Page 34 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr
pag. 2

Simpozion consacrat aniversării a 90 de ani de la In dezbatere publica Venituri strîns legate de

făurirea partidului clasei muncitoare din România nivelul calitativ al întregii activităţi comerciale DUIU...^

Colectivele de muncă din calitatea muncii în dome­ zintă introducerea contrac- 8.00 Cor-
cala
în organizarea Consiliu­ ştiinţe sociale, lucrători din că a ţării, cit şi principa­ cadrul I.C.S. mărfuri in­ niul aprovizionării, desfa­ tului-angajament individual 8.30 Aim
lui judeţean de educaţie sistemul culturii, secretari lele momente ale luptei dustriale Deva au primit cerii, nivelului servirii, gos- ca reglementare a raportu­ 9.00 Do
9.30 Buci
politică şi cultură socialis­ adjuncţi cu probleme de duse, sub conducerea parti­ cu profundă satisfacţie şi godăririi chibzuite a tutu­ rilor dintre unitate şi per­ 10.00 Vlaţ
tă, ieri a avut loc, la Deva, propagandă din întreprin­ dului, pentru eliberarea so­ interes proiectul Programu­ ror unităţilor. Faptul că sonalul muncitor. 11,45 Luie
simpozionul „Rolul parti­ deri şi instituţii ale mu­ cială şi naţională a po­ lui de aplicare a hotărîri­ retribuţia celorlalte catego­ Avem certitudinea că 13.00 Albi
dului clasei muncitoare în nicipiului Deva, activişti de porului nostru. lor Conferinţei Naţionale a rii de personal urmează noile măsuri in domeniul Bir,
viaţa social-politică a partid, alţi invitaţi. O însemnată parte a co­ P.C.R. din 16—18 decembrie să crească ori să se micşo­ retribuirii muncii şi repar­ ★ Ti
★ IU
României. Contribuţia crea­ Comunicările prezentate municărilor şi referatelor 1982 în domeniul retribui­ reze nelimitat în raport cu tiţiei veniturilor oamenilor ★ Ui
toare a Partidului Comu­ au relevat atît condiţiile au relevat pregnant con­ rii muncii şi repartiţiei ve­ nivelul de realizare a in­ muncii vor stimula şi mai ★ c
nist Român, a secretarului economico-sociale şi politi­ cepţia tovarăşului Nicolae niturilor oamenilor muncii. dicatorilor respectivi, că puternic iniţiativa indivi­ ★ 16
by:
său general, tovarăşul ce ale României de la Ceauşescu privitoare la lo­ Proiectul programului re­ astfel stabilită ea se mai duală şi colectivă, vor du­ în
Nicolae Ceauşescu, la edi­ sfîrşitul secolului al XIX- cul şi rolul de forţă condu­ flectă afirmarea şi mai pu­ majorează sau se diminu­ ce la creşterea răspunderii peai
ficarea societăţii socialiste cătoare a Partidului Co­ ternică a principiului so­ ează cu 1 la sută pentru tuturor celor care lucrează ★ 17
rlloj
multilateral dezvoltate şi lea care au favorizat fău­ munist Român in comple­ cialist de repartiţie în ra­ în reţeaua comercială, pen­ 18.40 Mici
înaintare a României spre rirea, dezvoltarea, maturi­ xul proces de făurire a so­ port cu cantitatea, calitatea fiecare procent de depăşire tru aplicarea în viaţă a o-
a
socială
şi
importanţa
comunism". zarea şi afirmarea clasei cietăţii socialiste multila­ muncii. El constituie o do­ sau de nereali zare a bene­ rientărilor şi indicaţiilor 19.00 Tek
19.15 Cint
Au participat profesori de muncitoare în viaţa politi- teral dezvoltate şi de îna­ vadă a consecvenţei cu ca­ ficiului planificat — în li­ Jud'
intare a României spre co­ re se aplică politica parti­ mita de 8 la sută din re­ secretarului general al 20.00 TelC
