Page 59 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 59
10 © DUMINICĂ, 17 APRILIE 1°83
paq. 3
Logofătul COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
BBBaBBamra
Miron „STRE1UL” CĂLAN
17 APRILIE (
ii pentru ad- Gabriela Hurezean tată a Transilvaniei. Acţiu- \ ÎNCADREAZĂ
n înv&ţămîn- Muiţi sint marii bărbaţi slirşitul său tragic sau in nea este situată la sfîrşitul
or agricol ai acestui neam, care au viaţa sa agitată, căci a- secolului al XVIII-lea, cind l ® Conducător auto categoriile B, C
;Il familiei „DRUM SPRE MORILE imperiul habsburgic pusese /
i patriei pierit de-a lungul vremilor proape toţi cărturarii acelor stâpinire în mod samavol- \
muzicii. Iară vină, în pofida ade timpuri au avut parte de DE VÎNT" nic pe străvechiul pămlnt al 1 © Confecţioner haine blana şi piele - biănari
i vărului şi a dreptăţii. Numai vieţi zbuciumate. Veneraţia Ardealului, încereînd să ră- j
ului Cu o voce distinctă, de o pească însăşi fiinţa naţională I
îopiilor. Tot incercind să-i numească şi mea - fiindcă nu simplă acurateţe a tensiunii demnă a românilor. Satelor Vlaşine I ® Tăbăcari - argăsifori
— agendă „se sparie gîndul". In şi simpatie, ci veneraţie este de interes, se „rosteşte" din Carpaţi li s-a rezervat, i
;că. Telefil- rul tragic al acestor ilus — îşi are izvorul în imagi Gabriela Hurezean în cea deci, soarta umilitoare a 1
Vienei.
e ghiozdan : tre jertfe iată-l şi pe Mirop nea pe care Cărturarul o de-a doua carte a sa. farmecul unor colonii, supuse aşadar, I i ® încarcător-descărcator
Filmul
urmăreşte,
naşte
ce
Ceea
uminical. Costin, pe care-/ evocăm are asupra propriei sale acestor versuri este drama soarta unei mici colectivi- l
ir: ★ Telex ; acum pentru că, in primă meniri. Miron Costin este tismul reţinut-elegiac al tăţi de oieri, care — fidelă /
e prînz; Mo vara aceasta, se Împlinesc intiiul nostru scriitor cu con- confesiunii lirice aliat pe o simţămintelor mîndre moş- ţ
torie. Refre- structură muzicală învălui tenite din moşi-strămoşi — ;
e flori; Cas- 350 de ani de la naşterea ştiirfţă scriitoricească, profe toare. Plecînd de la un se opune încercărilor de \
’îsului; Ro- sa. Ar fi putut să-şi sal sională am zice, intr-o vre pretext al tensiunii, versu împilare şi intîmpină cu dîr- /
i cîntece de veze capul prin fugă. Dar me cînd a scrie cărţi nu rile poetei se desfăşoară in zenie atacul perfid al valului \
ia ; In parc volutele elegante ale instinc de desnaţionalizare. Semnifi- i
inta; în ritm fuga era sub demnitatea constituia o profesiune. El tului dozării efectelor, intr-o raţia luptei Vlaşinilor pen- )
şi tango ; sa şi, de altfel, ştiindu-se e intiiul care, intr-o rostire poetică geometrizare a efec tru păstrarea drepturilor a- 1
ne animate : nevinovat, credea in trium memorabilă, enunţă impor tului. Asumare creatoare a supra păşunilor şi pădurilor )
ciocănitoarea inocenţei poetice versurile ce din veaourl au fost ale L
; Stanţe de ful adevărului. N-a greşit, tanţa superlativă a cărţii : Gabrielei Hurezean au pro lor este aceea că istoria I
t — moment doar că adevărul a trium ,,... nu ieste alta şi mai fru funzimea creaţiei neispitită transilvană, inseparabil le- 1
mor şi mu- fat ceva mai tirziu cînd moasă şi mai de folos in de experimentul fastidios, şi gată de întregul pămînt \
luna lui a- ireparabilul se produsese. plinătatea sunetului greu, românesc, oferă pilde stră- i
cţii şi colec- toată viaţa omului zăbavă memorabil. Versurile Ga lucitoare de angajare totală j
