Page 46 - Drumul_socialismului_1983_04

paq 7 DRUMUL SOCIALISMULUI M

în dezbatere publică prevederile proiectului Programului
Economisirea metalului — un domeniu unde
de aplicare a hotărîrilor Conferinţei Naţionale a partidului
nu se face economie de soluţii practice
în domeniul retribuirii şi repartiţiei veniturilor 11.00 Ecrai
La atelierul de prefa­ meni. De ce, anume ? Iată Toate • ansamble de di­ ★ Ta
bricate sau la cel de con­ cum se... justifica şeful mensiuni mari. „Toate 2-a
Puternic stimulent pentru strucţii metalice, ale sec­ secţiei de producţie indus­ realizate cu consumuri re­ rea
★ Po
ţiei de producţie indus­ trială : duse de materiale, după anirp.
— Am hotărît cu între­
cum afirma şeful de ate­
activitatea de export trială din cadrul între­ gul colectiv în adunarea lier, inginerul Gheorghe 11,50 Putci
prinderii de construcţii si­
voltă
derurgice Hunedoara, eco­ generală a oamenilor mun­ Gaşpar. Evitînd montarea socia
în proiectul Programului ţional cu ponderea expor­ îndeplinirii sarcinilor de nomisirea şi-a schimbat di­ cii de la începutul anului, în şantier, am economisit 12.05 Film
dul
de aplicare a hotărîrilor tului în totalul produc­ plan. mensiunea. Mulţi dintre să închidem toate... robi­ (numai la cele trei con­ sodu
Conferinţei Naţionale a ţiei - va reveni oamenilor Potrivit prevederilor din oamenii ce lucrează acolo, netele prin care ar putea strucţii — n.n.), aproape 8 12.45 Drag
partidului în domeniul re­ muncii care au contribuit program şi noi, maiştrii, atunci cînd execută o pie­ „curge" metalul spre fie­ tone de metal. Am înlă­ cînt
tribuirii şi repartiţiei veni­ direct la realizarea pro­ avem .obligaţia să partici­ să sau un alt reper şi reu­ rul vechi. în secţia noas­ turat schelele de execuţie, larc
turilor sînt prevăzute şi ducţiei pentru export. Pe păm nemijlocit în produc­ şesc să economisească tră primim diferite co­ diverse materiale metalice, 16.00 Tele:
modalităţile şi măsurile de această bază se vor a- ţie, să contribuim efectiv metal sau alte materiale menzi pentru construcţii care ar fi fixat suban- 16.05 Dialf
16.15 Civi<
stimulare a personalului corda premii anuale, din la realizarea integrală, nu se întreabă „cîţi lei samblele şi reperele de 16,30 Stud
muncitor care realizează beneficiul suplimentar. Fon­ de calitate şi intr-un timp am economisit ?“ — este poziţie pînă la asambla­ 17.45 1001
oroducţie pentru export. dul de premiere va fi de cit mai scurt a sarcinilor mai ales o treabă pentru rea finală". 20.00 Tele
20.15 Acte
\stfel, pentru producţia de plan. O atenţie deo­ contabili —, ci îşi pun Dar mai trebuie să pre­ că
le export realizată la ter­ 15 la sută din beneficiul sebită trebuie să o acor­ întrebarea „cu materialul cizăm că în această sec­ 20,25 Foto
men şi în condiţii cores- suplimentar, în cazul ex­ dăm creşterii gradului de economisit ce mai putem ţie de producţie indus­ tate
ounzătoare de calitate, be­ portului realizat în cadrul valorificare a materiilor realiza, unde îl putem fo­ trială, chiar şi atunci cînd 21,10 Film
deşt:
neficiile unităţii economice sarcinilor de plan, şi de prime, materialelor, com­ losi ?“. metalul se drămuieşte cu dul
;are execută şi livrează 25 la sută în cazul ex­ bustibililor, energiei elec­ Şi, firesc, în toiul acti­ gramul, rezultatul final se 21,40 Occi
nărfuri pentru export, portului peste plan, faţă trice şi reducerii costuri­ vităţii de producţie apar socoteşte tot în tone. 21,55 Ritn
22.15 Tele
orecum şi veniturile oa­ de 10 la sută şi, respec­ lor de producţie. în ace­ alte şi alte soluţii, care vor Spre exemplu, la atelie­
menilor muncii care parti­ tiv, 20 la sută, cit este în laşi timp trebuie să ne concura nemijlocit la re­ rul de prefabricate, la
cipă la realizarea acestei preocupe mai mult creşte­ ducerea consumurilor ma­ confecţionarea carcaselor
producţii vor fi majorate, prezent. rea răspunderii în spori­ teriale şi a costurilor de pentru bandajele prefa­
în scopul asigurării unei Iată, aşadar, alte posi­ rea, diversificarea şi adap­ producţie. în această si­ metalice. Unele de ordinul bricate, un şef de echipă,
rentabilităţi şi a unor be­ bilităţi de a ne spori ve­ tarea producţiei la cerin­ tuaţie, chiar într-o unita­ zecilor de tone, altele doar Nicolae Merfu, şi un
neficii mai mari. niturile, de a ridica nive­ te mare consumatoare de de cîteva sute de kilogra­ maistru, loan Crainic, au
ţele pieţei externe. BUCUR
Am reţinut că din to­ lul de trai al oamenilor metal, afirmaţia făcută de me. Ei bine, toate con­ renunţat la un procedeu
talul fondului de partici­ muncii. însă trebuie să TRIFAN PETRIC, inginerul Dorel Palcău — strucţiile metalice în greu­ clasic — 1<
pare la realizarea produc­ ţinem cont de un lucru : maistru, „ne încadrăm în consumu­ tate de pînă la 500 kg le mă de oţel.
