Page 44 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 906 ® MIERCURI, 13 APRILIE 1983
pag. 4

© însemnări ©
© Informaţii ©
Schimb de mesaje două zile a primarilor ora- ^ © Note ®
şelor proclamate zone de- i
intre preşedintele BSlaSi nuclearizaie din cinci ţări * Microinterviuri
vest-europene - Belgia, )
României şi Marea Britanie, R. F. Ger- ^
; SOFIA. — în R.P. Bul- m j italia şi Ulanao — i
-----‘ Italia si Olanda - i
an ai
preşedintele 1 garia s-au deschis „Zilele unc je preconizează am- J Continuo deven a unea comune
se
i dramaturgiei româneşti", în plasarea de către N.A.T.O., ţ
r cadrul cărora teatre din începînd din decembrie l — Fără intenţia de a vă spun. Oamenii plecau m noştri au reuşit, Ba, mai
Consiliului de Stat ' Sofia, Plevna, Silistra, Bur- _ j rachete nuclea- / pune „probleme", tovarăşe număr mare, pentru că, în mult, unii chiar şi-au gă­
a c a no primar, voi începe cu o comparaţie cu condiţiile de sit locuri de muncă aici,
\ gas şi Tîrgovişte prezintă re americane cu rază me- )
al R.D. Germane l spectacole cu piese din jie acţiune, informea- i întrebare ceva mai puţin trai din satele şi cătunele in comună. Dumitru Miheţ
comunei, cele despre care
ţi ' France Presse.
) dramaturgia clasică şi con- zâ agen a ! obişnuită. Deci, tovarăşe aflaseră că sînt la oraş sau este pădurar la Ocolul sil­
BERLIN 12 (Agerpres). ţ temporană românească. ) Zenu Manaţe, este greşit în marile comune erau in­ vic Brad, partida Tomnatec,
Titus Străuţ s-a făcut paz­
— La 12 aprilie, tovarăşul | Deschiderea oficială a 18 PARIS. — In Franţa ^ să prezentăm comuna Bul- comparabil mai bune. Nu nic de vînătoare, alte 10
Dumitru Popescu, membru l Zilelor dramaturgiei romă- s-a trecut la folosirea po- l zeştii de Sus ca fiind o aveau lumină electrică; ca femei vor lucra la secţiile
al Comitetului Politic Exe­ neşti a avut loc la Tea- liuretanului la izolarea a- > localitate din care mulţi să ajungă la asfalt trebu­ de decorticat nuci, patru
cutiv al C. C. al P.C.R., trul Dramatic din Sofia, coperişurilor, scrie publica- ) oameni pleacă pentru tot­ ia să se meargă mulţi kilo­ la brutărie.
c o n d u c ă t o r u l delega­ prin prezentarea spectaco- ţia „Usine Nouvelle". Stra- ţ deauna ? metri pe jos, sau cu calul... Acestea sînt, în două
ţiei P.C.R. la lucrările lului festiv cu piesa „Jocul tul de poliuretan trebuie B l — Dacă întrebarea asta Despre radio şi televizor ce vorbe, argumentele. Cred
Conferinţei ştiinţifice in­ | vieţii si al morţii" de Ho- să aibă o grosime de pa- " venea acum patru-cinci ani să mai vorbim ! că nu greşesc cind spun
ternaţionale „Karl Marx şi tru centimetri şi să fie a- ţ nu ar fi fost nimic greşit. Cu totul alta este situa­ că Bulzeştii de Sus este o
contemporaneitatea — lupta coperit, fie cu tablă zin- 1 Aşa însă... E drept, încă ţia acum. Principala noas­ comună în continuă deve­
rnln fio ni nlnminiii In- '
pentru pace şi progres so­ \ gfl BRUXELLES. - La Bru- cată, fie cu aluminiu. în- . mai sînt dintre cei care tră preocupare a fost sta­ nire. Iar tot ce s-a reuşit
cial", s-a întîlnit cu tova­ \ xelles s-au desfăşurat Iu- tr-o casă astfel izolată, nu ) pleacă. Puţini. Dar sînt şi bilizarea populaţiei. Pen­ pină acum s-a realizat cu
răşul Horst Dohlus, mem­ |ţ crârile unei reuniuni de pătrunde umezeala. ţ dintre aceia care se în­ tru aceasta am trecut la oamenii şi pentru oamenii
bru al Biroului Politic, se­ torc. Deocamdată, tot puţini, extinderea electrificării în acestor meleaguri. Chiar
cretar al C.C. al P.S.U.G. j WASHINGTON. - La Los Angeles au fost decernate j însă cu timpul am convin­ aproape toate satele ş. dacă încheiem discuţia
^ premiile „Oscar", atribuite de Academ ia de arte şi ştiinţe ^ gerea că aceştia din urmă
Cu acest prilej, tovară­ i cinem atograiice din localitate pe anul 1982, transm it i vor deţine majoritatea. cătunele comunei ; am 'eu- noastră aici, să notaţi că
şul H. Dohlus a rugat să > agenţiile AF şi France Presse. Prem iul „Oscar“ pentru cel ţ şit, cu oamenii şi penlm noi n-am încheiat ceea ce
se transmită tovarăşului \ m ai bun Ulm a fost atribuit peliculei „Gandhi", realizare ţ — Pe ce vă bazaţi a- oameni, să deschidem dru­ ne-am propus. Pentru că
