Page 50 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 50
DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Daq 2
Sarcinile încredinţate comuniştilor Producţia fizică — realizată ritmic, la înalt nivel calitativ
sâ întrunească atributele Eforturi pentru asigurarea ritmică a materialelor 15.00 Tele:
exigentei şi mobilizării 15.05 Cons
mite
de construcţii necesare santie ilor judeţului 15,25 Rezv
tul !
Una din preocupările Lista ar putea continua, regulilor statutare : ridi 7 „loto
im portante ale biroului natura sarcinilor păstrînd carea nivelului politico- Primăvara acestui an este noastră a fost mai res- gă care am grupat noile 15.30 Emis
gern
organizaţiei de bază de nota celor reproduse. Toc ideologic, participarea la îngăduitoare cu şantieriş- trînsă — am realizat une forţe redistribuite. între 17.20 La -
partid din atelierul de mai aici, în această na adunările generale, pre tii. Se poate lucra în plin, le lucrări de reparaţii la ei : Vasile Georgescu, peni
auto
maşini-unelte al secţiei tură a sarcinilor, stă ceea gătirea tinerilor care do chiar şi în schimburi pre instalaţii şi utilaje —, s-a Gheorghe Ioaneş, Benedic 17.30 Secv
mecanice de întreţinere ce vrem să semnalăm. resc să intre în rîndurile lungite, se pot finaliza în pus un accent sporit pe Ghiduş (operatori prefa Corc
şi reparaţii Teliuc-este ca înainte dc toate biroul partidului etc. bune condiţii calitative o- calitatea produselor, pe bricate), Petru Luca şi 17.50 1001
fiecare comunist să aibă organizaţiei de bază, este Cu alte cuvinte sarci biectivele de investiţii în punerea la punct a liniilor Gheorghe Oroşan (maiştri). 20.00 Tele
20.15 ACU
o sarcină concretă, de evident, n-a gîndit cu des nile pe care le primesc în cepute. Ne-am interesat de fabricaţie şi a tipare Nici pină acum şi nici în că
îndeplinirea căreia să tulă responsabilitate ce unele puncte nu diferen cum sînt aprovizionate şan lor utilizate. Planul a fost continuare nu vom crea 20.30 Fori
răspundă, lucru salutar. fel de sarcini să încredin ţiază pe un membru de tierele judeţului cp pro îndeplinit lună de lună. probleme de plan condu gic
La îndemîna secretarului, ţeze comuniştilor. După partid de un om al mun duse realizate la între cerii întreprinderii. 20.50 Un
dv.
tovarăşul loan Boroş, se cii nemembru de partid, prinderea de materiale de La producţia marfă, spre La secţia „panouri mari" 21.05 Seri
află un caiet destinat ţi caracterizîndu-se în esen construcţii Deva. exemplu, pe cele trei luni, sînt în curs de asimilare pui
nerii evidenţei acestor VIAŢA ţă, prin cerinţe minore, panourile de faţadă cu 21.20 Cădi
sarcini, caiet completat DE PARTID care nu implică exigenţă în ce măsură reuşeşte finisaj de beton aparent. 21,45 Disc
Julii
încă de la începutul anu şi răspundere sporite, un acest colectiv să livreze LA I.M.C. DEVA Realizarea acestora, com 22.15 Tele
lui. Ce sarcini -a dat bi efort cit de cit susţinut beneficiarilor ritmic mate portă însă modificarea ti
roul organizaţiei de bază complexitatea acestora, pentru realizarea lor. rialele contractate 7 Ce parelor clasice, înălţarea
comuniştilor ? Ne edifi precum şi după varietate, Mai rău este că forma preocupare există aici pen avem o depăşire a sarci lor cu circa 3 cm. Aceas