n arena cir- Imi aduc aminte că, încă decît cetitul cărţilor". De brielei Hurezean, nostalgic- faţă de oauza libertăţii şi I
mnal; Tele- pe cind nu-i citisem toată aici, implicit, şi răspunde elegiace, au, uneori, ca mo independenţei. Banu (exce- j I
Alexa
Judele
Blaga,
„tutelă"
care
pe
del
opera şi nu-i pătrunsesem rea covirşitoare a celui ce interpretat de Emanoll I
ştiinţclor şi nu ştirbeşte netăgăduita lent
reprezentantul
oriilor. Din toate înţelesurile, intîiul scrie cărţile, afirmată la originalitate a poetei. Petruţ) este mîndrilor oieri 1 i
al
impunător
ârilor lucru care m-a emoţionat pidar, ca un legămint sa Cu un curaj liric pe mă din satele Vlaşine, prin ca- ^
lin R.A. Si- şi m-a cucerit in scrisul său cru, etern valabil : „Eu voi sura' talentului, Gabriela • racterul lui hotărît înţelegem ) COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA
Hurezean se poate înscrie
spre viitor, a fost urarea şi totodată da seama de ale mele, cîte în rindul valorilor lirice de ce politica Măriei Tereza 1
dintru
concurs îndemnul cu care-şi Încheie scriu". Au trecut veacuri, actuale. era sortită eşecului manevrele 1 ÎNCADREAZĂ DE URGENTA :
început,
l
ce
de
„Predoslovia“ la De neamul s-au perindat pe scena TIBER1U DĂIONI teroarei habsburgioe n-au 1
României. putut înfringe ceea ce stă l M MUNCITORI NECALIFICAŢI (bărbaţi) pen
muncii moldovenilor : „Citeşte cu lumii generaţii, s-au schim sub semnul veşniciei : con- >
atţpca: „An- sănătate această a noastră bat mentalităţi şi moravuri, PLECAREA ştiinţa naţională. I tru sectoarele siderurgice : cocserie, furnale,
i Quiller“. cu dragoste osteneală. Şi au pierit ţări şi altele au VLAŞINILOR Munca regizorală nuanţată I
pe ţară. Co- a lui Miroea Drăgan desple- \ ofelării, laminoare şi turnătorii, precum şi mun
Angiit* apoi iscălitura : „Miron răsărit, dar cuvintele logo emoţionant ideile ge- 1
Costin, care am fost logo fătului Miron rămin pentru Noua producţie a Casei de teşte citori calificaţi în meseriile de : zidari, maca
neroase ale temei. Accentuînd ţ
•u opera, o- făt mare în Moldova". noi, cei ae azi, intiiui, cel filme 5 poartă amprenta dis valorile etice ale comuni- i
baletul tinctă a doi oameni de ar ragii şi strungari.
Acest ,,am fost" — mişcă mai simplu, cel mai esen- tă : a scriitoarei Ioana Pos tăţii de oieri, Mircea Dră- j
surprinde
coordona-
tor amestec de orgoliu şi ţiaiizat şi, prin aceasta, telnicii şi a regizorului Mir- gan procesului istoric care I J
tele
Se
icră săptă- modestie, de conştiinţă a supremul exemplu de con cea Drăgan. exigenţa poate afir Retribuţia se face pe reţea siderurgică în
bine au declanşat lupta condusă ţ
lor
ma
că
valorii şi conştiinţă a ză ştiinţă a demnităţii profe ştiută marchează decisiv fil de Avram Ian.cu şi care conformitate cu Legea 57/1974.
APRILIE dărniciei — acest „am sionale. mul „Plecarea Vlaşinilor" avea să culmineze în Marea l
Unire din 1918. Avînd o dis- >
care — prin tematică şi mod
fost“ spune totul despre li mulţumim Cărturarului de. abordare — se integroază tribuţie foarte bună, din l Pentru nefamilişti se asigură cazare în cămi
din Israel om. Dintre toţi scriitorii pentru urarea sa de sănă în şirul peliculelor ce consti care reţinem cîteva nume : J
în limba vechimii noastre, logofătul tate pe care ne-o trimite, tuie o epopee cinematogra Silviu Stânouleseu, Karoly V nele muncitoreşti şi masa la cantină contra cost,
fică naţională de largă res Sinka, Florina Luican, Radu !