munism, modalităţile de dului de ridicare continuă tribuţia tarifară —, consti­ partidului, Ceauşescu, tovarăşul pi ar
Cim
privind
Nicolae
Sn educaţia juridică a oamenilor muncii manifestare a rolului con­ a nivelului de trai al oa­ tuie o pîrghie de cointere­ gospodărirea cu maximă e- ţară
diox
ducător al partidului pen­ menilor muncii. sare materială a fiecărui nc
tru înfăptuirea orientărilor Am studiat în amănunţi­ lucrător din domeniul co­ ficienţă a resurselor mate­ 21.30 Reci
fir
referitor
Modalitate atractivă şi eficientă şi sarcinilor adoptate de me capitolul retribuire la merţului. stabilizarea forţei riale şi băneşti, a părţii din 22.00 Tel*
naţională
avuţia
încredin­
în
de
formele
Congresul
XH-lea
şi
Pentru
al
★ S
Conferinţa Naţională ale activitatea comercială. Men­ de muncă, pe lingă creşte­ ţată de societate spre ad­ 22.20 Avt
mîn
de dezbatere şi cunoaştere partidului. ţinerea actualului sistem — rea sporului de vechime ministrare colectivelor de
LUIS
în acelaşi timp, acţiunea retribuirea personalului o- pentru anii lucraţi în a- muncă. ADRIAN IORDACHE 15.00 Tel*
perativ pe bază de remiză
a actelor normative a prilejuit evidenţierea im­ exprimată prin cote la 100 ceeaşi unitate şi luarea a- directorul întreprinderii 15,05 Era
portantelor sarcini ce revin
in ai
comerciale de stat
la minimul garantat va de­
De curînd, Consiliul mu­ tor prevăzute în Decretul colectivelor de oameni ai lei desfacere şi renunţarea cestuia în considerare la mărfuri industriale 17,50 1001
20.00 Tel
calculul drepturilor de pen­
nicipal Hunedoara de edu­ nr. 400 din 1981, vizînd cli­ ' 'uncii din judeţul nostru termina ca veniturile in­ sie, un alt mijloc îl repre­ Deva 20.15 Act
20.30 De
caţie politică şi cultură so­ matul de ordine şi disci­ în actualul cincinal pentru dividuale ale lucrătorilor să a f
cialistă, împreună cu gru­ plină la locurile de mun­ transpunerea în viaţă a o- fie mai strîns legate de por
pa Asociaţiei juriştilor, a că, pentru cunoaşterea şi biectivelor stabilite de Con­ realizarea planului de des­ liti«
instituit „Săptămînile edu­ aplicarea prevederilor Legii gresul al Xll-lea şi Confe­ facere pe unitate şi între­ 20.40 :re2
21,10 Cui
caţiei juridice a oameni­ privind obligaţiile unităţi­ prindere, realizîndu-se creş­ Cimentiştii 21.20 Avi
lor muncii" ca modalitate lor socialiste şi ale cetăţeni­ rinţa Naţională ale parti­ terea răspunderii indivi­ Mei
mai ordonată de desfăşura­ lor pentru buna aprovizio­ dului. duale şi colective pentru din linia I a muncii . 1,45 Roi
rile
re a activităţilor consacra­ nare, întreţinere şi curăţe­ 22.15 Tel
te popularizării şi dezbate­ nie a localităţilor urbane
rii în rîndurile oamenilor şi rurale, asigurarea clima­ lari - zi spornică (Urmare din pag. 1) dreapta şi-n stingă. Am a-
muncii a hotărîrilor de tului de convieţuire socială pelat urgent la noi înşine,
partid şi legilor ţării. sănătoasă, de păstrare a la calitatea noastră de pro­
Sub forma unor expuneri ordinii şi disciplinei publi­ la însămînţarea pofianbului Valentin Haida este şi el ducători, proprietari şi be­
BUCUI
scurte, la obiect, a între­ ce. de opt ani la Chişcădaga. neficiari. Şi în loc să stea tualitatc