ţiei, a beneficiilor şi la laminorul de'sîrmă nr. 3, rile specifice şi chiar rea­ executăm cu materiale re- sele se re.
împărţirea beneficiilor o toate acestea se materiali­ Combinatul siderurgic lizăm unele economii" — folosibile. Am hetărît, de sudură prii
cotă mai mare — propor- zează numai în condiţiile Hunedoara n *. mai surprins pe nl- asemenea, ca toate ansam­ zultate ? La
blurile de dimensiuni mari casă se econo
să le executăm şi să le grame de met;
montăm în cadrul atelie­ lier însă se exei
PATRIEI-CIT MAI MULT CĂRBUNE, rului de confecţii, pe şan­ între 1 500' şi 2 00
fi
fixate
a
tiere
urmînd
pe locurile prevăzute în case. Şi tot la e
CIT MAI MULT MINEREU ! proiecte. Pe de o parte lier am mai afh... „„ ia tem cop:
Buletin
Roker,
Carol
tehnicianul
îl ajutăm pe constructor şef de atelier, că princi­ comoara
prin scurtarea duratei de Magazin
Un util schimb de idei pentru montare, pe de altă parte palul lor furnizor de me­ 13.00 Dc
Club un:
am urmărit propriile noas­ tal este nici mai mult nici letin de
îmbunătăţirea activităţii tre interese, care ' concor­ mai puţin decît atelierul mediculi
dă cu cele ale bunului de confecţii metalice. Pen­ contempi
gazeta e<
maiştrilor minieri gospodar ; evitarea risipei. tru prefabricatele ce se letin de
Prin asamblarea în ate­ execută aici se aduc lunar na sin di
{Urmore din pag. 1) tigiului profesional al lier asigurăm şi îmbună­ cîte cinci, şase tone de apăr şi
— progr
maistrului (cel dinţii care tăţirea calităţii execuţiei. metal — laminate, table, Orele se
către unii maiştri cu ve­ poate şi trebuie să acţio­ Prin mîinile montorilor şi profile refolosibile — nai; 2
chime în producţie, căro­ neze în acest sens este din atelierul de confecţii rezultate de la atelierul 22.00 O i
Concertu
ra nu le este indiferent tocmai maistrul, prin com­ metalice au trecut buncă- de confecţii şi construcţii orchestri
cine este propus pentru petenţa sa, prin exigenţa rele pentru silozuri, pereţii metalice. Acesta este un nescu; 2
şcolarizare, din rîndul ti­ şi răspunderea dovedite ia metalici ai cuptoarelor alt argument că economi­ muzical
nerilor mineri); diversifi­ locul de muncă prin de încălzire de la lamino­ sirea metalului este un
carea modalităţilor de con­ exemplul personal oferit rul bluming de 1 000 mm, domeniu unde nu se face
C.S.
sultare a maiştrilor, chiar celor din subordine) , mai­ Echipa de Hunedoara, atelierul de de reparat maşini electrice. grinzile de rulare pentru economie de soluţii prac­
bobinatori,
exe­
Tuza,
Glicorghe
condusă
de către directorul între­ strul să se apr rpie mai cută bobine pentru clectromag neţii de la macaralele de ri­ macarale, de la instala­ tice.
prinderii ; eliminarea prac­ mult de tinerii n u înca­ dicat fier vechi. Foto: VIRGIL ONOIU ţia de valorificare a me­
ticii unor conducători caro draţi, pe care trebuie sa-i talului din zgură...
