Page 52 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 908 @ VINERI, 15 APRILIE 1983
pag. 4

® însemnări ©

© Informaţii ©
Sefiimb cordial de mesaje © Note ©
BONN 14 (Agerpres). — cordiale şi cele mai bune imiim m m im
Tovarăşul Ştefan Andrei, urări de sănătate şi feri­ Microinterviuri ©
ministrul afacerilor exter­ cire personală şi de pros­ gg VIENA. — Următoarea
ne al Republicii Socialiste peritate pentru poporul ro­ conferinţă a miniştrilor pe­
România, s-a întîlnit, la mân. trolului ai celor 13 ţări mem­
Miinchen, cu Franz-Josef în cursul convorbirii ca­ bre ale O.P.E.C., se va des­
Strauss, primul ministru al re a avut loc cu acest pri­ făşura la Helsinki, începînd A z i — dorinţa, rnîine — Pe scurt
landului Bavaria, căruia lej au fost discutate pro­ de la 18 iulie, a anunţat, la
i-a transmis din partea bleme privind dezvoltarea Viena, un purtător de cuvînt certitudine • în satul Rovina
t o v a r ă ş u l u i Nicolae pe mai departe a relaţiilor al Secretariatului O.P.E.C. este în curs de fi­
Ceauşescu, preşedintele Re­ dintre România şi R. F. Miniştrii petrolului ai orga­ Liniştea înstăpînită pe nalizare construcţia
publicii Socialiste Româ­ Germania, precum şi unele nizaţiei se întîlnesc, de re­ aceste locuri în care „de Aurel Oprean şi Nicolae unui magazin sătesc.
Ciocan, minerii loan Lu-
nia, un mesaj de salut şi gulă, de două ori pe an. cind e lumea lume" oa­ Ambiţia sătenilor
cele mai bune urări. aspecte ale situaţiei inter­ Ultima reuniune a avut loc, menii se ocupau cu creş­ paş, Gheorghe şi loan care participă, prin
Mulţumind, Franz-Josef naţionale actuale. în decembrie 1982, la Vie­ Borza, Octavian Demian muncă patriotică, la
Strauss a transmis, la rxn- La întîlnire a fost pre­ na, precizează agenţia DPA, terea animalelor şi cul­ — le dau la iveală cu fie­ aceste lucrări este
dul său, preşedintelui zent Ion Rambu, ambasa­ m MOSCOVA.-în U.R.S.S. tivarea pămîntului a fost, care zi ce trece. de a doborî „recor­
Nicolae Ceauşescu salutări dorul ţării noastre la Bonn. se află în curs de realizare nu de mult timp, tulbu­ „Am convingerea că nu dul" celor din Me-
rată. Maşini şi utilaje
un sistem de cinci radiotele- grele au început să trea­ peste multă vreme se va rişor, care anul tre­
Sesiunea Comisiei Economice scoape, ce va funcţiona, ca că prin Bucureşcî. S-au vorbi despre noi ca de­ cut au construit un
un instrument unic, în gama auzit şi primele puşcături. spre oameni harnici, ini­ asemenea magazin în
O.N.U. pentru Europa undelor decimetrice — rela­ Apoi altele... Acum, cînd moşi — ne spunea Stelian numai 65 de zile.