bărilor şi răspunsurilor, Pînă în prezent au avut (Urmare din pag. 1) al C.A.P. Tîmpa, ne spu­ După ce a terminat „profe­ producţia 24 de ore, pină 8.00 Rac 1
toate însoţite de exemple loc asemenea întîlniri in­ nea : sionala" la Tg. Jiu, a făcut începea lucrul normal, lu­ lor; 9,3
concrete şi convingătoare, chimice. Toţi specialiştii — — Asigurăm o densitate un stagiu de acomodare la nea, noi am rezolvat pro­ cal. Emi
întîlnirile juriştilor cu co­ structive cu şefii unităţilor cum ne-am convins efec- de 82 000 boabe la hectar, Fieni, tot la ciment, apoi blema in cîteva ore. Nu aş­ şi muzi
pentru 1
lectivele de oameni se a- şi lucrători din comerţ, cu tuînd un raid prin cîteva ceea ce va permite să a- in 1975 a venit aici, pe ma­ teptăm niciodată să Iacă nai; 13,1
rată vii, dinamice, lămuri­ oameni ai muncii de Ia Sec­ unităţi — erau prezenţi la vem peste 78 000 plante la lul Căianului. De trei ani alţii treaba noastră. Ce orchestr
toare în cele mai impor­ ţia minieră Teliuc, fabri­ datorie, adică la locurile aceeaşi unitate de supra­ este şef de echipă şi are 15 iacem noi , cu mintea ră a Ra
Varietăţ
tante probleme supuse a ca de industrie mică, în­ unde se erbicida şi semă­ faţă. oameni in subordine. „Nici noastră, este bun făcut". Unda v<
tenţiei. treprinderea de tricotaje, na. Mecanizatorii au mun­ Pentru mecanizatori şi ei, nici eu nu ştim cine e actorul
Ce se află acum în aten­ secţiile mecanică I şi III, cit cu hărnicie şi răspun­ cooperatori ziua de ieri a şef aici. Muncim umăr lin­ Un alt inimos şef de 14,30 Vî
şoare r<
ţie ? Un mănunchi de acte secţia „Vidra", fabrica do dere, efectuînd lucrări de fost o zi de strădanii rod­ gă umăr, in prietenie şi bu­ schimb, de asemenea ci- cert dc
normative, recent adopta­ încălţăminte. Acţiunile de cea mai bună calitate. Doi­ nice şi de rezultate pe mă­ nă înţelegere. Dacă zice mentist din linia I a price­ Clubul ;
te, menite să reglementeze acest gen continuă pînă in na Vrăbiescu, inginer şef sura eforturilor depuse. ' unul că aşa trebuie, şi aşa perii şi hărniciei, este şi Români:
diomaga
activitatea oamenilor în 17 aprilie. e bine, apăi aşa facem; fă­ Szekely Francisc. Conduce Buletir*
cîteva domenii ale produc­ Paralel cu această acti­ ră comentarii, spune Haida. o echipă de 14 oameni şi tru a>
ţiei materiale, în special a vitate de masă, tot din ini­ Avem grijă să alimentăm se spune că numai faţă de zicotcca
celei agricole. în acest con­ continuu morile de ciment acum cinci ani, de cînd Radioju
amintiri
text se discută cu colecti­ ţiativa Consiliului munici­ la capacitate, să reglăm „lucră" la Chişcădaga, fania, r
pal de educaţie politică şi „s-au schimbat multe pe
vele implicate în calitate compoziţia materiilor prime aici". Pentru creşterea ca­ meloctii
nai; 22,
de producători şi consuma­ cultură socialistă are loc o în funcţie de diferitele sor­ pacităţii de măcinare a tiv; 22,:
tori despre semnificaţia so­ gamă de acţiuni destinate timente de ciment, să ve­ 23.00 Bu
cial-politică a decretelor altor preocupări. în inter­ ghem la calitatea produsu­ morilor „folosim azi blinda­ 5.00 No
je in cascadă, concepute şi
privitoare la activitatea de valul stabilit pînă la 17 a- lui Unit; „cimentul de Chiş­ realizate de noi, cu cape­
contractare şi achiziţii de prilie, de pildă, au loc, tot cădaga". tele şi cu miinile noastre".
