Page 55 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 55
09 • SÎMBATĂ, 16 APRILIE 1983
pag- 8
T2IUNE 0 întrecere din care a cîstigat însusi folclorul nostru
COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
Ultimele evoluţii din ca torilor pentru a scoate la cultură Deva, cu momen de instrumente populare „STREIUL" CĂLAN
drul fazei judeţene a Fes iveală folclorul nativ. tul mioritic „Pe un picior — şi-a îmbogăţit genul cu
vacanţă, ÎNCADREAZĂ
animate : tivalului muncii şi crea „Cununa griului" (Hăr- de plai", a înscris o pre folclor nativ sau prelucrări
1
Nell" ţiei „Cîntarea României' , ţăgani), „întîlnirea cetelor zenţă lăudabilă în concurs, de folclor, reuşind în ma
îl! „Visuri @ Conducător auto categoriile B, C
i“ — episo- etapă care a adus la ram de dubaşi" (Stînee.şti-Oha- urmat îndeaproape de o- re parte să „scape" din
pa întrecerii aproape 200 ba-Răduleşti), „N u n t a“ biceiul de colinzi al I.M. zona de influenţă a altor
ruzieă de formaţii şi interpreţi, (Crăciuneşti), „Măsuratul Orăştie, de ansamblurile regiuni. Repertoriul bun @ Confecţioner haine blană şi piele - blânari
în Zim-
documentar au reprezentat o amplă oilor" (Paroşeni) şi alte vocal-instrumentale de la („Parîngul"), apropierea de
de săptă- trecere în revişţă a folclo obiceiuri legate de munca Costeşti şi Dineu Mare. profesionalism („Siderur- ® Tâbâcari - argâsitori
rului din toate zonele hu- cîmpului, de păstorit etc. Ampla suită de dansuri gistul"), interpretarea a-
politică nedorene. Grupurile vocale (susţinute de ţăranii din — de la cele de femei din leasă (Geoagiu, Beriu,
eri ® încărcăior-descărcăfor
care aduc folclor nativ — Costeşti, Pojoga, Gurasa- Ociu şi Brotuna, mixte „Lira" Deva, Brad, „Za-
ele săptă- ca cele din Hăşdău, Lunca rand" Vaţa de Jos, Certej,
Cernii, Vorţa, Ruda, Bro- Crişcior, Ilia, Densuş) au
iclopcdia
.. caragialc tuna, sau de prelucrări ridicat multe formaţii in
a lui Sică folclorice — remarcabile strumentale la nivel cali
seu: „Lanţul cele din Stînceşti-Ohaba- tativ, iar fluieraşii (Valea
or" cu Radu Răduleşti, Lunea, Roşcani,
Marcel An- Jiului, Costeşti), tulnicăre-
’oca Anilro- Visca, Băiţa, Sîntămăria da, Romos, Dealu Mare, (Ruda, Orăştie, Hunedoa sele (Bulzeştii de Sus, Blă-
îce lacobes- ‘Oriea, Cîmpu lui Neag, Cimpa, Lăpuşnic, Pane) au ra, Crişcior, Bucufeşci, jeni) şi alte grupuri de in
Peşteana, Aninoasa, Rapolt fost momente care au do Brad, Certej, Aurel Vlai- strumente omogene (muzi
Komânia — — au impresionat nu nu cuţe — Simeria) au adus
preliminarii- vedit grija pentru perpe cu), pînă la cele inedite
natului eu- mai prin originalitatea cîn- tuarea unor tradiţii cu şi de tradiţie (Feregi, Uri- cu cîntecele lor în festi
’rânsmisiunc tecului ci şi a portului reale rosturi educative şi cani, Fizeş) sau jocurile val un mesaj de frumuse
sila Stadio- popular, virtuozitatea an ţe pornit din adîncuri de
uBusl“ fre- etice. Ele au fost impre bărbăteşti şi căluşereşti în
samblurilor de cîntece şi sionant redate de ansam care au excelat, ca de fie istorie românească.