„trec peste maistru ', a- sprijine pentru a se in­
1
dresîndu-se din obişnuinţă tegra în exigenţele muncii
direct şefului de brigadă din subteran: anumite a- FRUNTAŞI LA
sau de schimb. O propu­ tribuţii, cum ar fi, de CONTRACTĂRI ŞI S-a acţionat cu răspundere, dar nu pesit .
nere cu privire la utilita­ pildă, instructajul pentru LIVRĂRI DE LAPTE
tea acestui gen de întîl- protecţia muncii, să nu fie Firesc era ca pînă la a- pe ici, pe colo, în şoseaua diţii de tratament şi odi
niri de lucru a fost făcută îndeplinite formal; maistrul între cetăţenii frun­ ceastă oră, pregătirile pen­ asfaltată. nă. Cu sprijinul consilii
de mai mulţi participanţi, să se .preocupe asiduu de taşi la contracturi şi tru sezonul turistic estival HANUL „CERBU" SI lui popular, în prezent oaiăreţ
care au argumentat nece­ pregătirea şi perfecţio­ livrări de lapte la fon­ să fie finalizate, astfel in­ BĂILE VAŢA ÎSI lucrează la amenajarea CAN: D
sitatea organizării de con­ narea pregătirii sale pro­ dul de stat din comu­ cit turiştii să se simtă în unui „parc al copilului" le i-ir
NEA; E
sfătuiri pe categorii de fesionale, de îmbogăţirea na Certeju dc Sus se largul lor peste tot unde ASTEAPTA OASPEŢII unde cei mici vor avea nefavori
BINE PREGĂTITE
maiştri (mineri, electro­ cunoştinţelor politice pen­ află Dan Gheorghe, s-ar afla în timpul dru­ La hanul „Cerbu" ordine la dispoziţie tobogan, lea­ TRIL A:
mecanici, de transport, de tru a-şi îndeplini în cele care a contractat 1 000 meţiilor, concediului sau in găne, alte instalaţii de ban (M
CÂNI:
investiţii, preparatori etc.) 1 şi a predat 800, şi zilele de odihnă. Pe a- şi curăţenie desăvîrşite. joacă pentru copii. cuiul G
Şi în atenţia maiştrilor mai bune condiţii rolul loan Petreanu, care din ceastă temă am organizat, Restaurantul, terasa închi­ BRAD ;
au fost făcute propuneri complex ce-i revine în 000 1 a predat 400 1. în colaborare cu Centrul să ca şi cea în aer liber CE SE MAI AŞTEAPTĂ ? (Steaua
utile ; pentru întărirea preş* procesul de producţie. sanitar antiepidemic jude­ sînt cochet amenajate, cu în raidul întreprins am ZA: Tr
mea (IV
ţean un raid pe traseul feţe de mese curate. S-au mai descins la bazele dc Imperiu
Deva — Vaţa de Jos. cantonament din Vaţa şi tria) ; (
GEOAG
de canotaj şi agrement la Lond
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ SOSEAUA POATE ARATA Pe trasee turistice ale Clubului sportiv şco­ ră) ;
ŞI MAI BINE
hunedorene lar Deva. Atît la Vaţa cit (Dacia):
în general şoseaua Deva şi la Şoimuş nu s-a mişcat tre pr
Săminţa de porumb cît mai — Brad — întreţinută, arată executat aici lucrările de pînă acum nici măcar un Univers
Vaţa
cultură)
bine.
cu
Este
deget.