Miron mi-e cel mai apro curată, prin negura a trei Dunăreanu, Eugenia Bosîn- \
iri piraţie. în condiţii foarte avantajoase.
piat. Au trebuit să treacă veacuri. Şi pentru rodul Filmul este istoric, avînd ceami, Christdan Maurer, /
cinstire. E- ani, a trebuit să scriu întii ostenelii sale asupra căruia toate atributele genului: ve Cez.ara Dafinescu, „Plecarea )
este
o
Vlaşinilor"
dramatism
e cîntece şi o carte in care dumnealui, zăbovim iar şi iar cu ridicitate. înălţător. puse auten in artistică impresionantă. realizare 1 I
tic,
ton
Cărturarul, să fie principal aceeaşi neofilită desfătare. slujba reconstituirii fidele a
economic AL. COVACI \
Icloric personaj, ca să descopăr Pentru că a ostenit cu dra unei file din istoria frămîn-
tăţenesc pricina acestei apropieri. Ea goste de carte şi de neam
leton: „Ma-
iţc“ — epi- nu stă în primul rind in ta şi cu respect pentru scris
lentul său. Sint alţii - şl adevăr.
bunăoară Neculce - mai
iscusiţi povestitori. Nici in RADU CIOBANU
£«QBÎ22S (Urmare din pag. 1) economice " care contrac
tează produse agricole pot
ssssssssssa acorda unităţilor agricole
tregime şi folosirea inten
sivă a terenurilor destinate socialiste şi celorlalţi pro
2â Vlaşinilor ducători avansuri băneşti
iltimoanc Ja producţiei agricole, execu
rta); 11U- tarea la timp şi în bune fără dobîndă, pînă la 60
ncurs (Fla- condiţii a tuturor lucră la sută din valoarea pro
:xp.' (. - duselor contractate, iar ÎNTREPRINDEREA DE HÎRTIE PETREŞTI
10 vadis Ho- rilor, recoltarea produc cînd condiţiile sint de na
.rta); Cei 7 ţiei obţinute, livrarea pro
structorul) ; duselor vegetale, a anima tură să asigure realizarea, str. 1 Mai, nr. 840, telefon 31213
ulcanul (U- şi depăşirea producţiilor
s (7 Noiem- lelor şi produselor anima
Sosea odată liere în cantităţile, la ter şi a livrărilor contractate, ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ :
ural); VUL- menele, cu respectarea avansurile pot depăşi a-
ea — serii- cest nivel. Această preve
iărtil); LO- strictă a condiţiilor de © inginer electronist
se Împuşcă, calitate prevăzute în con dere are drept scop să
incrul); A- tractele încheiate cu sta acopere cheltuielile efec
rea tineri tul. Unităţile agricole de tuate pentru obţinerea pro © muncitor electronist, categ. 5—6
(Munci to-
11 : Gozlan stat sîrit obligate să li ducţiei şi, în acelaşi timp, © lăcătuş reparaţii locomotive L.D.H.
RAD : Nă vreze ia fondul de stat să stimuleze strădania pen
uc) ; GURA- întreaga cantitate dc pro tru depăşirea cifrelor pla categ. 5—6
om trăind duse agricole disponibilă, nificate, sporirea cantită
crul) ; O-
■iul contra- stabilită conform legii, ţilor de produse predate @ sef manevră
Convoiul iar cooperativele agricole la fondul de stat. în a- t
AG1U-BA1 : de producţie au datoria să ceste condiţii este nece
sa de cul- contracteze oroduse cel sar — cum stipulează © manevrant
Intoarce-te
o dată (Da- puţin la nivelul stabilit Decretul Consiliului de Informaţii suplimentare la biroul personal.
