Page 4 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 4
f»ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 896 9 VINERI, 1 APRILIE 1983
P le n a r a c o m u n ă a c o n s iliilo r o a m e n ilo r m u n c ii
de naţionalitate maghiară şi germană
(Urmare din pag. 1) noştinţă conducătorului iu germană, încă odată, cele şi umanitar în care se re voastră, mult iubite şi sti Nicolae Ceauşescu, pentru
bit şi stimat ai partidului mai vii mulţumiri pentru zolvă, de cînd vă aflaţi în mate tovarăşe Nicolae patria noastră liberă şi in
ffosef Berencz, director al şi statului nostru, căruia faptul că ne-aţi făcut marea fruntea partidului şi sta Ceauşescu, ctitorul Româ dependentă, subliniind şi cu
întreprinderii de ceasuri îi revine meritul incontes şi deosebita cinste de a ne tului, şi problemele specifice niei moderne. acest prilej unitatea şi fră
„Victoria" Arad, Furo lu- tabil îri conceperea şi a- onora cu prezenţa Dumnea ale naţionalităţilor conlo Vă urăm mult stimate ţia tuturor fiilor patriei —
iiu, secretar de stat la Mi plicarea modalităţilor de voastră la lucrările plena cuitoare, pentru condiţiile tovarăşe Nicolae Ceauşescu români, maghiari, germani
nisterul Educaţiei şi în rezolvare democratică, u- rei noastre, în acelaşi timp, create care garantează afir multă sănătate şi putere de şi de alte naţionalităţi —,
văţă mîntului. manistă a problemei na să dau glas profundei noas marea nestingherită a fiin ataşamentul lor faţă de po
Vorbitorii au evidenţiat ţionale. tre mîndrii patriotice cu ţei noastre naţionale, dez- . muncă în fruntea partidu litica partidului şi statului
marea însemnătate a docu Manifestîndu-şi profun care am urmărit cuvînta- voltarea multilaterală a lui şi statului, spre binele nostru, hotărîrea de a a-
mentelor adoptate de C jn- da mîndrie patriotică pen rea Dumneavoastră — ex personalităţii. tuturor fiilor patriei noas păra, strîns uniţi în jurul
ferinţa Naţională a parti tru realizările remarcabile punere care constituie un Pentru toate acestea, pri tre scumpe — Republica
dului, care definesc orien obţinute în anii noii orîn- document de o excepţiona miţi vă rog expresia sen Socialistă România. partidului comunist, al se
tările şi direcţiile de ac duiri, vorbitorii au dat o lă importanţă teoretică şi timentelor noastre de pro în încheierea adunării, cretarului său general, cu
ţiune menite să asigure ripostă hotărîtă denigrări practică, pentru activitatea fundă gratitudine şi de a- cei prezenţi au aclamat din ceririle revoluţionare comu
realizarea în bune condi lor la adresa ponticii de viitor a consiliilor noas taşament deplin faţă de nou, îndelung, cu putere, ne, de a asigura mersul
tre, a întregului popor.
ţii a planului cincinal, a partidului şi statului nos întreaga politică internă şi ferm al României pe calea
hotărîrilor programatice tru, încercărilor unor Expunerea Dumneavoas internaţională a partidului pentru partid şi secretarul socialismului şi comunis
tovarăşe
stimate
ale Congresului al XIT-iea cercuri de peste hotare de tră, mult general, sintetizea şi statului, faţă de Dumnea său general, tovarăşul mului.