Şi Virgil Pavel, subingi-
animale şi produse anima cu sprijinul juriştilor, in­ ner şi şei de schimb, lu­ O altă treabă; pînă nu de €
liere, regimul declarării, struirea comisiilor de jude­ crează de opt ani la ci­ mult silozurile de gips se
cumpărării-vînzării şi tăie­ cată din unităţile socialiste ment, la Chişcădaga. Vor­ tot blocau. „Am luat măsu­ DEV/
rii animalelor, prevenirii din Hunedoara si Că'an, beşte cursiv, convingător. ra să le curăţăm periodic. seriile
ne afrl
şi combaterii unor fapte întîlniri cu părinţii copiilor- Dar şi munceşte cursiv, efi­ In acest tel am redus sta­ (Arta);
care afectează buna apro­ problemă, o consfătuire cient. „Să vă redau doar o ţionările, asigurăm fluidita­ arşiţa
miinile
vizionare a populaţiei etc. cu conducătorii auto. un secvenţă din munca noas­ te procesului de produc­ tul);
Pe de altă parte sînt simpozion cu tema „Pro­ tră, ne spune el. Intr-o du­ ţie". Santa
da firul
readuse în actualitate acte prietatea socialistă — te­ minică s-a ars motorul de Cimentiştii lac tot ce ştiu structo
normative mai vechi, dar melia bunăstării materiale la releul de transport mori- şi tot ce pot pentru ca Quo v.
(Unire;
de mare actualitate, prin şi spirituale a societăţii". ciment. Trebuia înlocuit ra­ activitatea să meargă mai Noieml
pid. Altfel pierdeam pro­
dimensiunile şi consecinţe­ De asemenea, în aceste ducţie. Nu ne-am speriat, bine, munca să le fie mai venţe
Şl cai
le unor abateri din diverse zile au loc mai multe în­ La C.A.P. Băria, mecanizatorul Onişor Paşca şi coopera- nu ne-am lamentat in uşoară. aşa ?
unităţi productive. Astfel tîlniri cu locatarii cămine­ toarea Doina Ivonici lucrează ia semănatul porumbului. NEA:
lor de nefamili.şti din Hu­ riduri
sînt organizate dezbateri, NOAS-i
folosindu-se fapte concrete nedoara, Teliuc şi Ghelari, nu’ui
din întreprinderi, secţii, vizînd respectarea regulilor CÂNI:
Ralu
şantiere, privitoare la obli­ de convieţuire socială şi a- In sp
gaţiile personalului munci­ părarea avutului obştesc. Otelărille dau „tonul“ producţiei de laminate G U R
oo B
n hşt:
(Urmare din pag. 1) tare, problemele legate de sistenţă de specialitate din zării şi cojirii ar fi mai trla);
(Flncă;
montat
în
Avantaje pentru de laminare şi temperatu­ ritmicitate, calitate şi scoa­ străinătate mai aţi multe maşini mică, s-ar reduce consu­ Despui
tere de metal se continuă.
