de a m&iacii contează, vin după munca cooperatorilor
ne de utilaj minier. Do plan. depusă de fiecare", spunea
P remarcat că, în perioada gistrat o îmbunătăţire de Inginerul Matei Secula, cula. Şi mult şi bun. Cind tinărui subinginer Eugen Peste 200 utecişti, e-
care a trecut din acest 27,74, în timp ce staţio şeful secţiei, se deconectea e ceva hibă cu producţia Posta. Eugen Posta a levi din clasele a IX-a
an, toate sectoarele de narea la încărcare-descăr- ză greu de la treburile pro de ciment, care nu depinde absolvit Institutul de sub- B, X C, XI A, de la li
producţie se prezintă cu care a fost redusă cu 7,5 ducţiei. Ne spune că lucrea de noi, ne orientăm ia vre ingineri de la Hune ceul industrial şi din
planul realizat şi depăşit. ză la Chişcădaga de la pu me şi facem altceva, in fo doara, după care s-a făcut secţiile transport, C.E.T.
la sută vagon-marfă. Me
nerea in funcţiune a fabri losul fabricii; nu stăm cu cimentist. Şi-i place mese şi turnătoriile J-II de
REALIZĂRI DEOSEBITE rită subliniat şi faptul că cii, adică din 1975, că as miinile încrucişate, doar ria asta. „Altfel nu stăteam la Combinatul siderur
întreaga activitate s-a tăzi, la morl-ciment, mun este uzina noastră; aici aici de aproape 10 ani, gic „Victoria" Călan, au
Preocupările construc venit zilele trecute în
torilor de maşini din O- desfăşurat într-o deplină cesc 112 oameni, in trei muncim, de aici mîncăm mărturiseşte. Şi nici n-am sprijinul cooperatorilor
de gind să plec altundeva.
piine. Ne bazăm pe oa
schimburi, că sînt pricepuţi
ră.ştie vizează cu priori siguranţă a circulaţiei. din Nădăştie. Ei au e-
şi cumsecade şi că împreu meni vrednici, care ştiu bi Eu sint de mult încadrat in
nă fac nu doar ciment, dar ne rostul lucrurilor: lăcătu muncă cu drepturi depline xecutat pe mai mult de
pun mina şi la reparaţii, şul specialist Vanea Coro- la Fabrica de ciment din 30 ha păşune a C.A.P.
Pe-aici la alte lucrări pe care le geanu, şeful de echipă Chişcădaga. Ce rost are curăţarea de mărăclni-
şuri şl împrăşticrea mu
să-mi port samarul pe ici
Constantin Jucuiescu, şefii
reclamă bunul mers al pro
3 şi fMîeie-au cesului de producţie, gos de schimb Eugen Belei şi şi pe colo ? /“ şuroaielor, fapt C.A.P.
pentru
care
conducerea
Balogh Ştefan, Virgil Pavel
podărirea unităţii. „Noi să
călduroase
adresat
le-a
„Există un timp al nostru“ trecut... avem clincher, zgură şi şi Bazil Păcurar, Szekely DUMITRU GHEONEA mulţumiri. (Tiberiu Mîn-
spun bătrinii. Care este a- şips, că ciment ştim să fa Francisc şi Valentin Haida, drescu, corespondent)
cel „timp" ? E timpul înţe ritul oilor ! Am rămas sur cem — ne spune Matei Se- pe Eugen Posta şi Constan (Continuare in pag. a 2-a)
lepciunii şi-at înţelegerii de prins cind baciul lacob spu
sine însuşi. Cam această nea despre înţelegerea o-
idee m-a muncit cînd am mulul cu „păminul care-l Oţelăriile dau „tonul" producţiei de laminate. Numai că in
vorbit cu baciul lonuţ la- paştem
cofa, din satul Negoiu, care, — Da, noi paştem un pă-
la cei 86 de ani, parcă ar mint slăvit de paşii opin
cobori cu sufletul frumos cilor noastre de la Dochia. primul trimestru acesta a fost cu cîteva... note mai jos
din legendele străvechi de Păi, crezi, mă ficior, că io
spre Mioriţe. E de ajuns ca nu ştiu ? Am aici tranzis- Dacă ne raportăm numai din; acest an) calitatea o- reglarea temperaturii în interioară prezintă crăpă