tează agenţia TASS. Prin şantierul întreprinderii de Glava, secretarul organi­ © Un nou drum
GENEVA 14 (Agerpres). sadorul Ion Dateu, a pre­ construirea sistemului se spe­ prospecţiuni şi explorări zaţiei de partid a şantie­ de legătură intre lo­
— Luînd cuvîntul în ca­ zentat aprecierile preşedin­ ră că vor putea fi auzite - geologice Deva, secţia rului. Locuitorii comunei calitatea centru de
drul dezbaterilor sesiunii telui Nicolae Ceauşescu, dacă există - semnale trans­ Brad şi-a înfipt bine ră­ vor avea serviciul aici, lin­ comună şi satul Şe­
Comisiei Economice O.N.U. concepţia sa privind nece­ mise de civilizaţii extrateres­ dăcinile în aceste locuri, gă casă, scăpăm şi de suri va fi dat în
pentru Europa (C.E.E./ sitatea .de a se face totul tre. oamenii l-au inclus în navetă, ne rămîne şi timp curînd în folosinţă ;
O.N.U.), ale cărei lucrări pentru a se pune capăt gg ROMA. - Cîtă nevoie cotidian. Ba, mai mult, de lucru în gospodărie". în aceste zile se lu­
se desfăşoară la Geneva, cursului periculos al eve­ de locuri de muncă există sînt mulţi cei care s-au Deocamdată, viitorul crează intens la oie-
secretarul executiv al co­ nimentelor spre confrun­ în prezent în Italia, s-a vă­ calificat şi lucrează a cl centru minier este o co­ truirea drumului,
;
misiei, Klaus A. Sahlgren tare şi război, pentru re­ dit cu prilejul publicării, de ca sondori, lăcătuşi, me­ lonie muncitorească: ru- montarea parapcţilor
(Finlanda), a arătat, între luarea şi promovarea fer­ către administraţia munici­ canici, mineri. Se mun­ lote-dormitor, cantină, bi­ metalici, construirea
altele, că, pe plan econo­ mă a politicii de destin­ pală din Milano, a unui a- ceşte pentru a fi scoase bliotecă, sală de jocuri, unor ziduri de spri­
mic, anul 1982 s-a soldat dere, de colaborare, secu­ nunţ prin care se face cu­ la lumină rezervele de în fine, dotări care-i sa­ jin şi amenajarea,
din nou cu „rezultate dez- ritate şi pace în Europa noscut că se caută zece se­ nemetalifere ce zac as­ tisfac pe lucrătorii ven'ţi şanţurilor pentru .
amăgitoaro“ pentru ţările şi în întreaga lume. cretare. La anunţ au răspuns scurgerea apei.
occidentale, întrucît aces­ Arătînd că România îm­ nu mai puţin de 6 450 de cunse în măruntaiele pă­ din locuri mai îndepă-- « Au obţinut locul
mîntului. Oameni harnici
tea au fost confruntata în părtăşeşte preocuparea ce­ tinere femei, ceea ce înseam­ tate. „Sînt toţi oameni I la faza judeţeană
continuare cu „perioada de lorlalte state pentru per­ nă 645 de solicitante pentru şi pricepuţi - sondorul unu şi unu", ne-a mai din cadrul actualei
şef loan Bleşa, sondorii
recesiune cea mai îndelun­ sistenţa şi chiar accentua­ un loc. spus Stelian Glava. edilii a festivalului
gată din întreaga etapă rea unor fenomene nega­ gg GENEVA. - Potrivit u- naţional „Cintarea
postbelică". tive în economia continen­ nei statistici elaborate de României", teatrul
Vorbitorul a adăugat că „Business International Corp", nescris, montajul li-
nici pentru anul 1983 per­ tului — cum sînt caracte­ cu sediul la Geneva, anul terar-muzical şl bri­
spectivele economice ale rul neechilibrat şi regresiv trecut oraşele in care nivelul gada artistică, toate
statelor vestice nu sînt op­ al schimburilor comercia­ costului vieţii a fost cel mai Învăţaţi şi... învăţăceî din satul Şesuri.
timiste. le, recrudescenţa măsurilor ridicat, au fost Lagos, To­ Celor trei formaţii
Referitor la lucrările restrictive şl protecţioniste, kio şi Cairo. Statistica pri­ Deşi e vacanţă, mulţi „învăţaţii satului", de la li se adaugă teatrul
comisiei, vorbitorul a ară­ politica financiară şi în vind cele mai scumpe oraşe părinţii şi bunicii lor, de de păpuşi al Şcolii
tat că un loc central în special rata excesivă a ale lumii este alcătuită ţi- elevi ai Şcolii generale generale din Bucu­
dezbaterile actualei sesiuni dobînzilor la creditele in­ nînd seama de sumele care din Bucureşcî vin zilnic ia toţi cei care, de cînd reşci, care duminică
îl vor deţine problemele ternaţionale, conştrîngerile trebuie plătite, în dolari, pen­ la şcoală. Nu-i cheamă se ştiu, au învăţat la va participa la faza
comerciale, precum şi cele energetice, — vorbitorul tru alimente, locuinţă, trans­ nimeni. Ba da, dragos­ rîndui lor să iubească şi finală, ce va avea
ale cooperării industriale a prezentat propunerile port, servicii etc. Potrivit do­ tea lor sinceră pentru să preţuiască truda pă­ loc la Deva.