mul de metal. Am da mai
ajustaj
(Casa
Numai că aici se vede cel
contractanţii de animale rile de început ale laminării. mai bine cum s-a lucrat pe de finisat! mult metal uzinelor con­ Cursa
— Da, tot pentru tonele
structoare şi nu la groapa
BRAZI
o
Acordăm
de
asemenea
atenţie deosebită debitării fluxurile anterioare şi se de metal. Şi acum, pen­ cu ţundăr. bii; C
Ursa
laminatelor la lungimile ce­ poate privi chiar pînă tru introducerea In circu­ tură);
Crescătorii de animale cînd animalul are 101—110 în... oţelării. Pînă una-alta itul economic a unor can­ Da, în laminoare sînt mul­
care contractează bovine a- kg ; rute de beneficiar. Toc­ am privit spre fluxul de tităţi sporite de laminate, te degete întinse spre o- te şi
(Murei
mai de aceea solicităm o-
dulte, beneficiază de ur­ — 11,00 lei pe leg viu, ţelăriilor calitate şi la ca­ laminare : există operativi­ folosim flamarca la rece, ţelărie. Şi pe drept cuvînt. m in tir
(Lumii
mătoarele drepturi: cînd animalul are 90—100 petele lingoului, pentru a tate în preluarea ,,calde­ dăltuirea avansată şi poli­ In această perioadă, cînd ţii (M
— preţul de contractare kg; V nu arunca prea mult me­ lor" de la bluming. Nici zarea totală a semifabri­ planul de producţie este
grevat din lipsă de metal,
oferit pe un kg viu la ca­ — 8,50 lei pe kg viu, tal la groapa de şutaje. nu s-ar putea altfel, deoa­ catelor pătrate, cît şi dăl­ măcar calitatea lingourilor
litatea întîi este de 15 lei, cînd animalul arc sub 90 Dar pe lingă măsurile care rece fluxul este lung şi tuirea şl cojirea semifa­ să compenseze cu ceva a-
la calitatea a doua de 14 kg. conduc la o ritmicitate în orice mică avarie pe linie bricatelor rotunde pentru ceastă lipsă. Am văzut,
lei si la calitatea a treia Pentru porcii de 110 kg laminare (atunci cînd a- duce la răcirea pronunţa­ ţevi. După ce am pus în după balanţa de metal,
Timi
de 11 lei; viu contractaţi se acordă vem metal), noi am iniţiat tă a blumurilor. funcţiune maşinile de co­ laminatorii au plusuri de azi, 10
220 kg furaje, din care, la
— pentru bovinele livra­ altele care prevăd evitarea — Tocmai de aceea noi jit am introdus în circuit producţie, fapt ce denotă va fi
te la peste 400 kg In viu, cererea producătorului, 50 laminării în afară de pro­ acordăm în permanenţă o peste 5 000 tone de metal că ei s-au străduit să se cerul '
lat, d
în perioada 1 decembrie — kg se dau la contractare, gram, deoarece ţaglele sau atenţie deosebită reviziilor cu mişcare lentă. însă avem încadreze în limitele de sibile
30 aprilie se acordă un iar 70 de kg cînd anima­ blumurile respective au o şi reparaţiilor, sublinia şi un „of“. Dacă oţelării calitate, să gospodărească deosel
spor de 0,50 lei pe fiecare lul a ajuns la greutatea mişcare mai lentă, blo­ maistrul principal specia­ şi-ar îmbunătăţi tehnolo­ aşa cum se cuvine meta­ nei ş!
Vîntul
kg în viu. de 50 kg Viu. în cazul cînd chează ajusta jele. Nu ne list Iosif Alic. Munca noas­ giile de elaborare şi de din si
porcii au peste 110 kg, se putem vinde marfa. tră, oricare ar fi ea (la turnare în vederea creşte­ lul, să introducă cît mai
Contractanţilor care li­ dau în plus cîte 1,5 kg fu­ Tehnologic, linia de la întreţinere sau exploatare), rii calităţii suprafeţelor iin- mari cantităţi de laminate peraU
cuprin
vrează porcine li se acor­ raje pentru fiecare kg viu semifabricate nr. 2 este ni se socoteşte în tone de gourilor, cantitatea de semi­ în circuitul econimc. O- de, i:
dă : •î» şî '
ce depăşeşte greutatea res­ legată de fluxul de îa laminate. fabricate supusă flamării ţeiarii nu le pot urma
— 15,50. lei pe kg viu, pectivă. „bluming 1 000". Ca a- —• Am aflat eă fără a la cald sau la rece, poli­ exemplul ? cf« sej