îelodie cu dansuri — clubul „Side- blurile folclorice ale Cen care dată, formaţiile din Cu suita de solişti vocali
alenţhi Gri- şi instrumentişti (peste
rurgistul" Hunedoara, ca trului de îndrumare a Boşorod, Dineu Mare, O-
RomAnia — sele de cultură Petroşani, creaţiei populare şi a miş răştioara de Sus, Orăştie 70), etapa judeţeană a re
riza a II-a) Orăştie, Brad — au rele cării artistice de masă („Romana") — a fost o de levat izvoare nesecate ale T.C.M.M. - S.U.T. CERTEJ
: „Bulcvar- creaţiei şi spiritualităţii cu sediul în Certeju de Sus
ta“ — epi- vat munca stăruitoare a a- (obiceiuri de pe Valea Ro- monstraţie a virtuozităţii,
cestor formaţii, iar ansam mosului), ale întreprinde o expresie a generozităţii populare din care vor cîş- ÎNCADREAZĂ
blurile vocale Feregi (cu rii miniere Hunedoara şi simţirii artistice. tiga nu numai interpreţii
cîntece de peţit şi nuntă), Lelese („Cîntecul bradu Muzica — tarafuri, or şi publicul, ei însuşi fol © CONTABIL PRINCIPAL sau CONTABIL
euilat. clorul nostru românesc.
După-Piatră, Crăciuneşti, lui"), Ansamblul folcloric chestre, formaţii si gru Se asigură transportul Deva - Cerlej şi re
au vădit interesul instruc creaţie de la Casa de puri omogene şi eterogene LUCIA LICIU
tur cu autobuzul unităţii.
Informaţii la telefon 154 Certej.
Semănatul porumbului
\\ Mîine la Deva
6.00 Radio-
neţii; 6,30 Etapă republicană în „Cîntarea României" (Urmare din pag. 1) C.A.P. Cinciş are aceleaşi
ci In agri- condiţii pedoclimatice, iar
adiojurnal ; Mîine, municipiul Deva şi uşoară, dansuri cu temă, aici s-a semănat deja cu ÎNTREPRINDEREA MECANICĂ
de onoare tul porumbului se află
instea zilei va găzdui etapa republica populare, clasice, de so încă sub semnul întrebării. porumb o suprafaţă destui MATERIAL RULANT SIMERIA
:erea sooia- nă a întrecerii din cadrul cietate, montaje literar- — Avem pregătită pen de însemnată. Lucrarea
:urată • 8.00 actualei ediţii a Festiva n-a început nici în alte
8,10 Curie- muzicale, estrade, teati’e tru însămînţat o suprafa O F E R Ă
5.00 Bule- lului naţional „Cîntarea (şi de păpuşi), brigăzi ţă de 5 ha — ne spunea unităţi din zonă — Ghe-
i5 Audienţa României" pentru forma artistice, jocuri muzicale Petru Gheorgheoni, pre Lari, Dumbrava, Lelese şi
Buletin de ţiile artistice ale pionie şedintele C.A.P. Izvoarele. altele, iar în unele coope BUTOAIE PROVENITE DE LA VAGOANE
sta literară ş.a.
chestra de rilor şi şcolarilor. La casa La sala „Arta" — între Am făcut proba maşinii rative agricole, cum ar fi CISTERNE, CU CAPACITATEA ÎNTRE 24 000
i a Ansam- de cultură, întrecerea se de semănat, dar însămîn- cele din Boş, Răcăştie, Te
„Doina“ al orele 11—13 — se va des ţatul nu l-am început liuc şi altele — semănatul LITRI Şl 27 000 LITRI.
Buletin de va desfăşura între orele făşura întrecerea pentru
Un univers 8—14 şi vor evolua forma încă. porumbului se desfăşoară Relaţii suplimentare la telefon 563 C.F.R, şi
>; 12,00 Bu- formaţii corale, de came — De ce ? timid, nerealizîndu-se nor
12,05 AU as ţii vocal-intrumentale de ră şi de voci egale, for ma zilnică planificată. 60699 - telefon local.
lin coinoa- muzică populară, ansam maţii vocal-instrumentale — Aşteptăm să se mai Consiliul unic agroindus
13.00 De la încălzească vremea.
idian club; bluri folclorice, colective şi solişti de muzică cultă. trial şi consiliile populare
ştiri; 16,05 de obiceiuri populare, ta Urăm succes deplin ele- Motivul invocat de inter — sînt datoare să inter
cial-cetăţe- locutorul nostru pentru vină energic pentru ca în-
in de ştiri; rafuri, orchestre şi so vilor-artişti hunedoreni în a justifica ezitările în sămînţarea porumbului să
cîntecu- lişti de muzică populară competiţia republicană !
zrii; 20,00 ce priveşte declanşa cunoască, în toate unităţi
ia — italia ; rea semănatului porum le, ritmuri înalte de lu
; 23,30—6,00 bului nu stă în picioare. cru.
al.
