Page 45 - Drumul_socialismului_1983_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNITI-VÂ! CAMPANIA AGRICOLĂ OE PRIMĂVARA^
, . ....... ' , '/,•

Sămînfa de porumb cît mai repede sub
\Mî brazdă — un obiectiv de cea mas

C IA U S M IIL mare actualitate

munca desfăşurată de Vio-
Este un fapt demn de
rel Solomon, Gheorghe Co-
să
buie
lucra­
accelerez
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C. consemnat că în această man şi alţi mecanizatori. nul pentru porumb, că tre­
primăvară
agri­
lucrările
rea, pentru a crea un a-
S T A L C O N S I I I U L U I P O P U L A R J U cole ce se efectuează pe o- Lucrăm cu două maşini la vans între discuit şi se­
goare,
unităţile
din
în
păioa-
însămînţarea porumbului
Erbicidarea
mănat.
Consiliul unic agroindus­ selor am încheiat-o.
trial Orăştie, sînt, în ge­ In Consiliul unic — Porumb cît mai aveţi
neral, bine organizate şi de semănat ?
Anul XXXV, nr. 7 907 JOI, 14 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani
coordonate, consiliile popu­ agroindustrial — 25 ha. înaintăm cu o
lare, conducerile coopera­ Orăştie viteză de 12 ha pe zi, aşa
tivelor, alţi factori de de­ că în două zile terminăm.
cizie implicîndu-se cu şi realizăm 20—22 ha pe zi. — Ce ne puteţi spune
competenţă şi responsabi­ Dacă vremea ne ajută, in despre calitatea lucrării ?
l ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI i litate în executarea în timp trei zile maximum în­ — Mergem cu o densi­
optim şi la nivel calitativ cheiem şi această lucrare. tate de 72 000 boabe la
superior a fertilizării şi Muncim, de asemenea, • la hectar, pe care le încorpo­
ZILNIC, PRODUSE DEPĂŞIRI 1 erjpicldării terenului, pre­
PESTE PLAN LA PRINCIPALII I gătirii patului germinativ erbicidarea culturilor de răm la 6—7 cm adîncime.
INDICATORI ^ şi însămînţării culturilor. toamnă, realizînd pînă a- Ioan Murgoi, mecanizato­
De Ia începutul lunii cum o suprafaţă de peste rul care execută această
aprilie, în fiecare zi lu­ Preocupate consecvent l
crătoare, pe graficul rea- de traducerea exemplară
I lizărilor I.M. Vulcan au în viaţă a sarcinilor ce \
fost înscrise plusuri de Ie revin din documentele ^
l producţie între 100 şi Conferinţei Naţionale a
partidului, colectivele de .
i 400 tone de cărbune. muncă din cadrul între- ţ
1 Ritmul constant al a- prinderii de producţie 1
ţ cestor frumoase reali- industrială pentru con- -
1 zări consemnează de strucţii căi ferate Deva
I acum redresarea activită- desfăşoară o activitate ^
ţ ţii la această cunoscută tot mai rodnică, raportînd
, întreprindere minieră, în întîmpinarea zilei de
i Obiectivul prioritar al 1 Mai frumoase realizări
i brigăzilor productive îl lucru, aglomeratoriştii de în producţie. După cum t
| constituie menţinerea a- la secţia I, din cadrul ne-a comunicat tovarăşa ■
1 cestui nivel al realizări- Combinatului siderurgic Cornelia Şuvaina, plani­
lor zilnice, prin valori- Hunedoara, au produs su­ ficatoare la biroul plan-
ţ ficarea Ia maximum a plimentar prevederilor de dezvoltare al întreprin­
1 capacităţilor de produc- plan de la începutul anu­ derii, în trimestrul I şi
I ţie. Este elocvent, în a- lui mai mult de 5 700 to­ în prima decadă a lunii ^
1 cest sens, faptul că acolo ne de aglomerat fondant. aprilie, planul producţiei
^ unde condiţiile de zăcă- întregul spor de produc- . marfă a fost realizat în FRUNTAŞII NU-SI 100 ha, adică, mai bine de iucrare, este un om price­
1 mint nu îngăduie trece- ţie a fost obţinut pe sea­ proporţie de 100.2 Ia DEZMINT FAIMĂ jumătate din suprafaţa ce put şi harnic. Vă rog să
o avem cultivată cu grîu
! rea la abataje cu front ma productivităţii mun­ sută, iar al producţiei î Cooperativa agricolă do mă scuzaţi, dar trebuie să
nete de 101 Ia sută. La
I lung, din abatajele ca- cii, care înregistrează o tipic* A r» 1/11 I«i cnln T.fi / producţie din Mărtineşti şi orz în cultură pură. Aici, merg la grădina de legu­
ţ meră sînt obţinute pro- creştere faţă de plan de sortimentele .fizice, cele I se numără printre unită­ la această lucrare, remarc me, că recoltăm spanacul
l ducţii lunare cuprinse 11,54 Ia sută. In această mai semnificative depă- ţ ţile fruntaşe ale zonei O- activitatea harnică a me­ şi ne pregătim să ieşim cu
| între 5 000—8 000 tone de perioadă, la fabrica de şlri se înregistrează la t răstic, obţinînd constant canizatorilor Ilie Solomon, răsadurile în cîmp...
