Page 41 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 41
) IN INTIMPINAREA ZILEI DE 1 MAI î
\
SERIA BUNELOR în continuare, pentru fi- \
REZULTATE CONTINUĂ nalizarea la termen a tu- i
turor obiectivelor ce ur- /
Colectivul minei Fc- mează să intre în func- 1
trila continuă şi în a- ţiune pînă la finele anii- (
ceastă lună seria succe lui. I
selor înregistrate de la
începutul anului. Astfel, SUCCESE
la cele 13 278 tone de ÎN INDUSTRIA MICĂ
cărbune extrase peste
RGAIM AL COPUI.UI 1 i JOI ] ETEAlMUiy E 0IlffiNNH1it plan în trimestrul I, du La Fabrica de indus- ;
,111ET
m pă prima decadă a lunii trie mică şi prestări ser- 1
adăugate
au
fost
aprilie
1 AL C O R I S I L I U L O 1 P O P U L A R J U O E T E A i încă 500 tone, obţinute vicii din Hunedoara, tri- ţ
M mestrul I şi prima de- l
în principal prin înfăp cadă a lunii aprilie s-au
tuirea măsurilor proprii încheiat cu rezultate bu- \
pentru extinderea tehno ne în muncă. Aici au i
Anul XXXV, nr. 7 906 MIERCURI, 13 APRILIE 1983 6 pagini - 50 bani logiilor avansate şi mai fost realizate peste pre- .
buna organizare a pro silvania" desfăşoară o ac vederile de plan mai' 1
ducţiei şi a muncii. tivitate rodnică la obiec mult de 700 mc prefabri- ţ
în cadrul preocupări tivele aflate în construc cate din beton şi aproa- i
ţie, reuşind ca, de la în
f! CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARA lor pentru promovarea ceputul anului, să-şi de pe 350 mp covoare piu- J
sec
majoritatea
noului,
această
perioa-
ţ
şate.
în
toarelor productive alo păşească planul de con- dă, muncitorii de aici au l
întreprinderii au intro strucţii-montaj cu 5,3 mi colectat 1 000 kg de J
Ritm intens la însăsnîn|area porumbului! dus „tavanul de rezisten importante au obţinut Ia plumb şi cenuşă de I
lioane Ici. Realizări mai
cu
ţă",
grinzi
îngropate
plumb, 1 000 kg bronz, i
în vatră, metodă pe sea
100 kg hîrtie, 350 kg tex- i
ma căreia productivita lucrările de termoficare a tile, alte materiale refo- ’
municipiului Deva, Ia cele
Mobilizaţi de către or Ieri, bătălia pentru re patului germinativ, lucrare tea muncii în abataje a din gospodăria de cărbu losibile. La toate aceste \
ganizaţiile de partid, ţă colta de porumb a aces la care o contribuţie me crescut cu circa 2 tone ne a Centralei termoelec rezultate şi-au adus în l
ranii cooperatori, mecani tui an, la C.A.P. Şoimuş, ritorie şi-o aduc mecaniza pe post. trice Mintia, la alte o- mod deosebit contribuţia ,
zatorii şi cadrele tehnice s-a desfăşurat în tarlaua torii Vasile Ifrim, Aurel biective din planul aces muncitori comunişti cum 1
din Consiliul unic agro numită de localnici „Lun Tamşa şi Ianoş Ratz, s-a REALIZĂRI ALE tui an, aflate în diferite sînt Gheorghe Popa II. ^
industrial Deva situează ca Bălăţii", unde s-a în acordat întreaga atenţie CONSTRUCTORILOR stadii de execuţie. După Dumitru Seicit, loan AtO- ^
în centrul preocupărilor, cheiat însămînţarea po fertilizării terenului. Pe cum ne informa şeful diresei, Pahone Rusu E-
în această perioadă, reali rumbului în cultură inten lîngă îngrăşămintele orga Colectivele de muncă şantierului, ing. Gheor- lisabeta Stoicovici, Sleia
zarea cu operativitate ma sivă, cu 20 tone ştiuleţi Ia ale Şantierului Deva din ghe Şerban, constructorii Pascal, Ana Pelescu şi
ximă şi la un nivel cali nice, odată cu semănatul cadrul Grupului de şan de la „Energomontaj" se alţii. (Vasile Grigoraş.
tativ superior a însămîn- s-a făcut şi fertilizarea pe tiere energomontaj „Tran- vor mobiliza exemplar. corespondent).