Calculatorul, programul de
reparaţii şi producţia Azi, marele meci al Tricolorilor
1
nostru „23 August' , - in fa
i vlaşinilor
timbanc la (Urmare din pag. 1) tuieli mari cu transpor ţa spectatorilor noştri, ce
•a); HU- tul. Intenţionăm să mai vor ii trup şi suflet alături
curs (Fla- dotăm secţia noastră cu de echipa română, care >
:press (Si- acestor măsuri luate de T.C.M.M. CLUJ
vadis Ho noi, la fiecare interven un cuptor de inducţie Echipa României din nou astăzi are marea şansă de I
ta); Cei 7 ţie am redus timpul de pentru topirea oţelului. a-şi schimba numele în re- J STAŢIA UTILAJ TRANSPORT
ructorul) ; Odată cu punerea lui in in faţa campioanei lumii, nume !
lcanul (U- lucru în medie cu 10 de data aceasta la Bucu Sediul Aghireş - strada Fabricii, jud. Cluj
(7 Noiem- procente. Este un timp funcţiune reducem „aler reşti. După acel dătător de Să avem încredere în *
osea odată cîştigat de producţia din găturile" prin ţară după Tricolori, în băieţii Craio- j Î N C A D R E A Z Ă :
ral); VUL- subteran. piese turnate. După mon viaţă 0-0, de ia Florenţa, vei şi Hunedoarei, in toţi J
a — serii- din decembrie trecut, aş $ 2 deservenţi pentru vibrofinisor de dru
,rul); LO- — Aţi afirmat: a asi tare, 60 la sută din pro teptăm cu toată încrede cei ce diseară vor înfrunta |
! împuşcă, gura în bune condiţii ba ducţia de piese turnate o pe campioana mondială la J muri.
ierul); A- vom realiza în cadrul în rea intr-un succes meciul fotbal I Marele meci al Tri- j
»a tineri za ţehnico-materială ! La de azi. O 2 deservenţi pentru boburi mobile.
(Muncito- ce v-aţi referit ? treprinderii. colorilor va fi diseară, in- I
: Gozlan — Cunoaştem, de ase Neînvingînd pe Cipru, e- tre 8 şi 10, cind centrul J 9 2 excavatorişti pentru Castor 1201.
AD : Nă- — La asigurarea din menea, sînteţi antrenaţi chipa lui Bearzot este con- preocupărilor, toate gîndu- | încadrarea se face la Şantierul S.U.T. -
sşie); O- timp în cadrul Secţiei me intr-o lucrare de mari strinsă acum să joace la rile, chiar şi ale neiubito- *
îl contra- canice de întreţinere şi Bucureşti numai pentru vic I.P.S.R.U.M. Deva, str. Rosetti.
Convoiul proporţii în ceea ce pri riior, in mod obişnuit de |
GIU-BAi ; reparaţii Teliuc a pieselor veşte reparaţiile ! torie, dacă ţine să-şi or fotbal, vor ii alături de e- î Se asigură plata regimului de 10 ore pe zi.
t de cul- de schimb, a subansam- — Executăm reparaţia neze titlul mondial şi cu chipa noastră. Vom spune I
intoarce-tc blelor pentru activitatea medalii europene. Şi cine toţi, cu patos, HAI ROMĂ- '
dată (Da- din subteran, îri vederea capitală a cuptorului nr.
in spaţiu; 5 de la uzina de prepa alţii, dacă nu Tricolorii noş NIA ! :
area dra- înlocuirii lor cu opera rare. Lucrarea o execu tri, au învins echipa Cipru NICOLAE STANCIU I
cultură); tivitate atunci eînd se so *
de argint licită acest lucru. tăm în colaborare cu Şan lui, la Hunedoara, în mai v ZILNIC, LA RESTAURANTUL „ASTGRIA"
(Mureşul); tierul Arad al Trustului anul trecut ? I E drept, ita Formaţiile probabile sînt 1
din a din — Ce fel *de pitise 7 de construcţii şi montaje lienii vin acum moralizaţi următoarele : ROMÂNIA : , din Deva, va funcţiona
— încă în urmă cu 2—3 utilaje chimice din Bucu de marea lor echipă Ju- Moraru - Rednic, lorgules- I VIDEODISCOTECA CU PROGRAM DE EA
ani unitatea noastră a reşti. Colaborarea este ventus, care face ravagii in cu, Şteiănescu, Ungureanu, { 17,00—23,00.