cineva, trecind prin linii de toru' şi ştiu ce-i „pe sus" la balanţa de metal, există ţelului s-a înrăutăţit. La cuptoare în funcţie de turi şi arsuri. Pe lingă că
păduri, să-t vadă gospodă şi ştiu că pămintul şi oile ceva plusuri de producţie bluminguri se înregistrează mărcile de oţel. Apoi, s-a deteriorează aspectul de
ria şi să-l vadă pe el in îţi dau numai dacă dai şi la laminoarele bluming şi acum cu 2 200 tone mai îmbunătăţit controlul asu suprafaţă al lingourilor,
mijlocul oilor care, cum ceva din suflet. Io, îmi fă semifabricate din cadrul multe rebuturi de oţelărie, pra aparaturii termotehnice multe dintre ele rămîn
deschide uşa, îşi ridică toa cui tot contractu' şi cu lap C.S. Hunedoara : peste 2 000 la semifabricate nr. 1 cu în vederea menţinerii apa blocate şi fac cale întoar
te capetele şi e suficient te şi\cu miei, şi cu lină pe tone blumuri la cele două 2 800 tone, iar la semifabri ratelor în perfectă stare să la oţelărie. Iar noi nu
:
să spună „hai, dragele me anu'~' trecut şi acu' il lac bluminguri şi peste 2 500 to cate nr. 2 cu 1 500 tone. de funcţionare şi manevra avem ce lamina. Scade nu
le" şi ele il ascultă, şi-l ur şi pe ăsta. Io ştiu una din ne laminate la liniile de In acest noian de nea bilitate. Ca să nu mai pier mărul de „calde" primite
mează de parcă ar vorbi bătrini: „Dai, ai; nu dai, nu semifabricate. Dar, pe an junsuri există însă şi cîte dem metal (prin imprima de la oţelărie.
şi-ar înţelege şi ele. ai" că doară numai hărni samblu, după un trimestru va lucruri bune: scade rea chi merelor de la cleşte Aceleaşi preocupări pen
Acum, in pas de primă cia omului face rai în urmă. se înregistrează ur minus rebutul de laminor, creşte le macaralelor în masa tru reducerea deşeurilor de
vară, sub zorii brumaţi, văd Io, cu oiţele mă-nţăleg ca de peste 40 000 tone faţă de preocuparea pentru reah- lingoului) am adoptat un laminor am întîlnit şi la
iar acel şirag unduitor ca şi cu oamenii, dragele de planul iniţial, cu toate că zarea scoaterii de metal. sistem propriu pentru liniile de laminare de la
un pîriu de munte al oilor ele.,. in aceste s?cţii s-a laminat In sectorul de încălzire de transportul lingourilor in bluminguri. Subinginerul
urcind sinuos de la stină Cit impresionează aceas tot ce a f.T-t livrat de ote- la blumingul de 1 000 mm vers conice de ia cuptoa Ioan Grigoreanu ne spu
spre poală de codrii Meriei, tă iubire faţă de oi, ca şl lârii. Evident, pînă la plan discutăm cu maistrul prin re la calea cu mie. To nea :
ca şi atunci, in iarnă, cind cind şi ele ar avea suflet, mai trebuiau multe oute de cipal Viorel Neag, tocmai tuşi mai întîmpinăm multe — Urmărim la fiecare
acelaşi şirag de mărgele numai oamenii cu suflete lingouri. Şi de bună cali despre aceste preocupări : greutăţi cu trenurile ce cajă respectarea schemelor
albe de oi coborau ta sti frumoase de legendă pot tate ! Pentru că (încercăm — Pentru îmbunătăţirea sosesc din oţelărie. Ele nu
nă. Există otita linişte e- înţeleqe să facem o comparaţie în scoaterii de metal Încă din sînt pregătite corespunză DORIN CORPADE
ternă in urcatul si cohn- AUGUST1N JULA tre primul trimestru al faza de încălzire am intro tor. Primim trenuri cu
anului 1982 şi cel trecut dus un regim strict privind lingotiere a căror parte (Continuare in pag. a 2-a)
