Page 57 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 57
JbĂ. HaK«d
sala D& LECTURA
Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU
a primit delegaţia C.C. al P.C.U.S.
T o v a r ă ş u l Nicolae tului Central al Partidului partidele, ţările şi popoa
Ceauşescu, secretar gene Comunist al Uniunii So rele noastre, a fost reafir
ral al Partidului Comunist vietice, împreună cu urări mată dorinţa comună de
Român, preşedintele Re de sănătate şi noi succese a extinde şi întări, în con
publicii Socialiste Româ în activitatea pe care o tinuare, conlucrarea din
nia, a primit, sîmbătă, de desfăşoară în fruntea parti tre P.C.R. şi P.C.U.S., din
legaţia C.C. al P.C.U.S., dului şi statului. tre România şi Uniunea
condusă de tovarăşul Ni- T o v a r ă ş u l Nicolae Sovietică, pe tărîm politic,
kolai Rîjkov, secretar al Ceauşescu a mulţumit şi economic, tehnlco-ştiinţific
C.C. al P.C.U.S., care, la a rugat să se transmită to şi în alte domenii. S-a ex
invitaţia C.C. al P.C.R., a varăşului Iuri Andropov primat convingerea că am
efectuat o vizită în ţara un cald salut şi cele mai plificarea largă a colabo
noastră. bune urări de sănătate, de rării bilaterale este în in
Conducătorul delegaţiei noi şi importante succese teresul poporului român
a transmis tovarăşului în activitatea sa. şi popoarelor sovietice, al
socialismului
şi
edificării
Nicolae Ceauşescu un sa In cursul întrevederii,
Anul XXXV, nr. 7 910 DUMINICA, 17 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani comunismului în cele două
lut călduros din partea to relevîndu-se cu satisfacţie ţări, al cauzei generale a
varăşului Iuri Andropov, relaţiile de strînsă priete
secretar general al Comite-' nie şi colaborare dintre (Continuare în pag. a 4-a)
15 ANI DE LA APLICAREA MĂSURILOR DE ÎMBUNĂTĂŢIRE
DECRETUL PRIVIND ACORDAREA DE AVANSURI BĂNEŞTI
A ORGANIZĂRII ADMINISTRATIV-TERITORIALE A ŢĂRII
CELOR CE PRODUC Şl LIVREAZĂ PRODUSE AGRICOLE
Puternic factor dinamizator pentru LA FONDUL DE STAT
valorificarea superioara a potenţialului Cadru propice obţinerii unor producţii
productiv al fiecârei localităţi
Se împlinesc 15 ani de realizat dezideratul exerci partidului se află tovarăşul superioare în agricultură, înfăptuirii
cînd, în lumina hotârîrilor tării la un nivel superior Nicolae Ceauşescu, în în
Conferinţei Naţionale a a funcţiilor politice, econo treaga viaţă economico- autoconducerii şi autoaprovizionării teritoriale
partidului din 6—8 decem mice şi organizatorice ale socială a ţării au avut ioc
brie 1967, cu privire la îm organelor de partid şi de p.ofunde şi semnificative Consiliul de Stat al Repu ducţie şi altor producători îngrăşăminte şi materiale
bunătăţirea organizării ad- stat, s-au asigurat condiţii transformări înnoitoare, s-au blicii Socialiste România a agricoli care contractează de combatere a bolilor şi
ministrativ-teritoriale a ţării de valorificare mai deplină înregistrat remarcabile suc emis un act normativ deo livrarea de produse agri dăunătorilor, asistenţă teh
şi sistematizarea localită- a resurselor şi iniţiati cese în edificarea orindui- sebit de important pentru cole la fondul de stat, nică de specialitate, pro
' ţiior rurale, în ziarul nostru velor locale printr-o mai rii socialiste. dezvoltarea continuă şi publicat în presa care a duse sau materiale nece
au fost publicate propune largă cuprindere şi atra Sîntem cu toţii martorii multilaterală a agricultu apărut ieri. Noul act nor sare obţinerii producţiei
rile Comisiei judeţene de gere a oamenilor muncii profundelor mutaţii deter rii, creşterea producţiei mativ precizează avantajele contractate, alte avantaje
partid şi de stat referitoa la elaborarea deciziilor şi minate în fiecare munici agricole, înfăptuirea auto oferite producătorilor pen şi stimulente.
