Page 53 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 53
La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
tovarăşul Mitia Ribicici va efectua o vizită
9
prietenească de lucru în Republica Socialistă România
La invitaţia tovarăşului România, o delegaţie a U- mitetului Central al U.C.I.,
Nicolae Ceauşescu, secretar niunii Comuniştilor din Iu va efectua, în următoarele
general al Partidului Co goslavia, în frunte cu to zile, o vizită prietenească
munist Român, preşedin varăşul Mitia Ribicici, pre de lucru în Republica So
tele Republicii Socialiste şedintele Prezidiului Co cialistă România.
D 1 C R E î
PRIVIND ACORDAREA DE AVANSURI BĂNEŞTI UNITĂŢILOR
AGRICOLE SOCIALISTE, MEMBRILOR COOPERATIVELOR
AGRICOLE DE PRODUCŢIE SI ALTOR PRODUCĂTORI AGRICOLI
Anul XXXV, nr. 7 909 SIMBÂTA, 16 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani CARE CONTRACTEAZĂ LIVRAREA DE PRODUSE AGRICOLE
LA FONDUL DE STAT
Consiliul de Stat al Re treaga cantitate disponibi cialiste şi celorlalţi produ
publicii Socialiste Româ lă, stabilită potrivit legii, cători agricoli prin unită
}îm IntImpinarea) nia d e c r e t e a z ă : de .produse agricole vege ţile băncii şi sub contro
tale şi animale. lul acestora.
Art. 1. — Unităţile agri Unităţile agricole coope Art. 6. — Avansurile bă
cole de stat şi cooperatis ratiste sînt obligate să neşti care se acordă uni
cooperativelor
Calculatorul, programul de te, membrii producţie şi contracteze, pentru a livra tăţilor agricole socialiste
agricole
de
şi celorlalţi producători a-
la fondul de stat produse
, ceilalţi producători agri agricole vegetale şi ani gricoli se stabilesc de că
reparaţii şi producţia coli care contractează pen male cel puţin la nivelul tre unităţile economice ca
contractează
preluarea
re
tru fondul, de stat produse
stabilit prin planul de dez
agricole vegetale şi ani voltare a agriculturii şi in de produse agricole la fon
Indiscutabil, în abŢaiele cesului de producţie, fapt male beneficiază, în con dustriei alimentare în pro dul de stat, pe baza con
minelor din Poian;. .ius- ce se repercutează şl a- diţiile prevăzute de lege, fil teritorial. tractelor de livrare a pro
căi s-au intensificat rit supra utilajelor, arăta în de preţuri avantajoase, a- duselor agricole la fondul
murile de extracţie. O . continuare interlocutorul vansuri băneşti şi credite, Art. 4.— Unităţile eco de stat, pînă la 60 la sută
dovedesc rezultatele înre nostru. Neînţelegîndu-se seminţe selecţionate şi ma nomice care contractează din valoarea produselor
gistrate. Iar la intensifi prea bine la mina Ghelari terial săditor, îngrăşămin preluarea produselor agri contractate.
carea ritmurilor de lucru —central şl uzina de pre te şi materiale de comba cole la fondul de stat sînt în cazul în care starea
din subteran au avut o parare că utilajele trebuie tere a bolilor şl dăunăto obligate ca, la încheierea de vegetaţie a culturilor,
contribuţie deosebită şi cei exploatate corespunzător şi rilor, asistenţă tehnică de contractelor şi pe parcur efectivele de animale şi
care lucrează în sectoarele mai ales întreţinute con specialitate, produse sau sul executării lor, să ve producţia animală sînt de
de întreţinere şi reparare form ciclurilor de repa materiale necesare obţine rifice existenţa tuturor natură să asigure realiza
a utilajelor. raţii, în aceste locuri rii producţiei contractate, condiţiilor de realizare a rea şi depăşirea producţiei
PRODUCŢIA MINEI Chiar dacă în acest prim mai avem unele dificul precum şi de alte avantaje producţiei vegetale şi ani şi a livrărilor contractate
PAROŞENI — trimestru al anului s-a tăţi, pe care, vom căuta • şi stimulente. male şi să acorde asisten pentru fondul de stat, la
muncit mai mult ca în alte să le înlăturăm în perioa Art. 2. — Unităţile agri ţă unităţilor agricole şi ce cererea justificată a unită
ÎN REDRESARE ţ perioade, s-a muncit or da imediat următoare. cole socialiste şi ceilalţi lorlalţi producători în a- ţilor agricole şi a celor
donat şi s-a insistat pe — Am aflat, tovarăşe producători agricoli sînt plicarea tehnologiilor de lalţi producători agricoli,
După prima jumătate calitatea lucrărilor de în inginer, că aveţi un „ad obligaţi să cultive integral producţie. avansul poate fi majorat
\ a lunii aprilie, la mina 1 treţinere şi reparaţii. Mun junct" exigent şi foarte şl să folosească intensiv Art. 5. — Unităţile eco şi peste 60 la sulă.