In spaţiu; în pianul de dezvoltare a Stat — ca unităţile socia
icttrta dra- agriculturii şi industriei liste, toţi producătorii a-
le cultură); alimentare în profil teri
de argint gricoli să utilizeze avan
(Mureşul); torial. surile acordate exclusiv
din adîn- Avînd sarcina să veri pentru realizarea şi depă
GHPLARI : fice existenţa condiţiilor şirea producţiei agricole
rce (Mi-
necesare obţinerii produc contractate cu statul, fără
ţiilor vegetale şi anima nici o abatere, pentru a-şi
DIN FOTOTECA REDACŢIEI
„I-a slină". ’viRGIL ONOIU liere şi să acorde asis putea acoperi în întregime
tenţă tehnică, unităţile şi chiar a livra suplimen
tar la fondul de stat, acest
obiectiv venind direct —
(Urmare din pag. 1) beneficiari. Mulţumirea sa prin preţurile avantajoase
bil pentru este de a fi parcurs un acordate — în sprijinul
1/M: Vte- drum frumos, de la modes
noasă, dar în mînă după cîte toate. tul atelier „Vasile Roaită“, producătorilor agricoli. I-ulia cu Deva. Telefon 968/
■tea şi di Le producem în gospodă Noul act normativ — mica « 22968. (593)
va fi mai ria noastră". de acum 30 de ani, la sec
>tea şi va- Munca i-a rînduit viaţa rile astea noi, de creştere ţia de azi, de unde pleacă primit cu interes şi sa ANIVERSARE
iza. Vintul tisfacţie de oamenii mun m b /w m
nâ la mo- aici şi lui Vasile Maran- a sporului de vechime ne mărfuri peste mări şi ţări, cii din agricultura hune- o Cu prilejul împlinirii fru
nind din goci, de loc de prin părţile întreruptă in aceeaşi unita al drumului parcurs de la doreană, — emis la puţină moasei vîrste do 50 ani, soţia
n paraturile Bacăului, dar plecat de VÎNZAlt I Angliţa şi copiii Dorina şi
tprinse în- te, care va fi luat in con muncitor la maistru, in a- vreme de la apariţia , de Dorel îi urează lui GHEORGHE
rade, iar copil de acasă şi stabilit siderare la calculul drep celaşi loc de muncă. Şi ce cretelor Consiliului de Stat a Vinci convenabil aparta MUNTEANU din Văli.şoara ,,La
ître 14 şi de mulţi ani în Haţeg, unde turilor de pensie". satisfacţie mai mare poate cu privire la dezvoltarea ment două oamere, cărămidă, mulţi ani I" şi numai bucu
eaţa, izo- şi-a întemeiat şi familia. gaze. Deva, telefon 28510. rii. (639)
cc brumă, In ateliere se lucrează fi pentru meseriaşi ca Pa- zootehniei, stimularea cres (596)
nala oeaţă. „Sint de 23 de ani la sec pe două fronturi: la noul raschiva Marcu, Constantin cătorilor de animale şi DECES
ţia de mobilă, nevasta lu tip de mobilă „Suzana", Balica, Maria Boca, Ioana desfacerea produselor a- a Vind convenabil apar
gaze.
nea se va crează la I.P.I.L.F., băiatul la mobilierul pentru noul Crişan, Ana Dăbuceanu, gricole — reflectă preo tament două oamere, „Dacia",
Deva,
bulevardul
:rul va fi şi fata au servicii, familii, bloc 29, scara B, apartament a Profund îndureraţi, u-
iupă-amia- hotel din Deva şi la două Stela Ursu, Luda Pascotes- cuparea statornică a con 20. (593) nttnţâm încetarea din, viaţă
vor jad ea copii. Sint aşezaţi cu toţii comenzi pentru export : cu şi pentru mulţi alţii de- ducerii partidului şi sta a iubitului nostru sol, tată,
e, ?«.’ la la casele lor. Cine-şi ve tului nostru pe linia pro o Vind Dacia 1 100. Deva, socru şl bunic
telefon
apovit.ă şi de de treabă, de familie, scaune pentru R.F.G. şi cit să ştie că frumoasele gresului continuu al agri strada Eroilor 8—10, (595) FLOREA GHEORGHE
13287.
va sufla măsuţe pentru Suedia. In produse ieşite din mîinile a Vind urgent, foarte con înmormintaroa va avea
itetlaificări are şi ce-i trebuie. Mie culturii, înfăptuirii auto- venabil, autoturism „Volga". loc luni, 18 aprilie, orele
50 km/oră nu-mi place de unii tineri atelierul de montaj, oame lor sint cerute şi apreciate conducerii, autogestiunii şi Bobîlna 202, Opruţa Viorei. 14, în satul Nojag. Soţia,
Meteorolog care-s un fel de „păsări nii maistrului Siminic Şte- nu doar la Constanţa sau autoaprovizionării, ridică (594) familiile dr. Florca Ghcor-
sgyak Iti- ghe, ing. Şiştaroveţean Jon,
călătoare“ din loc in loc. foni dau „faţă" mobilei, Bala Mare, dar şi în rii continue a nivelului Arme an u Ilristu şi dr. Fie
D-aia zic că-s bune măsu aşa cum pleacă ea spre R.F.G., in Siria, in Suedia. de trai al poporului nos SCHIMB DE LOCUINŢA rea Dan.
tru. • Schimb apartament Alba