nirea
agrement
Baza
de
mici excepţii, corespunză­ igienizare a interioarelor şi canotaj are zona verde (Mnvcş\
repede sub brazdă tor putîndu-se deci cir­ şi exterioarelor spaţiului şi malul Mureşului pline din T
GHELA
cula în bune condiţiuni. de servire, precum şi a de bălării, crăci şi dife­ nonsă (
(Urmare din pag. 1) nat în această primăvară mecanizare — , dar to­ Am intîlnit însă şi unele motelului cu 24 locuri de rite gunoaie. Spaţiul aco­
225 ha cu porumb, cea varăşa ingineră a zis că aspecte ce nu plac deloc cazare în camere amena­ perit, destul de mare,
actuală, aproape toată su­ mai mare suprafaţă din n-are nevoie de trei ma­ ochiului. în majoritatea jate cu mult gust. Dom­ populat cîndva cu mese şi
prafaţa destinată porum­ consiliul unic agroindus­ şini... staţiilor de oprire a auto­ neşte curăţenia şi în jurul dotat cu un bufet, arată
bului este pregătită. Astăzi trial. Iată dc ce, nu cre­ în ziua raidului nostru, buzelor şi la locurile de hanului, unde prin muncă ca o casă părăsită. La
mecanizatorii Aurel Pito- dem că exagerăm conside- nici un cooperator nu par­ popas curăţenia lasă de voluntar-patriotică s-au Vaţa — ne spune directo­
Timpu
lodescu şi Aurel Sîrbu dis- rînd că aici se află punc­ ticipa ia semănarea porum­ dorit. Se găsesc aici hîr- strîns frunzele şi resturile rul Clubului sportiv şco­ azi, 14
cuiesc ultimele suprafeţe. tul cel mai fierbinte al bului, aşa că alimentarea tii, bilete de călătorie care căzute de pe copacii din lar Deva, prof. Vasile Vla- mea se
Mecanizatorul Vasile Du­ campaniei agricole din zq- cu sămînţă a maşinilor o la coborîre sînt aruncate spatele acestuia. se — se aşteaptă ajutorul nuare,
mitru lucrează la semăna­ nă. Din păcate, însămînţa­ făceau mecanizatorii ce la întîmplare, resturi de Mină de bun gospodar E.G.C.L. Brad pentru de­ bil, ma
tul porumbului. rea porumbului merge cu lucrau la semănat — adi­ mîncăruri. De asemenea, se vede şi la Băile Vaţa. mararea lucrărilor de ame­ cădea p
şi
avea
— Care este stadiul a- multe poticneli. Să deta­ că Dumitru Gagea şi Ni- cu excepţia anumitor por­ începute din timp, lucră­ najare. Pînă cînd ? Dacă se, mai
eestei lucrări ? liem. Marţi — 12 aprilie, colae Şerban. Operaţia se ţiuni, arborii nu sînt cu­ rile de curăţare, gospodă­ situaţia ar fi fost alta parte a
— Semănarea porumbu­ la orele 11 — din 12 trac­ făcea cu o găleată de plas­ răţaţi, iar parapeţii plan­ rire şi înfrumuseţare se poate că şi în această le se v
câtor, îi
lui pentru boabe se apro­ toare nu lucrau decît 5 — tic, de mică capacitate, şi taţi mai ales în zonele află în faza finală. S-au vacanţă bazele respective de deal
pie de sfîrşit, dar lucrăm două la pregătit terenul, alimentarea dura mult. Şi curbate ale şoselei nu sînt amenajat zonele verzi şi erau cit de cit folosite, soare. '
derat, c
cu forţe sporite la pre­ unul la erbicidat şi două Nicolae Cînda, primarul văruiţi. Un semn de a- rondurile de flori, s-a’u chiar dacă n-a venit încă la 40—7
gătirea terenului pentru la semănat porumb. Unita­ comunei Mărtineşti, este de tenţie pentru consiliile plantat trandafiri şi peste vara. Temper
însămînţarea porumbului tea dispune de trei maşini acord că la C.Â.P. Dineu populare pe raza cărora 3 000 de alte flori de pri­ Am relevat cîteva din ii cupr
furajer. Pentru noi, fieca­ de semănat S.P.C. 6, dar Mare campania agricolă am intîlnit asemenea as­ măvară, băncile şi orna­ aspectele întîlnite în rai­ grade,
re minut bun de lucru numai două erau în acti­ de primăvară nu se des­ pecte — Şoimuş, Vălişoa- mentul de împrejmuire a dul întreprins pe traseul tre 6 ş
'a m
este foarte preţios. vitate. făşoară cum trebuie. Dar, ra, Luncoiu de Jos —, terasei cantinei au fost amintit. Cei vizaţi de exis­ cu cer
— Una este stricată, nu oare, primăria ce face pen­ precum şi pentru Secţia proaspăt vopsite. S-au exe­ precipit
POTICNELT, ştiu ce are — ne spunea tenţa lipsurilor consemnate m.â ele
DEZINTERES, Otilia Rusan, inginerul şef tru a determina o schim­ de întreţinere şi reparaţii cutat, de asemenea, igieni­ sînt datori să ia măsuri nisisoav
bare a situaţiei ? Interven­
LIPSA DE ORGANIZARE drumuri naţionale, care zarea la baza de tratament, pentru înlăturarea lor ne- şi carac
al cooperativei. ţia ei operativă şi eficien­ n-a intervenit operativ în hotelurile şi vilele sta­ întîrziată. tul va
Cooperativa agricolă din — N-are nimic — ne-a tă se impune cu necesi­ pentru plombarea anumi­ ţiunii, unde oaspeţii gă­ cari pi
Dineu Mare are de semă- spus şeful secţiei de tate. tor gropi ce se mai află sesc cele mai bune con- VASILE PÂŢAN din noi