căm citind acest caiet. membrii organizaţiei de lismul cu care este tra tru adaptarea producţiei nilor de plan de 7,6 mi tă sarcină a revenit echi
tată
Tehnicianul loan Andrei, bază silit trataţi-ca o masă încredinţarea sarcini din mers la cerinţele şan lioane lei, la producţia
PK4)GI
şeful secţiei, „răspunde de de oameni nediferenţiată lor se extinde, firesc, în tierelor ? netă vom avea o uşoară pei de lăcătuşi condusă dioprogr;
zonele
întreaga activitate econo de experienţă, maturitate cultivării răspun Inginerul şef al între depăşire, iar sortimentele de Florea Ene. „Pină în La ordii
mică în cadrul secţiei pen politică, aptitudini şi ca derii în muncă, precum prinderii, tovarăşul Olim fizice le-am realizat la 15 aprilie, 10 tipare vor cultură ;
tru realizarea sarcinilor de pacitate reală de abor şi ale controlului înde piu Matei, ne-a condus nivelul prevederilor, cu fi terminate — spunea şe 7,30 La j
munc
al
plan, de modul de înca dare a problemelor pro plinirii lor. Lunar, în a- în cîteva secţii, unde am excepţia betonului celu ful de echipă. Avem toa de 1 Mi
drare în normele de con ducţiei sau ale vieţii in dunările generale, cîte purtat dialoguri despre lar autoclavizat armat, la te materialele necesare şi cialistă
sumuri materiale, calitatea terne de partid. doi membri de partid ra producţie cu mai mulţi care plusul este de 1835 sîntem conştienţi că de noi 8.00 Rev
pieselor obţinute, respecta portează asupra modului tone şi la plase sudate de depinde, în primul rînd, Curierul
Buletin
rea normelor N.T.S.“. In al doilea rînd, fapt în care. se achită de sar muncitori şi cadre de începerea cit mai repede p uii«i’'- 1
cinile
Alexandru Andraş „se mai important şi mai grav, primite. Vorba este conducere. Am aflat lu 184 tone. Foarte multe a producţiei de serie la Buletin
ce
ocupă de mobilizarea mem sarcinile înscrise în caietul raportează ? Nişte ge cruri bune, am văzut lu repere am livrat în a- aceste panouri". La ,^ele Ştiinţa ş
folcloric
brilor de partid şi a ce secretarului biroului or neralităţi, fără unităţi de cruri bune, dar am reţi ceastă perioadă pentru o- două conveiere, unu -şgc inima ţi
lorlalţi oameni ai muncii ganizaţiei de bază repro măsură. Raportarea este nut şi unele greutăţi biectivele industriale care vor realiza panourile a- de ştiri
din cadrul schimbului la duc, intr-un fel sau altul, astfel o informare vagă, din adtivitatea celor care se construiesc în Deva, mintite, am discutat cu ştiu ; 12,
12.05 De
realizarea sarcinilor de obligaţiile ce revin ori din care nu se reţine zilnic se străduiesc să-şi pentru dezvoltarea I.M. Vasile Ungureanu, şeful turiştii;
, plan, este organizator de cărui om al muncii — nimic. Perpetuarea unei Orăştie, pentru alte lu formaţiei. „Turnăm zilnic folclorul
grupă sindicală şi redac participarea la acţiunea astfel de modalităţi în facă planul. De la bun crări agroindustriale din la 3 ; 15
16.00 Bul
tează articole pentru ga majoră de economisire, locuieşte spiritul de exi început, inginerul şef ne-a judeţ şi din ţară. 40 mc de beton, mai pu Radioref
zeta de perete". ridicarea nivelului de pre genţă şi răspundere cu spus : La unele produse solici ţin decît altă dată, pentru solişti di
loan Florea răspunde de gătire profesională, respec cu toate con tările au fost mari. To că ne pregătim să trecem 10,40 CO'
îngăduinţa,