între Est şi Vest, iar în României de acţiuni con­ cumentului, creşterea parită­ lucrul pămîntului şi creş­ mîntului, creşterea anima­
cadru! acestei conlucrări, crete în domeniile promo­ ţii dolarului avantajează, din terea animatelor. Marius lelor. De la loan şi Raiila an o Din vara acestui
Bucurcş-
comuna
ix? primul plan trebuie să vării comerţului şi coope­ acest punct de vedere, ora­ Faur, oameni de 80 şi,
se situeze problemele ener­ rării industriale, colaboră­ şele americane, cu toate că Mihăilă, Voichifa Circo, respectiv, 73 de ani, de ci va fi legată de
getice, care prezintă o im­ rii tehnico-ştiinţifice, în trei dintre ele - San Fran­ Tiberiu Truţ, Sorin Circo, comuna Balşa prin-
portanţă majoră pentru ţă­ special în ce priveşte teh­ cisco, Chicago şi New York Florin Toma, alţi şi alţi la Avram Nicşa, bătrînul tr-un nou drum la
rile din regiunea C.E.E./ nologiile de vîrf, conlucră­ — se află printre primele 20. prichindei cu inima „cit de 83 de ani, şi de la care au început lu­
O.N.U. rii în sectorul energiei, Dintre oraşele europene, cel nevasta lui, care cresc crările în satul Cu­
în intervenţia sa, şeful industriei, agriculturii şi mai scump este Oslo, urmat pita“ se îngrijesc de mi- în gospodăria lor nu rechiu.
delegaţiei române, amba- transporturilor. de Zurich. crolivada şcolii, în care mai puţin de patru bo­ • Prin lucrările
au plantat peste 200 de de prestări servicii
vine, opt oi şi doi por­ pentru populaţie e-
meri, de cei alţi 200 de
misului dc conducere a duzi care vor furniza ci, de la mai tinerele fectuate în secţiile
familii ale lui loan Popa
de
zugră­
tricotaje,
buletin rutier motoretelor şi motociclete­ „materia primă“ pentru din Şesuri, Nicolae Bota veli şi închiriat o-
creşterea
viermilor
de
lor. Astfel, în 3 mai a.c.,
biecte de uz casnic
vor fi examinaţi motoriş- mătase, de ceapa, roşiile, din Rovina, Zaharie şi ale cooperativei de
Fără permis nu ar fi trebuit să plece tii, iar în 4 mai motoci- ardeii Şi varza din solar. Romuluţ Demian din Şe­ producţie, achiziţii şi
Haneş
suri,
Liviu
din
de conducere pe din cauza defecţiunilor cliştii. Examenele încep la Dar ,,pasiunea nr. J" o Curechiu, losil Sirbu din desfacerea mărfuri­
lor,
aferent
planul
dramurile publice tehnice, unele de natură orele 8, în cele două zile. reprezintă crescătoria de primului trimestru a
să pună în pericol siguran­ iepuri. Cei 30 de urc- Bucureşci. Pentru că şi
ţa circulaţiei. Autobascu­ Incepătoarea avea chiaţi sint, cu siguranţă, aici, la Bucureşci, învăţaţi fost realizat în pro­
Recent, tractorul 41 HD lanta 31 HD 2810, de pil­ porţie de 133 la sută.
3311, al S.M.A. Călan, de­ dă, prezenta uzură accen­ „boala vitezei" cele mai... alintate ani­ şi învăţăcei deopotrivă De notat că încă din
servind C.A.P. Strei, con­ tuată la mecanismul de male de pe raza comu­ au moştenit şi transmit anul acesta se vor
dus de Andronic Moga, a direcţie, dar primise aviz Georgeta Ciobanu a fost nei. De unde atita dra­ mai departe dragostea înfiinţa alie două
ajuns la Dobra, tractînd de plecare în cursă dc la înregistrată de radar cu goste pentru lucrul pă­ neţărmurită pentru lu­ noi secţii ; una de
două remorci goale. Fuse­ 88 km/h, la volanul maşi­ crul pămîntului şi creş­ frizerie — coafor şi
şeful coloanei, Mirceu Iri- mîntului şi creşterea ani­
se trimis aici „după fu­ mescu, pentru că acesta nii 3 HD 1186, pe ruta malelor ? Simplu, de la terea animalelor. alta de prelucrare a
raje". La control, însă, se nu părăsise scaunul comod Deva—Simeria. De reţinut lemnului.