secretar
al P.C.R., care asigură îna a se amesteca în treburile ză succesele ample obţinu
intarea fermă a României noastre interne, de a în te în perioada ce a trecut Cuvîntul tovarăşului Fazakas Ferencz
pe calea făuririi societăţii vrăjbi cetăţenii de diferite de la Congresul al Xll-lea
socialiste multilateral dez naţionalităţi, de a lovi în al partidului de întregul Mult stimate tovarăşe bătut capul. Şi am mutat şi activităţi politico-ideo-
voltate. Toţi cei care au cuceririle revoluţionare ale popor — realizări în care Nicolae Ceauşescu, anul trecut un utilaj com logice şi cultural-educati-
înait cuvîntul au dat o poporului, ale socialismu se regăsesc faptele de mun plex din stratul 18 într-un ve. Colective artistice de
elaaltă apreciere contribu lui. că şi ale oamenilor mun Stimaţi tovarăşi, alt abataj, în mai puţin amatori, coruri, formaţii
ţiei determinante a tova în . acest cadru, a cii maghiari şi germani, şi de 30 de zile. Şi acum am de teatru, brigăzi artistice,
răşului Nicolae Ceauşescu fost reafirmat ataşamentul de alte naţionalităţi, con Ca miner din Valea Jiu reuşit aceiaşi lucru la uti formaţii de muzică uşoa
la stabilirea obiectivelor profund al oamenilor mun tribuţia lor activă şi con lui, ţin să adresez şi eu lajul din stratul 5. Toate ră au beneficiat de acest
fundamentale ale dezvol cii dc naţionalitate ma- ştientă, zi de zi şi în strîn- acest prilej conducerii astea le-am isprăvit cu stimulent pe carc-1 con
tării multilaterale a ţării, giară şi germană faţă de sâ unitate cu fraţii lor ro partidului şi statului, per bine nu numai pentru că stituie Festivalul muncii
la mobilizarea tuturor for politica externă principia mâni, eforturile creatoare sonal tovarăşului Nicolae am întărit disciplina mun şi creaţiei pentru a-şl in
ţelor şi energiilor creatoa lă şi constructivă a parti comune pentru edificarea Ceauşescu, secretarul ge cii, disciplina tehnologică, tensifica activitatea. în o-
re ale naţiunii pentru rea dului şi statului nostru, societăţii socialiste multila neral al partidului, pre spiritul de răspundere, raşul nostru este .antrena
lizarea unei călită','. noi, promovată cu strălucire şi teral dezvoltate în patria şedintele Republicii, Mine cum ne-aţi cerut la con tă în acest cadVu'şi o for
superioare în toate dome consecvenţă de tovarăşul noastră scumpă — Repu rul de onoare al ţării, cel sfătuire — ci mai ales maţie artistică ce-şi pre
niile de activitate, pentru Nicolae Ceauşescu, politică blica Socialistă România. mai fierbinte salut mine pentru că ne iubim ţara. zintă programele în limba
ridicarea continuă a nive pusă în slujba cauzei des în acelaşi timp, expune resc, mulţumirea noastră Tonele noastre de cărbu maghiară, corul mixt îin *
lului de trai material şi tinderii, dezarmării, secu rea Dumneavoastră jalonea deplină pentru grija pe ca ne pot fi cîntărite. Aceste limba maghiară din oraşul
spiritual al tuturor celor rităţii, înfăptuirii înalte ză cu exigenţă şi fermitate re o poartă dezvoltării tone exprimă sentimente Vulcan, în cadrul căruia
ce muncesc, la elaborarea lor idealuri de pace, liber revoluţionară, direcţiile şi multilaterale a patriei şi gînduri. Dacă lucrezi cu îşi aduc contribuţia artişti
şi înfăptuirea politicii in tate, independenţă şi pro căile perfecţionării conti noastre socialiste, condi căldură, parcă şi valoarea amatori de naţionali lat?