folosirea raţională a ta tarea normelor de tehnică — In primul trimestru tuşi, întreprinderea a reu la executarea noilor pa ce ; 17,0
secinţele pe care le ge
17.05 Pen
blei şi de recuperarea ma a securităţii muncii, în nerează ea. s-a lucrat bine. Activitatea nouri exterioare. Munci Orele st
terialelor de confecţii deplinirea sarcinilor de şit să facă faţă cerinţelor. torii noştri sînt speciali jurnal ;
metalice. plan — sau a normelor şi CORNEL ARMEANU Astfel, de la secţia „pre- zaţi pe operaţii, eu am oră; 2
mo“, personalul unui opereta
PRIN VOINŢA ŞI încredere în capacitatea de Kaln
schimb (40 de muncitori) şi puterea lor de mobili stop nu
PUTEREA OBŞTII a fost redistribuit la „pre
JURNALUL ÎNTRECERII SOCIALISTE La Topliţa, cetăţenii fabricate", unde se rea zare. realizăm ritmic pro mafiile
hotăriţi
Sîntem
sâ
TIMIŞ*
ne
litatca
au hotărît să-şi uneas lizează fîşii cu goluri, e- ducţia planificată, cu tot recuperî i
(Urmare din pag. 1) că eforturile şi să adu lemente de acoperiş, stîlpi necazul pe care-1 avem cu idei, aci
că apa potabilă prin electrici, grinzi ş.a. decofrolul care este de I.J.V.M.l
lodii po
BILANŢUL PERIOADEI IANUARIE-MARTIE 1983 cădere' naturală în gos — De circa trei săp- slabă calitate"., gu, Nel
I. INDUSTRIE şini-unelte, electronică şi electroteh podăriile lor. Odată ho- tămîni lucrăm în aceas Aceeaşi preocupare sus chestr-
18,45 C
• în activitatea de exploatare şi pre nică tărîrea luată, au trecut tă formaţie — arăta ing. ţinută pentru îndeplinirea log cu
parare a cărbunelui Locul I : I.M. Orăştie — 718,7 puncte. la treabă. Astfel s-a Vaier Munteanu, şeful planului fizic am întîlni- Ritmuri
Locul I : I.P.C.V.J. Petroşani — 1541,2 • în domeniul construcţiilor de maşini construit cu forţe pro schimbului. Deja nu mai t-o şi la secţiile „b.c.a." şi dv. ; i
cu ai te
puncte. prii un bazin unde au sînt probleme de adap „materiale izolatoare". în act de
• In activitatea de extracţie şi prepa Locul I : U.U.M.R. Crişcior — 364,2 fost captate nişte iz concluzie, şantierele de artistică
rare a minereurilor puncte. voare, au procurat ţea tare. Schimbul îşi face investiţii ale judeţului
Locul I : E.M. Veţel — 743,3 puncte. Locul II : I.U.M. Petroşani — 353,8 va necesară şi acum planul. Realizările au cres nostru vor fi aprovizio
Locul II : E.M. Certej — 353,1 puncte. puncte. lucrează la instalarea cut de la 30—35 mc be nate, în continuare, ja
Locul III : I.M. Hunedoara — 239,2 II. CONSTRUCŢII conductei. în prima ton turnat la 90 mc. Aş timp, Ou materialele net^S
puncte. etapă apa va veni prin sare, fabricate la I.M.C.
DEVA
® In ramura prospectării şi explorării • în subramura organizaţii de construc- conducte la 50 la sută dori să evidenţiez cîţiva Deva. (Patria)
geologice ţii-montaj locale, din cadrul Comite din gospodării. muncitori mai vechi, cu. Polul I»
Locui I : I.P.E.G. Deva — 944 puncte. tului pentru problemele consiliilor multă experienţă, pe lin- LIVIU BRAICA NEDOA
• în domeniul energiei electrice populare căra);
derurgis
Locul I : I.R.E. Deva — 394 puncte. Locul I: T.C. Deva — 364 puncte. mo sar
Locul II : I.E. Deva — 241,1 puncte. III. TRANSPORTURI SI TELECO fantasti
PETRO
• în domeniul metalurgiei, subramura MUNICAŢII nirea);
produse refractare CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ brie); I.