avut . în vedere acest do bună. Reparaţiile se apro campionat şi in Europa, Augustin (Bărbulescu), Bo- '
meniu şi, ca atare, s-a pie de finalizare. Vreau dind antrenorului Bearzot Ioni, Klein, Geolgău, Câmâ- jj
insistat mult pe lărgirea să subliniez încă un lucru 9 jucători in frunte cu ve tom, Bălăci. ITALIA : Zoii î
ii pentru ariei de producţie a pie destul de important pen - Gentile, Scirea, Collovati, I
083: Vrc- deta Mondialului, Paulo
rece, cu selor de schimb. Execu tru noi. Odată cu aceas Rossi. Şi apoi, au mai în Cabrini, Tardelli, Antognoni, J
tai mult tăm acum peste 50 la sută tă reparaţie am adus şi cetat şi în Italia festivită Marini, Conţi, Rossi, Bettega. >
sădea ploi din necesarul de piese. în unele modernizări la cup ţile post-mondiale şi fotba Va arbitra la centru Michpl l
vor fi şi
erse. Izo- plus, am asimilat aproaptl tor, lucru ee a contribuit liştii s-au apucat de... Vautrot (Franţa).
deluroase, în întregime pompele pen la sporirea > productivităţii fotbal.
£i şi sub tru evacuarea tulburelii de orare de la 39 de tone
ă. Vintul la 42 de tone. Dar şi noi avem echipa MÎINE LA PETROŞANI, I
t, cu in- la rambleul hidraulic, piese noastră europeană, pe Uni CUPLAJ PE STADIONUL
1
-50 km/h pentru autobasculante şi ...Preocupări, soluţii, re versitatea Craiova, pe ai
sinperatu- excavatoare şi piese pen zultate. Şi o concluzie : cu „ŞTIINŢA"
[i cuprin fiecare an la această în cărui 8-9 jucători se ba
şi plus 3 tru morile de măcinare a zează Mircea Lucescu, în Mîine, stâdiopul „Ştiin- - PIERDERI
maxime talcului. Vreau să preci treprindere se îmbunătă tentative! de « primi şi di- la" din Petroşani va găz- j
le. Local, zez că valoarea recondi- ţeşte calitatea reparaţiilor a Pierdut legitimaţie de
ndiţii fa- efectuate la instalaţii şi seară, după joc „compli- dui un cuplaj de dor- , serviciu nr. 11180, pe nume
brumei ţionărilor nu a scăzut în menti" din partea antreno biuri. De la orele 9, der- J le Orisoiu Samoila, eliberată
sol. nici un an sub 25 mi utilaje, creşte durata lor rului italian. biul seriei a IX a a di- J de I.M. Orăştie. O deciLei
■emea se lioane lei, iar a pieselor în exploatare, scad costu VÎN’ZABI nulă. (c. 8)
i-er.ul de schimb .sub 35 milioane rile de producţie şi se Şi, cu băieţii Craiovei, vlziei C, Explorări Deva > a Pierdut legitimaţie de ser
remp„ rar căliţi crincen pe stadioa — Unirea Alba, iar în I s Vinci mobilă pentru trei viciu, pe numele Manolea Du
va sufla' lei. Dacă piesele ar fi diminuează numărul sta nele continentului, nu ne continuare, derbiul cam j camere, trei lustre, frigider mitru, eliberată de C. S. Hu
însifj.cări fost executate de între ţionărilor. Iar pe această şi aragaz. Hunedoara, telefon nedoara. O declar nulă.
in ntji'd- prinderi specializate, ne-ar bază sporeşte producţivi- vom teme de faima oaspe pionatniui .de rugbi Ştiin- | 18891. . (831) a pierdut adeverinţă de
eteorolog ţilor de azi, pe stadionul la Petroşani — Steaua. * • Vind 26 oi merinos şi custodie nr. 2134/1981, eliberată
on ccneo). fi costat bani, timp şi tatea şi eficienţa muncii I tigăi cu mici. Banpotoc. nr. de întreprinderea „Vidra"
Orăştie. O declar nulă.
mai ales ar fi fost chel- în subteran. 62. (605)