Mircea Boier şi Constan­
\ cărbune. aglomerare nr. 1 au fost maşini şi \itilaje pentru rezultate bune, atît în sec­ tin Mitru. PREŢUL DEOSEBIT
realizate economii de 0,9 construcţii hidro şi căi torul vegetal, cît şi în zoo­ AL FIECĂRUI MINUT
AGLOMERAT PESTE kg combustibil convenţio­ ferate — 102,9 la sută, tehnie. PE UN FRONT LARG BUN DE LUCRU
SARCINILE STABILITE nal po tona de aglome­ Ia produse prelucrate din — Cum se desfăşoară Ioan Manolescu, ingine­ Stăm de vorbă cu Ignat
rat şl peste 160 tone de mase plastice — 144 la campania agricolă în a- rul şef al C.A.P. Beriu, Avram, preşedintele C.A.P.
| Acordînd o atenţie deo- cocs, ceea ce a condus sută şi la construcţii rac- , ceastă primăvară ? — l-am n-are vreme de discuţii, Orăştie.
I sebită aprovizionării co- la economii ale cheltuie­ talice — 105,3 la sută. 1 întrebat pe Dumitru Petre, întrucît nu-şi vede capul — Lucrăm cu toate for­
^ respunzătoare a benzilor lilor materiale de pro­ In aceeaşi perioadă, la | inginerul şef al coopera­ de treburi. ţele. Plantatul cartofilor
{ pe toate cele trei schim- ducţie de aproape 250 000 piese de schimb sarcinile i tivei. — Acum vin dc la tar­ l-am încheiat iar mijloa­
/ buri de producţie, ex- lei. Se evidenţiază în de plan au fost depăşite > — Nu fac o apreciere, las laua în caro se plantează cele mecanice devenite dis­
) ploatînd raţional agrega- muncă, în mod deosebit, cu 1,02 milioane lei, iar \ s-o facă alţii. Ara să spun cartofii, unde am pus în ponibile le-am repartizat
ţ tcle şi instalaţiile din schimbul condus de mais­ Ia recondiţionări piese de t cum stăm, la ora actuală. pămînt ultimii tuberculi. la discuit, aşa că, la ora
i dotare şi folosind inte- trul Ioan PopesCu (Vasile schimb cu 1,6 milioane / Am plantat cartofii pe în­ Vreau să mă duc la locul TRÂIAN BONDOR
1 grai timpul efectiv do Grigoraş, corespondent). lei. )
treaga suprafaţă planifica­ unde Petru Paraschiv şi
tă şi ţin să evidenţiez Iosif Popă pregătesc tcrc- (Continuare In pag. a 2-a)
Cinstire hărniciei muncitoreşti
PATRIEI - CÎT MAI MULT CĂRBUNE. CÎT MAI MULT MINEREU! 9
ÎNTREPRINDEREA de industrializare
Un util schimb de idei pentru A CĂRNII DEVA - EVIDENŢIATĂ
PE TARĂ IN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
îmbunătăţirea activităţii PE ANUL 1982
maiştrilor minieri Ieri, la Deva a avut loc lă şi a abţinut o eficienţă
¥ festivitatea înmînării Stea­ ridicată în întreaga sa ac­
O recentă consfătuire de locurilor de muncă situate gului roşu şi Diplomei de tivitate. S-a evidenţiat
oamenilor
lucru cu maiştri minieri, in revirul unui maistru, întreprindere evidenţiată pe angajamentul unitate de
din
muncii
desfăşurată în Valea Jiului, sau a echipelor de între­ ramura agricultură şi in­
a scos din nou în eviden­ ţinere, de transport şi dustrie alimentară între­ a-şi amplifica . eforturile
ţă rolul deosebit de im­ „service" a fost făcut şi prinderii de industrializare în strînsă legătură cu pro­
ducătorii agricoli, benefi­
portant pe care aceşti un schimb de idei privind a cărnii Deva.