re la delimitarea munici la înfăptuirea lor, la con piu, oraş şi comună de conducerii, autogestiunii şi tru livrarea de produse a- Decretul Consiliului de
piilor, oraşelor şi comune ducerea treburilor statului. aplicarea măsurilor de per autoaprovizionării. Este gricole şi anume: preţuri Stat precizează, întîi de
lor judeţului Hunedoara. In In acest mod s-au creat fecţionare a organizării ad- vorba de Decretul privind stimulatorii pentru produ toate, obligativitatea uni
acest deceniu şi jumătate premise favorabile de ma ministrativ-teritoriale, jude sele predate pe bază de tăţilor socialiste, a celor
care a trecut de la apli nifestare a dezvoltării şi ţul nostru situîndu-se in acordarea de avansuri bă contracte, avansuri băneşti lalţi producători agricoli
carea măsurilor de perfec adîncirii democraţiei noas prima linie a acţiunilor neşti unităţilor agricole şi credite acordate produ privind cultivarea în în-
ţionare o organizării admi- tre socialiste, a fost ridicată vaste şi complexe între socialiste, membrilor coo cătorilor, seminţe selecţio
nistrativ-teritoriale, deşi is pe o treaptă calitativ su prinse de conducerea parti perativelor agricole de pro- nate şi material săditor. (Continuare în pag. a 3-a)
toriceşte este o perioadă perioară întreaga activitate dului şi statului, personal
relativ scurtă, s-a pus cu a organelor locale de partid de secretarul general al „Practic", „Leo", „Rusca".
putere în evidenţă însemnă şi de stat, corespunzător partidului, tovarăşul Nicolae Reflexe în lemn Cel mai nou sortiment este
tatea deosebită pe care o sarcinilor sporite şi com Ceauşescu, pentru creşte „Suzana". Va li frumoasă,
prezintă înfăptuirea cu con plexe ce au stat în faţa rea bazei de materii prime l-am ştiut întotdeauna pe munca i-a aşezat, pe el şi după cum arată la această
secvenţă a hotârîrilor Con municipiilor, oraşelor şl şi energetice, asigurarea haţegani oameni harnici, pe ai săi, in rindul oame oră. O fabrică meseriaşi
ferinţei Naţionale a partidu comunelor. independenţei energetice a gospodari, inimoşi. Şi mai nilor demni, respectaţi. So buni: avid Munteanu, Ca-
lui din 1967. Jn cei 15 ani care au ţării. Pe lingă dezvoltarea ales buni meseriaşi din ta- ţia lucrează, una dintre fe rol Batizan, Viorel Vasi-
In noul cadru creat prin trecut de la reorganizarea în ritm accelerat a produc- tă-n tiu, pe frontul muncii tele lor este profesoară la loni, Gabriel Furdui, Gheor-
perfecţionarea organizării administrativ-teritorială, pe creatoare, devotate, entu Caransebeş, cealaltă este glie Păuceanu şi mulţi al
administra tiv-teritoriale s-a rioadă în care, în fruntea (Continuare in pag. a 2-a) ziaste. Sint atribute con ingineră la Arad. „Aşa am ţii. „Pentru mine, spune
firmate de bunăstarea lor înţeles să trăim, să ne e- maistrul Kovacs Nicolae,
materială' şi spirituală, in ducăm copiii: in cultul atelierul acesta de timplă-
creştere de la un an la al muncii, al cinstei şi hărni rie Înseamnă o familie in
tul. Aceste calităţi le pro ciei. Iar satisfacţiile, bucu tr-o familie. Adică familia
bează din plin, zi de zi, ma riile, împlinirile vin negre mea — eu, sofia, băiatul
joritatea celor care lucrea şit in urma muncii oneste, cel mare — ne contopim in
ză la secţia de mobilă din in urma lucrului bine făcut. această familie mai mare,
localitate, aparţinind în Mai ales acum, că lucrăm care este secţia unde lu
treprinderii de prelucrare a in acord global, iar noul crăm. Iar cind plecăm de
lemnului Deva. program de retribuire şi de aici, după orele de lucru,
Şeful de echipă Cornel repartizare a veniturilor ne punem mina pe lucrul din
Neiconi, haţegan get-beget, stimulează şi mai mult". gospodărie, din grădină,
a început ucenicia acum Interlocutorul ne spune din curte. Avem casa aici,
40 de ani, la patron. A că întregul colectiv al sec la doi paşi, in Nalafi. Nu
fost rotar, dulgher, timplar, ţiei a fost „naşul", in timp, dăm luga la oraş, cu plasa
iar din 7955 lucrează la multor tipuri de mobilă : DUMITRU GHEONEA
secţia de mobilă. Afirmă „Constanţa", „Haţeg", „Si
cu convingere că numai biu", „Deva", „Tirnăveni", (Continuare în pag. a 3-a)
Şantierul 4 Bratl al T.C. II. Ing. Avram Gancea, îm mitg
preună eu echipa de dulgheri condusă de Nicolae Farcău,
stabilesc noi fronturi de lucru. C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă
Foto: VIKGIL ONOIU
Toate forţele puternic mobilizate pentru finalizarea cît mai grabnică
Fruntaşli
a însămînţării porumbului şi erbicidarea culturilor păioase
tenţâ. Curăţenia şi ordinea Pe agenda de lucru a această primăvară, pînă tăţi. La cooperativele de şi Valea Sîrgiorgiului
se prelungesc peste tot. Ţa unităţilor agricole din Con în momentul de faţă s-a producţie din Batiz şi care, pînă în prezent, au
rina se deschide ca o pal
Privind realitatea de fie mă infinită a verdelui tri siliul unic agroindustrial pus sămînţa sub brazdă pe Sîncrai s-au semănat pînă erbicidat toată suprafaţa
care zi a acestei primăveri umfător ce urcă — din se Călan se află, în princi 413 ha. Consiliul unic acum suprafeţe mici, cu grîu şi orz în cultură
frumoase, nu poţi să nu pal, două obiective de agroindustrial, consiliile nerealizîndu-se decît 10— pură. S-au realizat su
cundă in secundă — valoa 15 la sută din suprafaţa prafeţe însemnate şi ia
exclami cuvinte ce înfloresc maximă importanţă, şi populare coordonează În
rea rodniciei. Grădinile şi anume : însămînţarea po deaproape această lucra planificată. Consiliul unic C.A.P. Batiz, Strei, Boşo
în aura eforturilor oameni rod şi altele, unde erbici
livezile se iac ochi de rumbului în cel mai scurt re, urmărind folosirea din agroindustrial, consiliile
lor. timp posibil, în condi plin a fiecărei ore bune populare, conducerile de darea se apropie de sfîrşit.
