Page 36 - Drumul_socialismului_1983_04

pag. 4 D’HJMUL SOCIALISMULUI Nr. 7 904 Q DUMINICĂ, 10 APRILIE 1983

Dumimcw m m i

Acţiuni în favoarea păcii şi dezarmării „Fructe de mare“...
WASHINGTON 9 (Ager- piniei publice vest-germa- drul şedinţei de inaugura- j proaspete
prcs). — La Washington a ne faţă de prevenirea răz­ re a sesiunii noului paria- >
avut loc o conferinţă de boiului şi apărarea păcii — ment finlandez, constituit I Se spune că fructele de ma­
presă organizată de iniţia­ a declarat, la Koln, cunos­ în urma alegerilor de la J re — scoicile, crabii, meduze­
sînt
etc.
—
foarte
le
bune
torii „Săptămânii naţionale cutul activist pe tărîm ob­ 20—21 martie, preşedintele | pentru sănătate. Un bucătar
fle luptă pentru pace şi ştesc din R.F.G., • Josef Be- Finlandei, Mauno Koivisto, ' experimentat poate face din
locuri de muncă", ce ur­ ber, unul din iniţiatorii a atras atenţia asupra ne- | eJe mîncăruri savuroase. Iată, 1
însă, că un pachet livrat la
mează să fie marcată în „Apelului de Krefeld" în cesităţii obţinerii unor re- , Narita, aeroportul internaţio­
' S.U.A. între 10—16 aprilie. favoarea dezarmării şi pă­ zultate pozitive la reuniu- I nal din Tokio, sub eticheta
mare",
Manifestările în cadrul a- cii. El a arătat că aceste nea de la Madrid, a repre- J „fructe o de oercetare s-a dovedit, I
atentă,
clupă
oa
cestci „săptămâni" se vor marşuri, la care au luat zentanţilor statelor pârtiei- > fiind foarte periculos pentru I
desfăşura în 150 de oraşe parte sute şi sute de mii pante la Conferinţa pentru I sănătate. De ce ? Vameşii ja- |
din 65 de state ale S.U.A., de oameni de cele mai va­ securitate şi cooperare în J ponezi au descoperit in co­
letul respectiv 49 kilograme de
eu participarea unor pu- riate convingeri politice au Europa, precum şi la tra- | stupefiante în valoare de un
noscuţi oameni politici şi dat expresie îngrijorării o- tativele de dezarmare de * milion de dolari. Drogurile
confiscate,
fost
activişti pe tărîm social, piniei publice în legături la Geneva. „împărtăşim în- I respective au de false fructe
traficanţii
iar
demonstrând creşterea ne­ cu proporţiile atinse de grijorarea celorlalte popoa- , de mare au fost arestaţi.
cursa înarmărilor si dorin­ re — a subliniat Mauno ţ
mulţumirii opiniei publice ţei locuitorilor din R.F.G. Koivisto — în legătură cu •
americane faţă de accele­ de a se opri instalarea noi­ creşterea numărului de ar- >
rarea cursei înarmărilor, lor rachete nucleare cu ine nucleare în Europa". în | „Casa fui RubIiov“
creşterea şomajului şi a rază medie de acţiune în acest sens, el s-a pronun- J Cea mai veche dintre clădi­
Inflaţiei. medievale ale Moscovei
Europa occidentală, de a ţat pentru preîntâmpinarea , rile
în
★ se ajunge la distrugerea unei noi escaladări a cursei « ajunsă pînâ construită zilele noastre
anii
fost
între
a
BONN 9 (Agerpres). — tuturor rachetelor şi arme­ înarmărilor, subliniind, în I 1410—1427. Este vorba de Ca­
Marşurile de primăvară lor nucleare de pe conti­ context, importanţa creă- , tedrala Spasskl, principala con­
ansamblului
împotriva cursei înarmări­ nent prin adoptarea unor rii unei zone denucleariza- * strucţie al a fostei mănăstiri arhitec­
tural
An-
lor şi pentru dezarmare, măsuri practice de dezar­ te în nordul Europei. A- dronikov, devenită, în anul
care au loc în acest an în mare. ceasta, a adăugat el, nu 1947, Muzeul de artă rusă ve­
Republica Federală Germa­ ★ înseamnă însă că trebuie che „Andrei Rubliov". poate fl
Spasskl
Catedrala
nia constituie o dovadă HELSINKI 9 (Agerpres). slăbite eforturile generale ! considerată, pe bună dreptate,
grăitoare a preocupării o- — Luînd cuvîntul în ca­ pentru oprirea înarmărilor. I „casa“ marelui pictor rus. In­
tr-adevăr, mulţi ani din viata
artistului au fost legaţi de
încheierea Conferinţei ministeriale a mănăstirea renumitele sale Aici fres­ a
Andxonikov.
creat
el
ce, aici a şi fost înmormîntat.