Nicolac Ceauşescu, secre­ ţ a regizorului Richard Attenborough (M area Britanie), care, 1 ceastă afirmaţie ? muri în stîncă, să poată Bulzeştii de Sus este o co­
tar general al Partidului / la rindul sau, a fost distins cu prem iul pentru cea m ai / — Pe faptul că Bulzeştiul omul merge pină acasă mună care-şi aşteaptă fiii,
Comunist Român, pre­ ) bună regie. Interpretului principal al film ului, Ben King- \ a cunoscut în ultimii ani chiar şi cu maşina mică. la locurile lor, dar mult
şedintele Republicii Socia­ sley, i-a losi decernat prem iul pentru cel m ai bun actor, » o puternică transformare, o Nu a fost deloc uşor. Da* schimbată de la pleca ea
liste România, cele mai / iar actriţei M eryl Streep prem iul pentru cea m ai bună in- ţ nouă viaţă aş îndrăzni să dacă au vrut, oamenii lor.
calde salutări din partea t terpreiare fem inină in Ulm ul „Alegerea Soliei". Prem iile 1
tovarăşului Erich Honcc- ^ pentru cea m ai bună interpretare a unui rol secundar m as- I • a .
ker, secretar general al I calin şi fem inin au fost atribuite actorilor Louis Gossett ţ „Tulnicele die la lancu vin!" Pe scurt
C.C. al P.S.U.G., preşedin­ " jr şi, respectiv, Jessica Lange. Film ului „E.T.“ („Extrate- |ţ
tele Consiliului de Stat resirul') i-a fost acordat prem iul pentru cete m ai bune , Se ' îm plinesc anul acesta lancu vin. de cind îşi che­ ® Marţi, 29 martie a.c.,
al R.D. Germane, împreu­ ţ eiecie speciale (im agine şi sunet). i 30 de prim ăveri de cind m a el m oţii la oaste. Poate în casele sătenilor din
nă cu urarea de succes în l Film ul „Gandhi", pentru realizarea căruia Richard At- \ pe m eleagurile Bulzeştilor de-aia ni-i aşa drag „Sem ­ Păuliş s-au aprins, pen­
activitatea desfăşurată în l tenborough a depus eforturi tim p de 20 de ani şi care i a luat fiinţă form aţia de nalul lui lancu". Toaie-I tru întlia oară în aceas­
fruntea partidului şi sta­ 1 piezintă viaţa lui M ahatm a Gandhi de la sosirea sa in ■ tuinicârese, cea m ai cu­ ştim , şi noi şi blăjenele cu tă localitate, becurile e-
tului. j Airica de Sud, in 1893, şi pină la asasinare, in 1948, a \ noscută şi, după cele trei lectrice ; procesul de ex­
intrecem
la
care
ne
con­
Mulţumind, tovarăş ui ţ fost distins in total cu opt prem ii „Oscar". I prem ii intii obţinute in iot cursuri. Cu el începem spec­ tindere a electrificării
Dumitru Popescu a rugat J Film ul canadian „Dacă iubiţi această planetă", care ) at/tea ediţii ale Festivalu­ continuă : se fac măsură­
să se adreseze tovarăşului ) prezintă urm ările m edicale ale unui război nuclear, a pri- ! lui naţional „Cîntarea tacolul. După aia cintăm torile şi se întocmeşte
Erich Koneeker, din par­ i m it prem iul „Oscar" pentru cel m ai bun scurt m etraj do- ţ Rom âniei", cea m ai apre­ „chem area oilor", „che­ documentaţia în vederea
tea tovarăşului Nicoiae / cum entar ţ ciată form aţie de acest gen m area finului", „chem area introducerii curentului e-
Ceauşescu, un cald salut şi r in aiară de concurs, cunoscutul actor M ickey Rooney > din ţară. Am stat de vorbă, drăguţului", is m ai m ulte. lectric în satele Giurgeşti,
cele mai bune urări de j a prim it un „Oscar" special pentru intreaga sa carieră ţ zilele acestea, cu M arioara De term inat tot cu sem na­ Ruşeşti şi în cătunul
succes în întreaga sa acti­ ^ cinem atografică. ţ Aibă, conducătoarea şi, lul doinos şi jălnicos al Stănculeşti. ® în locali­
vitate. lui Bădiţa term inăm . La tatea centru de comună
totodaiă una dintre tonda- se află în stadiu de fina­
toareie renum itei form aţii. noi, la Bulzeşti, şi copiii lizare lucrările la noua
„Noi, fem eile m oţilor, am de şcoală cintă din tulnic, brutărie ; în prezent se
Idei-forţc cde politicii externe româneşti aliat cinlul din tulnic de l-am învăţat noi, cele 40 toarnă pardoseala, se
m ici, de cind um blam cu de fem ei din form aţie. Şi construieşte coşul de fum
vitele şi „vorbeam " de ei o să-şi înveţe copiii, şi se execută racordul
Balcanii — zonă a păcii pe un deal pe altul. L-am că tulnicele de la lancu la reţeaua electrică. a
Noi drumuri de acces, pe
aflat de la părinţii noştri vin şi m oţii pe lancu nu care se poate circula chiar
iubitoare de pace, tot mai şi ei de la părinţii lor şi vor uita să-l cinte nici­ şi cu maşina, au fost des­