lumină, de mireasmă şi de
Darurile naturii vin de ţiile respectării regulilor Rămîneri în urmă se în
floare. Frumuseţea anotim registrează însă la coope
pretutindeni, ne luminează agrotehnice şi erbicidarea
pului străluceşte de rîm- culturilor semănate în în Consiliul unic agroindustrial Călan rativele agricole din Nă
ochii in lunga lor scurgere pUrdri. In toate unităţile toamnă. Cooperatorii, me dăştie, Bretea Română,
prin vreme. Satul de azi — canizatorii, specialiştii, con Bretea Strei şi Ruşi, unde
din comuna llia se mun
ocesf „dor fără saţiu" se siliile populare, toţi fac de lucru şi exccutai-ea unităţi au datoria de a mal sînt de erbicidat su
ceşte cu răspundere şi en unor lucrări de cea mai organiza mai bine munca prafeţe cuprinse între 40—
ridică în faţa timpului cu torii sînt puternic mobi
tuziasm. Realizările demon lizaţi la munca ce se bună calitate. La C.A.P. pe ogoare, de a o coordo 150 ha. La unitatea agri
destinele sale, cu muncile na cu maximum de com colă din Vîlcele nu s-a
strează pricepere şi mină desfăşoară pe ogoare, con Gînţaga, Vîlcele, Boşorod,
şi faptele demne de admi ştienţi fiind că de modul Bretea Română, Bretea petenţă. erbicidat pînă în prezent
de buni gospodari. Toate
raţie şi cinste. La llia, cum se înfăptuiesc cele Strei, Valea Sîrgiorgiului nimic, din cauză că uni
ni se par mai actuale şi şi în alte unităţi s-a atins LA ERBICIDAREA tatea nu dispune de uti
primăvara a purces o serie două lucrări depinde re PĂIOASELOR — RITMUL
mai frumoase cind spunem colta ce o vom obţine o viteză de lucru de 11— laje pentru efectuarea
de treburi şi acţiuni; de la TREBUIE INTENSIFICAT acestei lucrări. S.M.A. Că
şi numele fruntaşilor ; Ange în acest an. 12 ha pe zi şi pe maşină,
gospodărirea şi înfrumuse ceea ce a făcut ca aceste Paralel cu însămînţarea lan trebuie să deplaseze
lica Stoica, Viorel Roz, LA SEMĂNATUL porumbului se desfăşoară aici o maşină de erbicidat
ţarea localităţii la efectua Ionel Mihuţ, Dorina Bota, PORUMBULUI — cooperative să aibă semă şi erbicidarea culturilor devenită disponibilă la u-
rea tuturor lucrărilor ur nată cu porumb, la ora nităţile care au încheiat
Dorina Gherman, Dalina FIECARE ORĂ BUNA actuală, pestb jumătate păioase semănate în toam
gente din actuala campa DE LUCRU SA FIE din suprafaţa destinată nă. Cele mai avansate lucrarea, pentru ca rămî-
Lazăr şi încă mulţi alţii.
nie. Se vede peste tot un FOLOSITA DIN PLIN acestei culturi. unităţi la această lucrare nerea în urmă să fie re
plus de voinţă, de exis- MIRON ŢIC Din suprafaţa ce trebuie Avansate sînt şi C.A.P. sînt cooperativele agri cuperată.
cultivată cu porumb în Ruşi, Nădăştie şi alte uni cole din Gînţaga, Sîncrai TRAIAN BONDOR