conducători ai procesului creşterea rolului grupei La festivitate au partici­ ciind de cadrul nou creat
de extracţie îl deţin în sindicale, în contextul ac­ pat tovarăşii Radu Bălan, prin adoptarea recentelor
activitatea din subteran. tivităţii productive din prim-secretar al Comitetu­ decrete ale Consiliului de
Stat, pentru a-şi onora e-
Organizată de Consiliul subteran. Mulţi dintre lui judeţean Hunedoara al xemplar sarcinile aferente
judeţean al sindicatelor în maiştrii minieri, electro­ P.C.R., preşedintele Comi­ anului 1983.
colaborare cu Consiliul mecanici, de transport şi tetului executiv al Consi­ In cuvîntul lor, tovarăşii
municipal Petroşani şi de investiţii din întreprin­ liului popular judeţean, Dragomir Popa, Petru Al-
Combinatul minier Valea derile miniere desfăşoară Ştefan lliacescu şi Ion dea, Viorel Costin, Florin
Jiului, consfătuirea şi-a o activitate susţinută şi Oanţă, din partea Centra­ Florea şi Ilie Simionca au
lei de industrializare a
propus să contribuie ia in cadrul birourilor gru­ cărnii. reliefat însemnatele rezer­
pelor sindicale, iar contac­
găsirea de noi căi şi mij­ tul nemijlocit cu ‘ proble­ ve existente pentru îmbu­
loace pentru activizarea matica organizării şi des­ Inginerul Nicolae Pîrvu, nătăţirea continuă a activi­
corpului de maiştri şi an­ făşurării întrecerii socialis­ directorul I.I.C. Deva, a evi­ tăţii economico-financiare
trenarea lor la acţiuni cît te îi îndreptăţeşte ca şi din denţiat succesele înregis­ a întreprinderii.
mai eficiente în vederea această ipostază să facă trate de colectivul de oa­ Tovarăşul Radu Bălan a
intensificării întrecerii so­ propuneri utile atît comi­ meni ai muncii din aceas­ felicitat, în numele Biroului
cialiste. Pe această cale a tă unitate în realizarea Comitetului judeţean de
tetelor de sindicat, cît şi
fost stimulat un dialog viu conducerilor colective a’c sarcinilor de plan pe anul partid, colectivul de mun­
între maiştri şi preşedinţi întreprinderilor. trecut, subliniind că la pro­ că al întreprinderii şi a ce­
ai comitetelor dc sindicat Propunerile făcute se ducţia netă, preparate din rut organizaţiei de partid,
din întreprinderile miniere referă, în principal, la: conserve, indicele de valo­ consiliului oamenilor mun­
şi secţiile de preparare a rificare a materiei prime, cii şi tuturor lucrătorilor să
cărbunelui, prilej cu care asigurarea în unei mai bune export, investiţii şi benefi­ acţioneze în spirit de or­
selecţii
vederea
for­
au fost făcute numeroase cii s-au înregistrat însem­ dine şi disciplină, cu înal­
referiri constructive, su­ mării corpului de maiştri nate depăşiri. Ca urmare, tă răspundere muncitoreas­
(propunere făcută chiar de
gestii şi propuneri în aten­ întreprinderea şi-a adus o că pentru obţinerea de noi
ţia tuturor celor prezenţi, IOAN MUSTAŢĂ importantă contribuţie la şi importanta succese în
în strînsă legătură cu pro­ realizarea programului de întrecerea socialistă pe ţi­
punerile care au vizat or­ autoaprovizionare teritoria­ nui 1983.
ganizarea şi coordonarea (Continuare în pag. a 2-a)