So poale spune că în Balcani, astăzi, sînt con­ puternice, cer instituirea tot aşa, că tulnicele de la odată !". chise la începutul acestei
diţii noi, care creează premise pentru a se ajunge la de zone denuclearizate nu luni pentru locuitorii sa­
soluţionarea tuturor problemelor dintre ţările acestei doar îti Balcani şi nu doar tului Grohot şi cătunu­
regiuni pe calea tratativelor şi, totodată, pentru o ex­ în Europa,-, ci şi în nordul, lui Străuţ. e La consi»
tindere a colaborării şi transformarea Balcanilor în- centrul continentului, în liul popular comunal a
tr-o zonă fără armament nuclear, într-o zonă a co­ Adriatica, în Orientul Mij­ Cc-niîlneşti doar ia Bulzeşti 1 sosit aprobarea documen­
laborării paşnice. lociu, în Africa, Oceanul taţiei pentru începerea
NICOLAE CEAUŞESCU Indian, Asia de Sud, Pa­ • Podul natural de Ia comune situate în tot lucrărilor de introducere
cificul de Sud, America Grohot, situat pe valea atîtea judeţe (Bulzeştii a apei potabile în dife­
Numind aceste condiţii cului marilor puteri care Latină. . Bulzeştiul ui, în apropie­ de Sus — Hunedoara, A- rite obiective social-cul-
noi, favorabile împlinirii le stăpîneau, divizîndu-le. De-a lungul anilor, a- rea satului cu acelaşi turale din localitatea cen­
unui asemenea deziderat Şi astăzi Balcanii consti­ ceastă cunoscută iniţiati­ nume reprezintă una din vram lancu — Alba şi tru de comună : şcoala
major al milioanelor dc tuie o zonă a bătrînului vă a României a făcut o- curiozităţile... naturale din Ifălmăgcl — Arad) găz­ generală, dispensarul u-
locuitori din Peninsula continent. Şi astăzi el are biectul convorbirilor şi aceste locuri. Declarat duieşte în fiecare an, în man, unităţile comerciale
Balcanică, trebuie să re­ o importanţă politică şi schimburilor de păreri monument al naturii, a- duminica cea mai apro­ şi consiliul popular. ®
levăm că, datorită străda­ militar-strategică, iar in­ între statele din zonă, tot cest pod natural, în lun­ piată zilei de 20 iulie, tra­ Luna aceasta va intra în
niei şi contribuţiei stateioi teracţiunea marilor puteri atîtea prilejuri de a se gime de 10 m, s-a for­ diţionalul „Tîrg de fete", producţie, în cadrul coo­
din zonă, colaborarea bi­ şi a acumulărilor de forţe avansa soluţii, sugestii şi mat în decursul multor perativei de producţie, a-
laterală dintre ele a cu­ şi arme este, poate, mai propuneri valoroase, toate secole prin sfredelirea cea mai mare sărbătoare chiziţii şi desfacerea măr­
noscut o continuă dezvol­ mare decît oricînd aici. Să vizînd această finalitate, stîncii de calcar neojura- populară a locuitorilor furilor, o secţie de pres­
tare în ultimii ani, reali- nu uităm că — alături de iar ideca dcnuclearizării sic, de către apa Bulzeş- de pe aceste meleaguri. tări servicii profilată pe
zîndu-se nu numai la cote Europa centrală — aici zonei a făcut şi obiectul tiului, creîndu-se astfel Vizitatorii veniţi din toa­ decorticarea nucilor ce
înalte, ei şi în toate do­ stau faţă in faţă cele două unor dezbateri la O.N.U., o adevărată peşteră sub­ te colţurile ţării au oca­ se achiziţionează din
meniile de activitate. principale blocuri militare în Comitetul de dezarmare terană. Iubitorii de dru­ zia să admire frumuse­ toată zona Bradului ; uti­
Conclucrarea paşnică şi dc pe planetă. Dar toc­ de la Geneva, la diferite­ meţie pot trece peste lajele necesare şi primele
bună-vecinătatea au bene­ mai toate acestea impun le întîlniri continentale podul natural şi coborî ţea portului popular, a cantităţi de nuci (11 to­
ficiat, de asemenea, de ac­ transformarea Balcanilor consacrate securităţii, în pe firul apei prin tu­ cîntecelor şi dansurilor, ne) se află deja în noua
ţiuni multilaterale, care într-o zonă a păcii şi co­ alte foruri internaţionale. nelul natural. obiceiurilor şi meşteşu­ secţie, care va asigura
le-au consacrat o promo­ laborării, în primul rînd Iată, aşadar, că scurge­ gurilor care au dus ves­ astfel noi locuri de mun­
vare continuă ; să amintim, denuclearizată. Este o idee rea unui sfert de veac de o Muntele Găina, caro tea pină departe despre că pentru femeile din
de pildă, reuniunile bal­ pe care România a avan­ la lansarea acestei idei formează hotarul a trei „moţii lui lancu". comună.