constată că tractoristul nu din birou pentru a verifi­ că amatoarea de curse de
este posesorul unui per­ ca în garaj starea maşinii.
mis de conducere I ? Aba­ De asemenea, unele a- viteză era... şoferiţă ama­ loc de prin părţile Ba­ uitat cum arată dru­
tere foarte gravă I A cir­ toare în cel mai deplin în­
tribuţii ale şoferilor, de în­ căului. L-a găzduit a- mul spre locurile de
cula pe drumuri naţiona­ treţinere, aparent mărunţi­ ţeles al cuvîntului, pose- proape o lună, l-a ţinut muncă. Mai multe lo­
le, în condiţii deosebite de şuri, dar importante în dînd permis de conducere Bl Nicolae Tiu şi cu băutură şi mîncare, curi, pentru că N. G. a
trafic, în care şi şoferi ex­ fapt — nivelul lichidului doar din 17 februarie 1983. Bujor Florca, din satul că, de, oameni sîntem! fost încadrat în mai
perimentaţi mai comit ac­ de frînă, ungerea articula­ Sperăm că va fi mai a- Şesuri, au legat serviciul Dar Dumitru Ignat s-a multe unităţi economice,
cidente, din nerespectarea ţiilor, strîngerea şuruburi­ tentă cu pedala de frînă... de gard şi s-au repro­ dovedit a fi mai de­ dar nicăieri nu făcea
prevederilor legale de cir­ lor şi prezoanelor, curăţa­ filat... gropari la cimi­ grabă lup : cînd a şters prea mulţi purici. Pro­
culaţie, dar pentru unul rea numerelor de înma­ Cu focul în spate tirul satului. însă locui­ putina a luat „ca babil pe el îl vizează
care nici n-a luat cunoş­ triculare, a lămpilor de torii din Şesuri, oameni amintire" şi patru mie- şi textul brigăzii artis­
tinţă cu aceste reguli ? iluminare şi semnalizare — Vasilc Mărgărit condu­ sănătoşi şi zdraveni (şi luţi. Prins cu... mielul tice : „Frunză verde de
Răspunderea pentru aceas­ sînt cam ignorate. Or, in­ cea autobasculanta 31 ITD la minte), le cam fac în sac, acum stă la ră­ trifoi, / Mai sint unii pe
tă abatere, trebuie să se struirea şoferilor în acest 6917, a coloanei Simeria, în ciudă: nu prea vor coare şi-şi zice: „Mio­ la noi, / Ce-au neveste şi
răsfrîngă şi asupra celor sens, controlul îndeplinirii să dea ortul popii. Aşa riţă laie, am făcut-o copii, / Dar se ţin tot
ce au dispus cursa nele­ acestor îndatoriri sînt tot a U.M.T.C.F., încărcată cu că cei doi şomează, de... oaie !“. de beţii!/îşi schimhă
gală a tractoristului ! atribuţii ale conducerii gunoaie, care ardeau moc­ sau, în cel mai bun g| Sătenii din Rovina locul de muncă / Şi dau
autocoloanei. nit. în mers, din cauza cu­ caz, unul sapă o groa­ sînt, pe drept cuvînt, tot de ăl cu... ţuică
Din nou prin garaje rentului creat, încărcătu­ pă, celălalt o astupă... nemulţumiţi de felul
In luna mai — ra s-a aprins cu flacără şi Bl N-a trecut prea în care un consătean y&hi, seriîiialat
într-o după-amiază au examinarea bena a devenit o... torţă. mult timp de cînd Pe­ de-al lor, Nicolae Gro-
fost verificate vehicu­ motoriştilor Noroc că n-a trecut pe lin­ tru Irlmie r din satul za (Mişu) înţelege să
le aparţlnînd coloanei şi motocicliştilor gă vreun car cu fîn sau o Curechiu, s-a împriete­ trăiască şi... pardon, Rubrică realizată de
LLM.T.C.F. Teliuc. S-a con­ cisternă cu carburanţi... în nit . în autogara Brad să muncească nu, pen­ MIRCEA DIACONU
tru că de multişor a
cu Dumitru Ignat, de
statat că circa 50 la sută începe examinarea can­ final a fost oprită, şi tra­
dintre maşinile verificate didaţilor la obţinerea per­ să în afara... pericolului.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct),Tiberiu Istrate (redactor şef), Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domicilia — 6,50 lei lunar.
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari,
din întreprinderi şi instituţii.
J
•~{r