„Grupului celor 77“ Suferind anumite deteriorări, Umor
în urma numeroaselor con­
strucţii adăugitoare, catedrala „îngemănare”
BUENOS AIRES 9 (A- dial, cu consecinţe negati­ pectele majore ale vieţii a fost restaurată, recâpătîn- o Vor cere partajul echita­
in-
gerpres). — După încheie­ ve sporite asupra economii­ social-economice internaţio­ du-şl aspectul iniţial. de Nu ştiinţă Foto: VIRGIL ONOIU bil al tuturor bunurilor lor,
oamenii
tîmplător
rea, vineri seara, a dezba­ lor naţionale ale ţărilor nale, punînd accentul pe consideră această operă ea pe mobile şi imobile, dar nu şi
divorţul.
terilor generale, partici­ în curs de dezvoltare, pre­ existenţa, în prezent, a u- „o minune a artei restaurării".
panţii la Reuniunea minis­ cum şi poziţia acestor sta­ nor norme şi practici ine­ o Chiar şi ou cele mai bune
terială a „Grupului celor te în raport cu problemele chitabile şi injuste în siste­ relaţii, nu poţi face nimic îm­
potriva unui ambreiaj.
77“, au examinat, sîmbătă, enunţate. Ele urmează să mul economic şi financiar Balul lui Grigore
în cadrul unei şedinţe cu constituie punctul de ple­ mondial. în acest context, La mină şl la club, pe alte ram, apoi se prezintă la întîl- o In decursul vieţii, el s-a
tuturor
uşile închise, proiectele de care al dialogului pe care documentul evidenţiază străzi se pun afişe oare anun­ nfre. Vine şi Angela, care ii buourat care de nu respectul cunoscut
l-au
celor
documente pregătite de ex­ ţările în curs de dezvolta­ pregnant necesitatea edifi­ ţă că sîmbătă seară are loo simte dintr-o privire că a fă­ îndeaproape.
un bal. Sînt invitaţi tineri şi
perţi şi definitivate în re îl vor avea, în iunie, cării unei noi ordini eco­ mai vîrstnici. Şi amatori sînt cut haltă şi-l repede în cîteva
cuvinte de crivăţ. Tupeu-i re­
intre
cineva
a
să
Detest
cursul actualelor lucrări, la Belgrad, în cadrul Con­ nomice şi financiare inter­ de fiecare dată. Cintă orches­ cunoscut i se topeşte. O îm­ prin faţă la coadă, atunci cînd
precum şi proiectul „Decla­ ferinţei Naţiunilor Unite naţionale, a unei lumi mai tra lui Slovig, ceea ce în­ pacă printr-o scuză şi amîndoi acel cineva nu sînt eu.
deamnă.
raţiei finale de la Buenos pentru Comerţ şi Dezvolta­ drepte şi mai bune, care să Grigore, ca şi alţi tineri mi­ se îndreaptă către club. La
uşă, fumătorii îşi consumau ţi­
Aires“. re (U.N.C.T.A.D.-VI) cu sta­ ofere cadrul adecvat de neri, venit nu de prea multă gările; înăuntru nu se fumea­ cu <a Oamenii din evul mediu
plictiseau
se
de
oare,
ce
vreme, îşi face din timp pre­
în esenţă, documentele e- tele industrializate. „De­ dezvoltare, pace şi progres gătirile cuvenite. îşi calcă pan­ ză. Aici, la uşă, Grigore, ou vreme ce atunci nu se inven­
Angela in faţă, este oprit.
videnţiază situaţia econo­ claraţia finală de la Bue­ pentru toate naţiunile lu­ talonii, îşi spală cămaşa, îşi — Dumneata nu intri ! Ştii tase televiziunea ?
mică gravă pe plan mon­ nos Aires" sintetizează as­ mii. lustruieşte pantofii şi discută de ce, nu ? a Dacă paltonul unui bărbat
cu Angela, fata de curînd cu­ — Nu, răspunde el fîstîcit. are buzunarele rupte şi la sa­
Absenţa de luni. Nemotl-
—
jumătate
lipsesc
Cad
congresul Internaţionasei Socialiste noscută. împreună de la acord să vata, ortace ! Te duci şi dan­ cou îi nu-i rămine decît din
meargă
nasturi,
bal,
să
să
danseze, să se distreze, că aşa sezi ou ea. Angela găseşte aici se însoare sau să divorţeze.