canice organizate la Ate­ sat-o încă în anii ’50, ur­ deosebit de valoroase n-a
na (1976), Ankara (1979), mărind, pe atunci, un o- făcut ca ea să pălească
Sofia (1981) şi Bucureşti blectiv precis : prevenirea ci, dimpotrivă, i-a înmul­ S-a întors un moi acasă
(1982), consacrate cooperă­ amplasării de arme nu­ ţit valenţele practice în
rii pe plan economic, teh- cleare tactice americane condiţiile actuale, ale Filim on Rom an plecase întem eiat fam ilii. Dai pe aliat că sini m ai m ulţi.
nico-ştilnţific, al comuni­ în Europa ca urmare a luptei pentru dezarmare şi la oraş, in Tim işoara. Cu Filim on Rom an l-au chem ai „M -oi duce şi le-oi spune
caţiilor, transporturilor, e- deciziei N.A.T.O. din 1957. împiedicare a amplasării copii şi nevastă cu tot. locurile unde a văzul lu­ iui „Bună-vrem e" (Vasile
ncrgiei şi materiilor prime Ea a supravieţuit tocmai pe continent a noilor ra­ Vinduse vacile, oile şi m ina zilei, unde a crescut Rom an) şi lui Sabin ai lui
energetice ş.a. datorită dorinţei de pace chete, retragerea şi dis­ porcul. Plecase, dar parcă şi a ajuns gospodar vred­ Toader cum li valea noas­
E mult ? E puţin ? a'popoarelor din această trugerea celor existente, nu de tot. Casa şi pă- nic. Cind a plecat, in '69, tră acum . Parcă-i văd
Totul trebuie măsurat zonă, căpătînd, cu anii, semnificaţia unei zone de­ m înlul insă nu le-a vin- în Valea Grohotului nu era m iine-poim iine ia locul lor"!
pornindu-se de la ceea ce semnificaţia unei modali­ nuclearizate pe acest limb dut. „Şi bine am făcut“ - tras curent electric. Nici Aşa e m oţul nostru, la m ul­
erau Balcanii nu cu multă tăţi de a asigura absenţa de pămînt al Europei zice acum , cind, după 14 drum de acces nu era. te poate renunţa, dcir la
vreme în urmă: „Butoiul completă a armelor nu­ erescînd, căpătînd şi mai ani de orăşenit, s-a întors Acum sînt, şi curent şi m unţii lui ce aur poartă...
cu pulbere" al Europei. Da­ cleare în diferite zone ale multă forţă şi posibilităţi acasă. La casa lui. Num ai drum . Iar Filim on Rom an
torită, evident, nu voinţei lumii, prevenirea chiar a de realizare. el cu nevasta; copiii şi-au şi-a cum părat două vaci, Rubrică realizată do
popoarelor din această proliferării armelor „su- făcut rostul lor acolo, şi-au un porc... Ca şi el am MIRCEA DIACONU
parte a Europei, ei ameste­ perucigaşe". Astăzi, forţele ŞTEFAN ZAIDES
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberîu fstrate (redactor şef). Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vnsile Fâţan, Nicoiae Tîrcob
Preţal abonamentelor i lunar — 13 lei ; trimestrial — 39 tel ; pe 8 luni —
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA i 2 700 Deva str. Dr. Petru ©roza, nr. 33 78 lei i anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lanar.
Telefoane • 11275, 11585, 12157. Telex i 7228a Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorli voluntari §
TIPARUL s Tipografia Deva, etr. 23 August, nr. 257
din întreprinderi şi instituţii.