în Consiliul unic rînd cu azotat. In ceea ce
ţării porumbului. Organl-
zînd judicios activitatea agroindustrial priveşte densitatea, la hi
şi punînd accentul pe fo Deva bridul dublu 260, care s-a
losirea cu randament ridi folosit pentru cultura in
cat a timpului bun de lu tensivă, s-au asigurat pe
hectar, pe cele 25 de hec
cru în cîmp şi a utilaje tare planificate. De buna ste 80 000 boabe la hectar. CINSTIRE HĂRNICIEI MUNCITOREŞTI
lor, unele unităţi agricole Avînd creat suficient front
coordonare şi supraveghe
cooperatiste au reuşit să de lucru, mecanizatorii
apropie de finalizare se re a lucrărilor se ocupă Horia Cuteanu şi Iosif Ră~
mănatul. Datorită măsuri inginerul Toma Lenghel, bulea asigură ritmuri de întreprinderea efeatrocenfraie
lor luate pentru scurtarea care se află permanent în lucru superioare .şi calitate
perioadei de însămînţare, cîmp, alături de mecani ireproşabilă' la semănat.
s-au creat condiţii să fie zatori. Concomitent cu se Inginerul şef al C.A.P., Seva — iosui iii pe fard in
valorificate mai bine po mănatul s-a realizat erbi- Nicolae Gheorghiu. ne-a fă
sibilităţile dc sporire a cidarea în benzi, acţiune cut precizarea că la aceas
recoltei, temperatura şi u- ce se efectuează pe 150 tă unitate s-au încheiat întrecerea soci ai istă pe arwi 1982
miditatea existente în sol hectare destinate culturii
asigurînd o bună răsărire porumbului. Pe lingă pre
a plantelor. gătirea grădinărească a (Continuare in pag a 2-a) Despre abnegaţia şi dă cabile. In bilanţul realizări ţional lumină şi forţă su
ruirea în muncă ale ener- lor pe anul 1982 sînt în plimentară de care ţara
geticienilor de ia Mintia, scrise producerea suplimen are atîta trebuinţă.
Paroşeni şi Gurabarza, de tară a 93 milioane kWh, Urmare a rezultateloi
spre rezultatele lor bune depăşirea producţiei marfă deosebite obţinute în anul
obţinute în producţie, am cu 19 milioane lei şi a pro 1982, colectivul de energe-
scris în repetate rînduri. ducţiei nete cu 4 milioane ticieni de la intreprinderea
Conştienţi că de munca lei, efectuarea unui însem electrocentrale Deva s-c
lor, de asigurarea unor nat volum de reparaţii, in situat pe locul III pe ţară
cantităţi sporite de ener cadrul căruia reparaţia ca în întrecerea socialistă din
gie electrică depinde bu pitală a blocului nr. 3 a tre unităţile de profil, fiind
nul mers al celorlalte ra fost redusă cu 20 de zile distins cu „Ordinul Muncii"
muri industriale, dezvolta clasa a lll-a. Acest moment
rea economiei noastre na faţă de termenul planifi cu o înaltă încărcătură de
ţionale, oamenii muncii din cat. La bornele generatoa semnificaţii s-a consumat
aceste colective au acţio relor, in atelierele de re nu de mult, în capitala pa
nat şi în 1982 dinamic şi paraţii sau în gospodăria triei, energeticienii de la
hotărît in toate comparti de cărbune, în toate sec Mintia fiind onoraţi cu
mentele productive, au a- ţiile şi laboratoarele s-a
sigurat funcţionarea în de acţionat cu înaltă răspun DUMITRU GHEONEA
plină siguranţă a agrega dere muncitorească, revo
telor şi instalaţiilor, reuşind luţionară, pulsîndu-se zi de
La C.A.P. Lăpuşnic, mc catii/.atorii Sabin Căpătau şi loan Pop pregătesc terenul să o'bţinâ rezultate remar zi în sistemul energetic na (Continuare în pag. a 2-a)
pentru insam'mţarea porumba lui.
0 comună In sare autofinanţarea eu s-a realizat de la
Chemarea minei
PCCENTE
Iacii. Eu - acolo unde a sine, dar oare mai are însă posibilităţi nevalorificate
fost mai greu. Nu mi-a fost
Intre cei mai destoinici frică de muncă. Nici de
mineri şi brigadieri ai Dil- oamenii care au trecut prin Comuna Zam face parte venit fără prea mari efor prin plan sînt şi mai sibilităţile în ceea ce pri
iei ne este recomandat şi mina meci. Oamenii sint dintre unităţile administra- turi. Nu e chiar astfel mari : cu 505 capete la veşte livrarea de lapte la
Gheorghe Oprean. „Păcat buni şi răi. Dacă ştii să lu tiv-teritoriale care-şi fi Populaţia plăteşte aceste taurine, cu 460 la porcine fondul de stat îi face pe
că pleacă, ne spune cu crezi cu fiecare, vor ii tot nanţează din surse proprii taxe şi impozite pe veni şi eu 394 capete la ovinc- locuitorii comunei încre
regret inginerul Emilian mai puţini cei răi. îmi acţiunile economico-sociale turi din activităţi eu ca caprine. La porcine, sec zători în posibilitatea ca
Neagoe, şeful sectorului pare rău că plec de la în profil teritorial. .Chel racter economic — creşte torul socialist a venit şi şi acest indicator, nerea
III. Pierdem un brigadier mină. Am cunoscut-o ca tuielile cu aceste acţiuni rea vitelor, lucrarea pă- va continua să vină în spri lizat anul trecut, să se
1
de clasă '. întrebăm nedu pe casa mea. Mi-a iost a reprezintă 66,5 la sută din mîntului, practicarea unor jinul gospodăriilor popu îndeplinească.