le şade bine tinerilor. băieţi buni. E dar 7
LISABONA 9 (Agerpres). genţiile internaţionale de Au fost examinate, de Vine sîmbătă. îmbrăcat cu Balul lui Grigore s-a oprit o CInd un om deştept se
— Participanţii la Congre­ presă. Apreciind că ome­ asemenea, efectele crizei ce a avut mai bun, Grigore la uşă, dar aceea a fost şi consideră prost. nenorocirea
sul Internaţionalei Socia­ nirea se află „în pragul economice mondiale, rele- trece pe la Griguţâ, crişmarul prima şi ultima nemotivatâ. nu e prea mare. O adevărată
nenorocire este atunci cînd un
liste, care se desfăşoară în autodistrugerii", dacă ac­ vîndu-se necesitatea com­ din drum, trage un şnaps de CORNEL ARMEANU prost se consideră deştept.
staţiunea portugheză Albu- tualul curs de deteriorare baterii radicale a şomaju- .
feira s-au pronunţat, în in­ a relaţiilor internaţionale lui, a unei relansări eco- '
tervenţiile lor, pentru o re­ şi de înarmare excesivă nomice coordonate şi a so- j E PRIMĂVARĂ IAR Compozitor „Cînd sovietic, autorul Compozitor român, autorul u-
în­
primăvara
nei elegii pentru cor mixt, in­
melodiei
ducere drastică a cheltuie­ continuă, vorbitoMi au lan­ lidarităţii efective cu ţările I ORIZONTAL ; 1) Compozitor floreşte în grădină" — A scris titulată „In primăvara aceea
lilor destinate înarmărilor sat marilor puteri apelul în curs de dezvoltare, con- | contemporan, autorul melodiei drama „Furtuni de primăva­ — 1907".
„Primăvara"
DICŢIONAR: ŞEZ, A AR, RIA,
—
nucleare, în favoarea creş­ fruntate cu povara datorii- • poeziei „Definiţia Semnatarul ră". 1) Se-ncarcă LOS.
VERTICAL :
primăverii"
terii economice şi acordării de a găsi un limbaj comun (Octavian); 2) Regretată poetă primăvara cu imaculate flori VASILE MOLODEJ
de ajutor ţărilor în curs la negocierile de dezar­ lor externe, transmite a- \ din creaţia căreia desprindem — Copil şăgalnic al primăve­
de dezvoltare, transmit a- mare. genţia France Prcsse. o „Seară de primăvară" — Cu rii; 2) Ne-a lăsat pînza denu­ DEZLEGAREA CAREULUI
ghiocel la tîmple (pi.); 3) Ocol mită „Primăvara" — Publicist
pentru vite (reg.) — „Sărbă­ contemporan, semnatarul foi­ APARUT IN ZIARUL NR. 7898:
1) Decebal — Ape; 2) E —
toarea primăverii" se intitu­ letonului „Zvon de primăva­ Omu — Apter; 3) Călare —
lează
din
baletele
aoes-
unul
crocentrale — informează prima linie a confruntării tui compozitor român; 4) Floa­ ră" ; 3) Autoarea poeziei „E Rute; 4) Eminescu — Rz; 5)
primăvară iar" — Erbacee co­
agenţia Bernama. cu R.S.A. privind tentativele re de primăvară — Primăvara mestibilă, semănata primăva­ Nabab — Ansa; 6) Ena — Ian-
Lucrările de construcţie regimului de la Pretoria de se costumează în verde des­ ra; 4) îmbrăcate în balon i — cu — H; 7) U — Susui —
Hda; 8) Cint — Neaoş; 9) Ro
vor începe în luna iunie, destabilizare a statelor ve­ chis — Nicolae Kirculeseu; 5) E primăvara în mare fierbere — Dan — Brad; 10) Arii —
Zilele „babelor"; 5) Lucrat
„Primăvara
Autorul
nuvelei
—
costul construcţiilor ridieîn- cine. lui Crişan 11 (Dumitru) — Pro­ şi în primăvară — Cuprins de Apă — Ge: 11) Unitate — Zeu.