ţ Paroşeni s-a înregistrat \ ca n-a fost zadarnică. Fa bine informat în ceea ce terenurile destinate pro nomice care contractează Art. 7. — Acordarea a-
1 o producţie suplimenta- 1 ţă de aceeaşi perioadă a priveşte programarea în ducţiei agricole vegetale, preluarea de produse agri vansurilor băneşti se face,
) ră de peste 1000 tone / anului trecut, numărul sta reparaţii a utilajelor — să respecte întocmai regi cole la fondul de stat pot de regulă, în mod eşalo
1 de cărbune, rod al e- ) ţionărilor la utilajele şi calculatorul electronic. mul de producere, circula acorda, iu condiţiile • pre nat, în funcţie de specifi
ţ forturilor depuse pen- ţ instalaţiile din cadrul în — De cîtva timp am in zentului decret, unităţilor cul produselor contractate,
treprinderii miniere Hu trodus pe calculatorul elec ţie şi utilizare a seminţe agricole socialiste şi celor pe principalele etape de
( tru redresarea activită- 1 nedoara, sau al opririlor tronic programul de repa lor şi materialului săditor, efectuare a lucrărilor şi de
ţ ţii de extracţie în ca- ) accidentale, a fost redus raţii. Ştim cu precizie să execute la timp şi în lalţi producători, avansuri obţinere a produselor, du
i drul tuturor sectoarelor eu 15 la sută. Cel mai luna şi ziua cînd un utilaj bune condiţii toate lucră băneşti fără dobîndă, pen pă verificarea executării
I productive. Se acţio- / bine se reflectă această are termenul scadent pen rile prevăzute în tehnolo tru efectuarea cheltuieli lucrărilor şi întreţinerii a-
ţ nează cu perseverenţă ) giile de cultură şi de creş lor do producţie, pînă la
scădere prin... creşterea tru o revizie sau repara predarea produselor con nimalelor, în condiţiile a-
ţ pentru creşterea pro- ţ cantităţilor de minereu ţie. Avînd această plani tere a animalelor, să re tractate. plicării tehnologiilor apro
t ductivităţii muncii în l extras la Secţia mină Te- ficare riguroasă, putem colteze producţia obţinută, bate şi realizării produc
* abatajele mecanizate, ) liuc, Sectorul nemetali trimite cu o lună în să livreze produsele vege Avansurile băneşti ce se ţiei.
) care constituie principa- ) fere Zlaşti şi la mina devans secţiilor din ca tale, animalele şi produ acordă de unităţile care Avansurile se utilizează
ţ lele capacităţi de pro- \ Ghelari—est. Totuşi, aşa drul întreprinderii planul sele animale, în cantităţi contractează preluarea de pentru plata lucrărilor me-
i ducţie ale întreprinde- 1 cum preciza inginerul de reparaţii, timp în care le, la termenele şi cu res produse agricole la fondul
de stat se pun la dispozi
' rii. Pe de altă parte, la / Gheorghe Neda, şeful se poate pregăti forţa de pectarea condiţiilor de ca ţia unităţilor agricole so (Continuare în pag. a 4-a)
1 această miuiţ a fost e- i serviciului menano-energe- muncă necesară interven litate prevăzute în contrac
ţ laborat un minuţios \ tic al întreprinderii, nu. ţiilor şi se poate asigura tele încheiate.
i program privind creşte- 1 peste tot s-a acţionat cu în condiţii bune baza teh- Art. 3. — Unităţile agri NICOLAE CEAUŞESCU
’ rea vitezelor de înain- ) aceeaşi promptitudine : nico-materială. în urma cole de stat sînt obligate Preşedintele
1 tare la deschideri-pre- 1 — Ne mai confruntăm DORIN CORPADE să' contracteze şi să livre
ţ gătiri, în vederea recu- ţ cu unele acte de indisci ze la fondul de stat în Republicii Socialiste România
i perării îritîrzierilor la 1 plină în desfăşurarea pro (Continuare în pag. a 3-a)
' lucrările de care depin- J
\ de asigurarea viitoare- \
^ lor fronturi de lucru. ţ
IN ZIARUL PE AZI:
UTILAJE
• Pagina bunului gos
SIDERURGICE podar. RIBIŢA — o
comună ce poate şi
PESTE PREVEDERI trebuie să contribuie
mai substanţial la
...\
La secţia construcţii i înfăptuirea autoapro-
metalice, din cadrul ' vizionării teritoriale
1) Combinatului siderurgic ţ
i Hunedoara, condusă de l • „Cîntarea României".