terne şi externe a parti gres ale tuturor popoare nue a activităţii pe care ţiilor . de muncă şi viaţă calorică a cărbunelui creş maghiară, oameni ai mun
dului şi statului nostru, ce lor. consiliile oamenilor muncii ale tuturor minerilor, ale te. Asta nu sună prea cii de la mina noastră, din
corespunde pe deplin in Participanţii la plenară de naţionalitate maghiară tuturor celor ce muncesc ştiinţific, dar totuşi e ade diferite unităţi economice
tereselor şi aspiraţiilor vi au dat expresie hotărîrii şi germană trebuie să o din patria noastră. vărat. şi instituţii ale oraşului,
tale de libertate şi inde oamenilor muncii de na desfăşoare în vederea spo Lucrez la Paroşeni, şi Ştim cu toţii cît rău a împreună cu familiile. Dar
pendenţă, de pace şi pro ţionalitate maghiară şi ger ririi rolului acestor orga nu ca să mă laud, dar provocat în trecut dezbi considerăm că s-ar putea
gres ale poporului român. mană de a acţiona, îm nisme, la înfăptuirea mo conduc o brigadă bună. narea, învrăjbirea, naţio face şi mai mult. Şi nu
în cursul lucrărilor a preună cu întregul popor, bilizatoarelor sarcini ce le După unii chiar foarte bu nalismul şi şovinismul. în numai în mişcarea cultu
fost subliniată adeziunea strîns uniţi în jurul parti revin pentru realizarea ho- nă O brigadă de români văţămintele acestui trecut rală de masă. Instituţiile
unanimă a oamenilor mun dului, al secretarului său tărîrilor Conferinţei Naţio şi maghiari. O brigadă ca ne obligă să respingem cu culturale profesioniste, in
cii de naţionalitate ma general, pentru ridicarea nale a partidului din de re a dat anul trecut peste hotărîre orice manifestare clusiv cele cu program în
ghiară şi germană din ţara pe noi trepte de civiliza cembrie 1982. plan mai bine de 8 000 to care atentează la unitatea limba maghiară, ansamblu
noastră faţă de Programul ţie şi progres a patriei Vă asigurăm, mult stima ne de cărbune, iar anul noastră, indiferent de unde rile folclorice ne cam ne
partidului, faţă de tezele, comune — Republica So te t o v a r ă ş e Nicolae acesta, în primele două ar veni. Aşa cum perma glijează pe noi, cel din
orientările şi ideile de ex cialistă România. Ceauşescu că vom dezbate luni, încă 670 de tone. nent atrage atenţia tova Valea Jiului.
cepţională valoare teoreti în numele membrilor ce cu toţi oamenii muncii de Munca noastră a dobîn- răşul Nicolae Ceauşescu, în încheiere, doresc să
că şi practică formu lor două consilii, tovară naţionalitate maghiară şi dit un plus de rodnicie o- să înfierăm şi să condam vă asigur că mă voi stră
late de tovarăşul Nicolae şul Mihai Gere a spus : germană ideile şi tezele cu dată cu trecerea la noul năm cu fermitate orice a- dui şi în continuare să-ml
Ceauşescu, care direcţio- Exprimînd, încă o dată, prinse în expunerea făcută program de lucru în sub semenea rămăşiţe ale aduc contribuţia la per
mea-ză şi însufleţesc efor marea bucurie şi satisfac în faţa noastră şi vom sta teran şi după aplicarea mentalităţilor şi ideologii fecţionarea activităţii de
turile tuturor cetăţenilor ţie pentru faptul de a vă bili în spiritul preţioaselor celorlalte măsuri speciale lor claselor exploatatoare, producţie la unitatea în
ţării în activitatea consa avea din nou în mijlocul Dumneavoastră indicaţii care au fost întreprinse ale duşmanilor poporului, care lucrez, la realizarea
crată cu dăruire şi abne nostru la această plenară, măsurile cele mai eficien după Consfătuirea de lucru ai României socialiste. sarcinilor de plan izvorî-
gaţie înfloririi patriei transformată, prin partici te menite să sporească în- de la C.C. al P.C.R. cu ca în cadrul colectivului în te din documentele Confe
noastre socialiste. tr-o măsură şi mai mare dre de conducere, specia care lucrez, al brigăzii şi rinţei Naţionale a parti
parea dumneavoastră în- contribuţia consiliilor oa
Vorbitorii au relevat rea tr-un eveniment de mare menilor muncii de diferite lişti şi muncitori, din in sectorului dar şi în afara dului, vizînd do' direa
lizările de seamă obţinute însemnătate politică, vă naţionalităţi — organisme dustria minieră şi geolo unităţii ne străduim să independenţei energetice
de poporul român, strîns rog să-mi permiteţi, mult create din iniţiativa dum gie. Sînt şef de brigadă nu acţionăm în spiritul indi a patriei.