g SYOCKHOLM. - în- du-se la aproximativ 131,7 nume reflexiv; 6) A scris poe­ o maladie a capricioasei pri­
tr-un articol semnat în zia­ milioane de dolari. H WASHINGTON. - Zia­ zia „Primăvara" — Pictor şi măveri; 6) Vestitori — Primă­ MAT TN 3 MUTĂRI
rul „Svenska Dagbladet", EI HARARE. - In cursul rul „Christian Science Mo­ grafician sovietic, autorul pîn- vara au boboci; 7) Autorul
zei
ministrul afacerilor externe unei conferinţe de presă nitor" relevă, citind afirma­ Rîu „începutul primăverii"; 7) poeziei „Primăvara fistichie" transpor­ Controlul poziţiei
Elveţia
întreprinderea
—
în
—
de
Primăvăra-
al Suediei, Lennart Bod- organizate la Harare, mi­ ţiile unuia din conducăto­ tici (fig.) ; 8) Scoase din turi Timişoara; 8) Te primeşte Alb : R£5, N£4, p : e5, f6 şi
stroem, s-a pronunţat în nistrul zimbabwean de ex­ rii Universităţii din Michi- pneuri ! — Comună în Franţa cu căldură — A se consuma li5.
de
favoarea consolidării păcii terne, Witness Mangwende, gan, J. Shingletone, că — „Boală" român, primăvară; 9) — In ceaţă ! ; 9) Localitate în Negru: Rh6, p : g5 şi h7.
Suedia — A scris piesa de tea­
Scriitor
semnatarul
şi lichidării pericolului unei a acuzat Republica Sud- „pentru absolvenţii colegii­ versurilor intitulate „Ajun de tru „Cînd înfloresc anemone­ SOLUŢIA PROBLEMEI
DIN ziARUL NR. 7898 :
unei
primăvară"
Infinitivul
catastrofe termonucleare. El Africană că încearcă să de­ lor americane, acest an va vechi iubiri; — 10) Ne-a lăsat le" ; 10) Liric rus, autorul poe­ 1. Dh6 — h8 ! Rg4 — h5, h4, h3.
ziei
„Primăvara"
Argint
—
şi-a exprimat îngrijorarea clanşeze un război politic, fi cel mai dificil de după poezia „Primăvara bătrînei viu în ipostază primăvăratică; 2. Nf5 mat.
profundă în legătură cu es­ economic şi militar împotri­ cel de-al doilea război domnişoare" — Un aer speci­ 11) Impresionist austriac, auto­ 1.......................Rg4 — f4.
caladarea continuă a va Republicii Zimbabwe, mondial", întrucît majorita­ fic diafanei primăveri : 11) rul poeziei „Primăvară" — 2. Dh8 — <34 mat.
tea lor vor trebui să se a-
cursei înarmărilor nucleare transmite agenţia Reuter. dreseze direct birourilor de
în Europa, care sporeşte Ca parte a acestei cam­ plasare a şomerilor. Publi­ 1 2 3 4 5 r 8 9 10 11
pericolul unei conflagraţii panii, guvernul minoritar caţia subliniază că această
termonucleare în această rasist de la Pretoria a lan­ situaţie este determinată de 2 1 1 /
parte a lumii. în context, el sat o ofensivă propagan­ „slăbiciunile generale ale
a criticat concepţia „războ­ distică în vederea compro­ economiei Statelor Unite". 3 1 J
iului nuclear limitat", ară- miterii investiţiilor străine Dintr-un sondaj realizat 4
tînd că în secolul atomic o în Zimbabwe, a menţionat de ziar la peste 500 de
el, subliniind însă că ţara 5
astfel de filozofie duce la firme şi companii america­
escaladarea cursei înarmă­ sa este hotărîtă să ‘acţio­ ne, a reieşit că acestea nu Ol
rilor. S neze pentru a-şi asigura numai că nu intenţionează, P fi
dezvoltarea economică in­
S KUALA LUMPUR. - In dependentă. în actualele condiţii, să fa­ 7 1
cadrul programului de va­ Declaraţia ministrului zim­ că noi angajări, ci, dimpo­ 8
lorificare a potenţialului hi­ babwean de externe survi­ trivă, preconizează noi re­
duceri de personal.
droenergetic al ţării, în ne după o întîlnire cu 9 1
Malayezia vor fi puse în membrii unei comisii a
aplicare, în următorii doi O.N.U. sosită la Harare 10
ani, o serie de proiecte pentru a investiga acuza­ 11
privind realizarea a 102 mi- ţiile formulate de ţările din 1
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef) Lucia Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redaclO' şef adjunct). Vasile Păţqn, Nicolae Tircob.
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei . trimestrial — 39 lei j pe 6 |unî ■=•
REDACŢIA ŞT ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva, ®tr. Dr. Petro Groza, nr. 35 78 lei i anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,90 lei lunar,
Telefoane • 11275. 11585, 12157. Telex i 7228a Abonamentele *e fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzării voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva, atr. 23 August, nr 257
din întreprinderi şi Instituţii