Locul I : „Refractara" Baru — 462,4 Locul I : D.J.P.Tc. Deva — 698,5 un călă
puncte. puncte. CAN: I
• în domeniul chimiei, subramura cau • în sectorul gospodărie comunală şi le I-II
NEA :
ciucului şi maselor plastice prestări de servicii Lucrările în legumicultura — nu-1 a
Locul I : I.C. Orăştie — 2445 puncte. Locul I : G.I.G.C.L. Deva — 444 NINOA:
• în domeniul construcţiilor de ma- puncte. efectuate la timp şi de calitate ! pentru
resc);
(Reteza
Şi alte unităţi econo să-şi amplifice realizările ferm şi responsabil, în pasta i
mice şi organizaţii de de pină acum, să se spiritul hotăririlor parti (Urmare din pag. 1) ţia horticolă Deva şi al condiţii ca legumicultorii RAŞTir
construcţii din judeţ au menţină, chiar să urce dului şi statului, al do tele, unde s-au asigurat să-şi onoreze în cele mai atacă 1
(Flăcări
obţinut rezultate bune în clasamentul hărniciei. cumentelor adoptate de lorificarea produselor, res- formaţii permanente şi sta bune condiţii sarcinile ce Conspir
în primul trimestru din Totodată, întreprinderile Conferinţa Naţională a pectînd graficele de livra bile de legumicultori, ca le revin din programul de tură);
1983, însă nu au întru care nu au obţinut în re a legumelor-verdeţuri şi re sînt retribuiţi în acord autoaprovizionare terito şi mai
pentru
nit punctajul necesar primul trimestru reali partidului, neabătută, înde avînd o strînsă conlucrare global. Există realmente rială. ci a) ;
inte
plinirea
CAL MS
situării pe unul din pri zări Ia nivelul condiţii cu beneficiarii recoltei. gonului
mele trei locuri în între lor şi posibilităţilor de grală a sarcinilor şi an SIMER1
cerea socialistă. Se im care dispun au obligaţia gajamentelor asumate în O bună organizare şi al aleri
ILIA :
pune ca şi în continuare patriotică de a-şi mobi întrecerea socialistă în desfăşurare a lucrărilor se curi (I
unităţile fruntaşe să se liza mai dinamic poten acest an hotărîtor al cin remarcă în fermele legu Cursă f
mobilizeze exemplar în ţialul uman, tehnic şi cinalului calităţii şi efi micole de lâ C.A.P. Rapolt,
activitatea productivă, material, de a acţiona cienţei economice. Simeria, Ilia, Dobra, Ha
ţeg, I.A.S. Simeria, Asocia-
„Aici, pe această plat Subinginerul ţârii am contribuit şi eu. Timp
formă industrială mi-am fă Recent am fost primit in azi, 15
m ea v.
cut stagiatura, după termi rîndurile membrilor de varia bi
pitaţii
narea Institutului din Timi platformă siderurgică de la tinuat de parcă stătea de partid şi lucrul acesta mi-a lapoviţ;
şoara. Aici am făcut cu- Călan. vorbă cu el însuşi : dat'mai multă încredere în tui va
n o ştiinţă prima dată cu „La inceput mi-a fost „După darea in folo capacitatea mea de mun sectoru
viaţa de şantier, cu greu destul de greu. Mi-era sinţă a noilor obiective si că, mi-a amplificat ambiţia turile
prinse
tăţile dar mai ales cu sa teamă parcă să conduc o derurgice, am fost mutat şi mi-a limpezit visele şi 3 gratf
tisfacţiile şi bucuriile pe echipă de meseriaşi, ma la „centru", adică la În proiectele de viitor". între 1
care numai munca ţi le rea lor majoritate muit mai treprinderea de construcţii L-am revăzut deunăzi se va
sol şi
poate oieri. Aici am cu in virstâ decît mine, cu o siderurgice Hunedoara. Dar pe subinginerul ' Cornel Co- Pentj
noscut constructorii la ei bogată experienţă în cîmpul ori de cîte ori am puţin dreanu plimbindu-şl mi zile: V
cerul
acasă, aici am trăit „bo muncii. Dar încrederea in timp liber, dau o fugă la cuţii fii, Sorin şi Dăn uf, averse
pe străzile luminoase ale
Călan să revăd locul unde
tezul" focului şi tot aici forţele mele proprii mi-au am lăsat o părticică din Hunedoarei. zon ele
-. ..le v
m-airî format ca specialist dat-o tocmai aceşti oameni viaţa mea şi pentru a mă „Cel puţin pe unul din tle pl
constructor, ca om“. minunaţi. Ei m-au ajutat să reîntilni cu unii dintre ve tre ei am ambiţia sâ-l fac ţii nu-,
fler nv.
Afirmaţiile aparţin tină- aplic in practică toate chii mei colegi şi prieteni constructor !" - mi-a zis... Tempc
rului' subinginer Cornel Co- cunoştinţele pe care le-am care au rămas aici. Sînt Şi l-am crezut, fără să-şi minus
dreanu, făcute in timp ce dobindit în şcoală". mîndru că la construirea fi dat cuvintul de onoare... Directorul complexului tic vaci cu lapte Ilia-Bacea, Di- iar ce
15 grt
traversam împreună noua ' Tinârul subinginer a con acestui colos industrial al IOAN VASIU mitrie loschici, controlează calitatea la semănatul porumbu servici
lui pe tarlaua „Dimbul moţilor' 1 .