unit, în anii construcţiei iubite tovarăşe Nicolae neavoastră cu aproape un In calitatea mea de ma caţiilor tovarăşului Nicolae Eu cred că dumnea
so ialiste, cu deosebire in Ceauşescu, să vă adresez deceniu şi jumătate în ur ghiar, ci în calitatea mea Ceauşescu, cuprinse în ex voastră, tovarăşe Nicolae
perioada de cînd In frun rugămintea fierbinte a mă — ia realizarea Progra de miner. Dacă n-aş fi punerea prezentată la Ple Ceauşescu, sinteţi conside
tea partidului şi statului noastră, a tuturor, de a mului partidului, a hotărî- bun pentru munca asta, nara lărgită a C.C. al rat miner de onoare al
se află tovarăşul Nicolae lua cuvîntul în încheierea riior Congresului al XH-iea. ortacii mei nu m-ar res P.C.R. din 1—2 iunie 1982 ţării mai cu seamă pentru
Ceauşescu, etapa cea mai lucrărilor plenarei noastre Văzînd în politica Parti pecta. Există la noi o de cu privire la întărirea că pătrundeţi mai adîne,
bogată in împliniri din în comune. mocraţie a randamentului. muncii ideologice şi politi- mai profund în esenţa lu
treaga istorie a României. Primit cu cele mai alese dului Comunist Român pro Cine-i nepriceput sau le co-educatlve. Munca poli crurilor decît noi şi ne
pria noastră politică, înţe-
A fost pusă in lumină jus sentimente de dragoste şi legînd că participarea ac neş, să ştiţi că nu este şi tică desfăşurată în cadrul daţi o căldură mal fierbin
teţea politicii partidului de preţuire, cu însufleţită tivă Ia înflorirea patriei co nu poate fi egal cu cel organizat ca şi munca de te decît tot cărbunele ţă
dezvoltare armonioasă a bucurie şi profundă satis harnic. La noi ierarhia la om la om le-am folo rii, o căldură a sufletului
tuturor judeţelor, de re facţie, a luat cuvîn mune reprezintă o înda randamentului e sfîntă, de sit şi le folosim pentru dumneavoastră de om
torire fundamentală a fie
pactizare echilibrată a for tul tovarăşul NICOLAE cărui cetăţean, cred că sînt aceea merge bine brigada. promovarea principiilor e- drept şi de adevărat pa
ţelor de producţie pe în CEAUŞESCU. în asentimentul membrilor Cînd aţi fost la noi, sti tiicii şi echităţii socialiste, triot. Vă iubim, pentru că
tregul teritoriu, fapt ce a Cuvin tarea secretarului celor două Consilii, al tu mate tovarăşe Nicolae pentru popularizarea po doriţi cu ardoare şi acţio
avut ca efect nemijlocit general al partidului a turor oamenilor muncii Ceauşescu, ne-aţi cerut ca liticii partidului şi statu naţi cu pasiune revoluţio
iniţierea unui amplu pro fost urmărită cu deosebită de naţionalitate maghiară utilajele complexe să fie lui nostru în rîndul oame nară pentru binele şi feri
ces de omogenizare a zo atenţie şi legitim interes, şi germană să ne angajăm folosite la maximum, să nilor muncii, fără deosebi cirea românilor, maghiari
nelor ţării în ceea ce pri cu deplină aprobare şi sa solemn în faţa dumneavoas le mutăm cît mai repede re de naţionalitate. lor şi a tuturor cetăţenilor
veşte potenţialul econo tisfacţie, fiind subliniată tră că în deplina unitate dintr-un loc de muncă în Şi în oraşul nostru, Fes patriei noastre.