) ing. Aurel Damian, se 7 O întrecere din care
1 munceşte cu abnegaţie 1 a cîştigat însuşi fol
ţ şi dăruire pentru înde- ţ clorul nostru
1 plinirea ritmică a sar- ţ o Azi, marele meci al
/ cinilor de plan la pro- i Tricolorilor
1 ducţia fizică, sortimen- 1
\ tală. Organizîndu-şi te- \ I.M. Hunedoara, Secţia Tcliuc. Brigada de mineri condusă de Nicolae Potolchi, în anul 1982 a dat peste plan 9 Brad — Actualităţi
l meinic activitatea pe * 3 700 tone minereu şi a ocupat locul I în întrecerea socialistă pe secţie. Foto: VIItGIL, ONOIU
/ schimburi şi formaţii J
1 de lucru şi întărind dis- ţ tîrziu. I-aş evidenţia pe
ţ ciplina de producţie şi ^ ÎNCEPUT PROMIŢĂTOR Semănatul porumbului so Sabin Ciupe, Luca Hacicu
( a muncii, colectivul de i ■ în multe unităţi, în a- şi Ioan Pliuţ.
/ aici a realizat peste ’ ceste zile, forţele mecani înregistreze* în toote unităţi!©
1 sarcinile de plan ale \ ce şi umane sîht concen EZITĂRI
ţ perioadei care a trecut trate la însămînţarea po NE JUSTIFICATE
| de la începutul anului 1‘ rumbului, cooperatorii, me agricol©* ritm înalt şi calitate Unităţile din Buituri şi
i 5 tone utilaje siderur- i canizatorii şi specialiştii Hăşdat, ca şi cele din Mî-
1 gic£, 6 tone piese de 1 mobilizîndu-se cu însufle şi supravegherea atentă a nevoie de încă o maşină şi inginerul şef al C.A.P. nerău şi Nandru sînt ve
\ schimb livrate benefi- ţ ţire pentru a pune sămân conducerilor de unităţi şi de semănat pentru ca în Peştişu Mare — am mun cine, au aceleaşi condiţii
1 ciarului şi 14 tone pie- i ţa sub brazdă în timp cît inginerilor şefi. Otilia Lu- cîteva zile de lucru în plin cit pînă acum cu o singu pedoclimatice. Dar, în vre
? se de schimb prelucra- J mai scurt şi în condiţiile ca, preşedinta C.A.P. Peş să putem încheia lucrarea. ră maşină. Avem, la ora me ce la Buituri şi Mî-
pregătite,
la
un
actuală
’ te, obţinînd o economie i respectării stricte a tutu tişu Mic, ne spunea: Conducerea S.M.A. Hu înalt nivel calitativ, 40 de nerău semănatul porumbu
1 de metal de 12 tone. ţ ror normelor agrotehnice. — Organizîndti-ne bine nedoara are datoria să so lui se desfăşoară din plin,
Pînă în momentul de faţă munca, pentru a nu pier luţioneze cît mai grabnic ha ce le vom semăna cu la Hăşdat şi Nandru nu
ţ Totodată, au fost înre- 1 cele mai mari suprafeţe de nici un minut bun de această cerinţă, deplasînd porumb imediat ce vremea s-a pus încă sub brazdă
1 gistrate economii de i semănate cu porumb sînt lucru, am reuşit să depă la Peştişu Mic maşinile ce se va îndrepta şi vom pu nici un bob. De altfel, în
) 14 000 mc gaz metan şi J devin disponibile în uni tea ieşi în cîmp.
la cooperativele agricole şim norma zilnică stabili zona Hunedoarei sînt şi
1 13 000 kWh energie e- \ din Peştişu Mic, Peşti.şu tă la semănatul porumbu tăţile care încheie lucra — Cum muncesc meca alte unităţi unde 6emăna-
ţ lectrică. (Vasile Grigo- ţ Mare, Buituri ş.a., unde a- lui. Dar mai avem încă de rea. nizatorii 7
^ raş, corespondent). i ceastă lucrare se desfăşoa însămînţat o suprafaţă în — La însămînţarea po — Cu multă hărnicie şi B. TURDEANU
i I ră în cele mai bune con- semnată — peste 120 ha rumbului — ne spunea conştiinciozitate, de dimi (Continuare în pag. a 3-a)
diţiuni, sub coordonarea — şi în aceste condiţii este Ioan Furcă, preşedintele neaţa devreme pînă seara