meriţi: „Cum pleacă ? De doua familie. Dacă nu veniturile realizate. Ca să meserii. Cu cit asemenea laţiei cu efective matcă. Activităţile dc industrie
ce, unde, nu-i mai place prima. Pentru că n-am ţi respectăm din capul locu activităţi sînt încurajate, Pe teritoriul comunei mică, aparţinătoare eco
munca la mină ?“ Răspun nut cont de timp. Am in lui adevărul, trebuie ară cu atit sporesc veniturile se desfăşoară o rodnică nomiei locale ce . se orga
sul ne linişteşte: ,,Nici vor trat in abataj oricind tat că la capitolul „veni directe ale populaţiei si activitate de comerţ şi nizează în cadrul C.A.P.
bă de aşa ceva. Gheorghe am fost chemat. Mai ales turi" este inclus şi impo şi al cooperativei de pro
Oprean împlineşte 50 de la greu. La destul greu". zitul pe retribuţia perso ducţle, achiziţii şi desfa
ani de viaţă şi iese la pen li dorim sănătate şi ne nalului muncitor de la spi
COHSIIRIL POPULAR - SPRfiM CU OBŞTEA, mărfurilor cit şi di
sie. Şi-a făcut cu prisosin luăm rămas bun de la talul de neuropsihiatrie, cerea
ţă datoria de miner". Gheorghe Oprean. Mai în timp ce cheltuielile eu P E N T R U O B Ş T E rect de consiliul popi] • ar,
Peste citeva minute stăm schimbăm citeva vorbe cu această unitate spitaliceas constituie, deocamdată, pen
de vorbă cu valorosul bri ortaci de-ai săi. „A fost un cele indirecte la bugetul prestări de servicii, do tru bugetul comunei doar
gadier. La 50 de ani ara ininer e x t r a o r d i n a r „ A că nu sînt suportate de la comunei. Comuna Zam asemenea aducătoare de nişte surse în devenire.
tă foarte bine, este robust pus întotdeauna umărul, bugetul comunei. Şi în a- venituri. Dar desfacerea Primarul comunei ne in
şi sănătos. „Peste citeva primul, oriunde a iost mai cestc condiţii însă, adică realizează pe această cale mărfurilor industrializate formează că în cutând se
zile împlinesc 32 de ani şi greu. Şi la Diija n-a prea diminuînd veniturile cu aproape 20 la sută din ve către'* populaţia satelor co vor deschide în comună
Pentru
niturile
bugetare.
patru luni de muncă in fost uşor". „Pentru el mina ceea ce rezultă din sursa aceasta este încurajată o vărărie şi o balastieră,
cărbune. Mai inlii la Ani- a însemnat viaţă. O puter amintită, bugetul rămîne munei generează şi celă a căror exploatare se va
noasa, iar de 19 ani - de nică chemare lăuntrică l-a excedentar. permanent creşterea anima lalt schimb — dc la sat realiza pe bază de cotă
lelor. Aşa se face că, faţă
la redeschidere - aici, la adus mereu proaspăt şi ho- Sursele din care se rea către oraş. Contractele în parte din încasări, conform
Diija. Am dat primele lo- tărit în abatajul de cărbu lizează veniturile la buge de recensăinîntul din fe cheiate cu stalul pentru prevederilor Decretului nr.
peţi de cărbune de la ne". „Mulţi l-ar putea urma tul unei localităţi sînt mai bruarie 1982, efectivul de livrarea de produse agro- 100 al Consiliului de Stat.
noua mină Diija. De 2i exemplul", multe dar, direct sau in prăsită la vaci şi bivo alimentare la fondul de (Am. sugerat demult într-tm
de ani sînt şef de briga La mulţi ani şi noroc direct, ele îşi au originea liţe la gospodăriile popu stat ca şi onorarea lor se
dă. Dar n-am făcut nicio bun, Gheorghe Oprean. în activitatea economică. laţiei a crescut. Da ase află an de an la înălţi ION CIOCLEI
dată pe „şeful". Am mun Să luăm bunăoară sursa menea au crescut efecti mea sarcinilor date prin
cit umăr la umăr cu or- G. DINU „impozite şi taxe de la vele la ovine. Pentru anul plan. Corelarea mai ju
populaţie". Aparent, e un acesta creşterile prevăzute dicioasă a acestora cu po (Continuare în pag a 3-a)