mic şi, implicit, nivelul de în repetate rînduri cu în şi strînşi uniţi cu toţi oa altul, căci ele reprezintă tivalul naţional „Cîntarea
trai al populaţiei, fără delungi aplauze şi ovaţii, menii muncii din patria averea poporului. Noi am României" a stimulat ini Să ne ţrăiţi mulţi ani!
deosebire de naţionalitate. cei rezenţi scandînd cu noastră socialistă, să mun înţeles şi să ştiţi că ne-am ţierea a numeroase acţiuni Noroc bun !
Arâtînd că toate aceste însufleţire : „Ceauşescu — cim cu întreaga dăruire
succese au constituit te P.C.R.!“, „Ceauşescu şi pentru Înfăptuirea des
meiurile economice ale de poporul!“, „Ceauşescu — tinelor poporului nos Bl MOSCOVA. - Agen şie" şi „Semilună Roşie"
plinei egalităţi în drepturi pace !“. tru, să milităm pen ţia TASS a dat publicităţii din ţările balcanice, la ca
a tuturor oamenilor mun Dînd glas simţămintelor tru continua adinei,re a o declaraţie a guvernului re au luat parte delegaţii
cii, participanţii la dezba tuturor participanţilor la unităţii, prieteniei şi frăţiei sovietic în care, fâcindu-se din Bulgaria, Iugoslavia,
teri au apreciat unanim şedinţă, tovarăşul Eduard dintre toţi oamenii mun referiri la pregătirea de România şi Turcia, pre
«iodul strălucit în care Eisenburger, preşedintele cii fără deosebire de na acţiuni militare „preventi calea unei reglementări jus şedintele Ligii societăţilor
partidul a soluţionat pro Consiliului Oamenilor Mun ţionalitate, pentru ridica ve" ale Israelului împotri te şi globale pot fi asigu de „Cruce Roşie", repre
blema naţională în Româ cii de Naţionalitate Ger rea României pe noi culmi va Siriei, se arată : ^Uniu rate drepturile şi interese zentanţi ai Comitetului In
nia, aslgurînd participa mană, a spus : de progres şl civilizaţie. nea Sovietică subliniază, le legitime ale tuturor po ternaţional al Crucii Roşii.
rea plenară a tuturor ce Mult stimate tovarăşe se Folosindu-ne de acest feri încă o dată, că nu cu for poarelor din Orientul Mij Delegaţia română a fost
tăţenilor — români, ma cretar general. cit prilej să vă aflaţi în mij ţa armelor, nu pe calea lociu". condusă de dr. Lidla Oră-
ghiari, germani şl de alte Vă rog să-mi permiteţi locul nostru, mult stimate @ SOFIA. - La Sofia
naţionalităţi la conducerea să ■"ă adresez în numele tovarăşe Nicolae Ceauşescu, războiului, ci numai prin s-au încheiat lucrările ce dean, preşedintele Consi
vieţii economico-sociale, a tuturor membrilor consilii dorim să vă mulţumim din eforturile politice ale tutu lei de-a V-a Conferinţe a liului Naţional al Societăţii
întregii societăţi. Ei au lor oamenilor muncii de nou pentru grija deosebită ror părţilor interesate, pe societăţilor de „Cruce Ro de „Cruce Roşie".
pxţxrknat întreaga recu naţionalitate maghiară şi şi modul principial, realist
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciocleî, Tiberiu Istrate (redactor şef). Lucia Elena Licîu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob.
Preţul abonamentelor i lunar — 13 lei : trimestrial — 39 lei | pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA i 2 70® Deva atr. Dr. Petra ©roza, nr. 33 78 lei i anual —• 156 leL Taxa de distribuire la domloilin — 6,50 lei lunar.
Telefoane • 11275. 11585, 12157. Telex i 72281 Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şl difuzorii voluntari
TIPARUL i Tipografia Deva, atr. 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi InstltuţlL