Page 6 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 6
oag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7
(Urmare din pag. 1) Avem şi în învăţămînt
lucruri de îmbunătăţit. A-
vem nevoie de oameni cu CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI
terii umane din toate do
meniile de activitate. Prin o tot mai bună pregătire
aceasta, învăţămîntul pa profesională, tehnică şi
triei noastre, indiferent în ştiinţifică — şi trebuie să
ce limbă se desfăşoară, a- facem totul ca învăţămîn-
sigură însuşirea limbii co tul nostru să răspundă ce
rinţelor
de
actuale
etapei
mune a ştiinţei, a cultu şedinţa comuna a consiliil
rii, a cunoaşterii umane, a dezvoltare, cerinţelor puse 9 9
limbii revoluţionare ! (A- de Conferinţa Naţională
plauzc puternice, prelun în acest domeniu. Aşa cum
gite). şi în domeniul literaturii, de riaţionalilal® maghih
al presei şi radioteleviziu-
în al treilea rînd, se nii sînt multe lucruri bu
desfăşoară o intensă acti ne, dar şi multe de criti prin participarea cu părţi adevărata egalitate în teriale, a ponderii acesto nale, tehnico-ştiinţifice ale dialectice şi i
vitate cultural-artistică, de cat. Vrem şi o presă mai sociale, deţine şi o anu drepturi, care, intr-adevăr, ra în produsul social şi oamenilor muncii, ca o lume şi viat
formare a conştiinţei so combativă, mai multilate mită parte socială care, constituie o mîndrie pen creşterea mai puternică a condiţie hotărîtoare pentru Este neces;
cialiste a oamenilor mun rală, vrem o literatură ca după cum este bine cunos tru partidul, pentru statul venitului naţional. realizarea tuturor celorlal totul pentru
cii, a întregului nostru po re să exprime mai activ cut, poate merge pînă la nostru socialist, demon- Se desfăşoară o muncă te sarcini de care am vor Iul politic, ic
por, făuritor conştient al viaţa şi munca poporului 30 la sută. Dar avem, în strînd, şi în această pri intensă, pregătim un pro bit. Fără a asigura cadre Iul cultural,
propriei sale istorii, al noastru, a constructorilor acelaşi timp, proprietatea vinţă, superioritatea socia gram special cu privire la — muncitori, ingineri, teh tuturor cetăl
propriului său viitor, liber, socialismului, indiferent în cooperatistă în agricultu lismului, a concepţiei so creşterea productivităţii nicieni, ţărani — cu o înal noastre. Av
demn, independent — vii ce limbă se scrie aceasta. ră, în alte sectoare, ca o cialismului ştiinţific pri muncii sociale în toate tă pregătire profesională şi minunat pen
torul comunist. în acest Ea trebuie să exprime formă la fel de importan vind înfăptuirea relaţiilor sectoarele. Pornim de la tehnică, nu vom putea rea rea acestei
adru, sînt asigurate con munca unită a constructo tă ea şi proprietatea co noi, de prietenie, de fră faptul că, pînă la urmă, liza în bune condiţii nici în ce prives
diţiile materiale necesare rilor socialismului din mună, care are, de ase ţie, de egalitate între oa problema productivităţii una din sarcinile de care de stat, de t
desfăşurării acestei activi România, a poporului nos menea, rolul hotărîtor în meni. (Aplauze puternice). muncii este hotărîtoare am vorbit. Hotărîtor pen cele obşteşti,
tăţi cultural-artistice şi în tru muncitor, unit sub con dezvoltarea agriculturii şi Am dori — şi repet şi pentru reducerea cheltuie tru întreaga noastră acti îndeosebi, la
limbile naţionalităţilor. De ducerea Partidului Comu altor sectoare economice. acum — ca şi în alte ţări lilor materiale, pentru creş vitate este activitatea oa tant pe care
spre aceasta vorbesc lite nist Român pentru a asi Şi în acest cadru, mem naţionalităţile să se bucure terea venitului naţional. Cu menilor ! Oamenii hotărăsc rea Românie
ratura, presa, teatrele, e- gura mersul ferm înainte brii cooperatori sînt pro cel puţin de aceleaşi drep ce cheltuieli de muncă vom cum vom soluţiona toate un cadru mi
misiunile de radio-televi- al României spre o civi prietari şi răspund în co turi ca cele din România. scoate cărbunele, petrolul, problemele — şi munca ticipare larg
ziune, numărul mare de lizaţie tot mai avansată. mun de păstrarea şi dez Noi vom face totul să dez materiile prime, cu ce cos noastră, a tuturor, trebuie populare, a
formaţii artistice de masă De o asemenea literatură, voltarea acestei proprie voltăm şi să asigurăm în turi de muncă vom pro să fie îndreptată în direc ţenilor, fără
in limbile naţionalităţilor, de o asemenea artă avem tăţi socialiste. Deopotrivă, totdeauna cele mai bune duce metalul, produsele ţia ridicării continue a naţionalitate,
participarea largă, în ca nevoie — şi trebuie să ac ambele forme de proprie condiţii de afirmare a ega chimice, cu aceleaşi costuri pregătirii fiecăruia. Fiecare cultural-artis
drul Festivalului „Cântarea ţionăm cu toată fermita tate reprezintă baza socie lităţii în drepturi,, a par le vom introduce în con dintre noi trebuie să înţe mai ea parti
României * a unui număr tea în direcţia aceasta. tăţii noastre socialiste — ticipării tuturor fiilor pa tinuare în alte produse. leagă că trebuie să depu ca făuritori <
1
impresionant de formaţii (Aplauze puternice, înde şi avem datoria să facem triei la întreaga activita Pînă la urmă, productivi nă eforturi susţinute pen revoluţionare
artistice-culturale, a sute lungate). totul pentru dezvoltarea şi te, la făurirea unei vieţi tatea muncii constituie fac tru a-şi ridica nivelul pre patriei noasl
şi sute de mii de cetăţeni M-aş referi la un singur întărirea ei. Lumea cu demne, libere, la întărirea torul hotărîtor pentru re gătirii profesionale, tehni puternice, pi
ai patriei, între care un exemplu. Enescu şi Bel la noaşte, în fond, numai independenţei şi suverani ducerea cheltuielilor mate co-ştiinţifice, nivelul poli Fără nici
număr important de forma Bartok au scris muzică in două deosebiri esenţiale tăţii României I (Aplauze riale şi economisirea ma tic şi ideologic. Ac'esCS'- ^această actn
ţii şi de cetăţeni din rîn în domeniul proprietăţii : puternice, prelungite; se terialelor înseamnă econo sînt cerinţe hotărîtoâre făşoară şi se
dul naţionalităţilor conlo spirată din viaţa poporu există, pe de o parte, pro scandează î n d e l u n g misirea muncii, a forţei pentru dezvoltarea socie şi în viitor,
lui unde au trăit. Muzica
cuitoare. S-au dat şi des lui Enescu are o valoare prietatea burghezo-moşie- „Ccauşescu şi poporul !"). de muncă. Creşterea pro tăţii noastre socialiste. (A- limbi. Dar •
pre acestea cifre; sînt cu universală. Şi muzica lui rească, proprietatea celor ductivităţii muncii consti plauze puternice, prelun nou să subli
noscute. De aceea nu mă Bella Bartok are, de ase bogaţi, care au stăpînlt Dragi tovarăşi, tuie factorul hotărîtor pen gite). activitatea id
voi referi la ele. Dar tre menea, o valoare univer sau stăpînesc în multe ţări Poporul nostru acţionea tru făurirea cu succces a tico-educativi
buie, de asemenea, să sub sală, dar el a înţeles că mijloacele de producţie, ză cu toate forţele în ve socialismului şi comunis Doresc să reamintesc, şi xista loc d
liniem că numai societa trebuie să se ocupe şi a ceea ce a şi dus la îm derea realizării hotărîrllor mului în patria noastră! în acest cadru, necesitatea singură lim
tea noastră socialistă, în acordat multă atenţie mu părţirea lumii în clase ex Conferinţei Naţionale, a (Aplauze puternice, pre realizării în bune condiţii şi politică :
făptuind neabătut politica zicii populare româneşti, ploatatoare şi asuprite. E- planului pe 1983. Realiză lungite). a activităţii de comerţ ex ţiei revoluţie
naţională de deplină ega care l-a ajutat în inspira xistă, pe de altă parte rile pe primul trimestru Trebuie să acţionăm cu terior, a exportului, a coo lismului ştiir
litate în drepturi, a putut ţia sa. Nici un adevărat om proprietatea socialistă, a sînt, în general, bune. Am mai multă hotărîre în ve perării în producţie cu ţă rialismului c
să asigure toate condiţiile de cultură şi de ştiinţă nu întregului popor. Nicăieri, vorbit la recenta plenară derea ridicării rentabilită rile socialiste, cu ţări toric ! Fără
pentru desfăşurarea activi poate să ignore tot ce este nici la noi, nici în altă a Comitetului Central al ţii fiecărui sector de acti le în curs de dezvoltare, lă că este
tăţii literare, artistice-cul- bun în trecutul, în prezen parte, nici în trecut, nici partidului pe larg despre vitate, a -creşterii puterni precum şi cu ţările capi 1 dorim — o
turale în limbile fiecărei tul şi tot ceea ce trebuie astăzi, fabrica nu este îm toate acestea, de aceea nu ce a eficienţei economice. taliste dezvoltate, pârtiei- te de stiluri
laţionalităţi. părţită după apartenenţa voi mai insista acum asu Să aplicăm cu hotărîre parea activă a României artă, in litei
făcut pentru viitorul co Ia o naţionalitate sau alta. la diviziunea internaţiona ceastă variei
Desigur, sînt multe pro- mun al popoarelor. (Aplau pra lor. noul mecanism economic lă a muncii. Pentru ţara
>leme de discutat şi în do ze puternice, îndelungate). In ţările cu proprietate Este necesar să facem in toată amploarea şi în noastră, care importă un trebuie să og
meniul activităţii economi în al patrulea rînd, oda capitalistă, fabrica este totul pentru a realiza în toate laturile sale, aşa cum volum mare de materii cificul fiecăi
ce, şi de-învăţămînt, şi de tă cu dezvoltarea largă a deţinută de un grup de cele mai bune condiţii am menţionat şi la ultima prime şi de materiale, îm nu trebuie, 5
cultură. Le-am discutat pe democraţiei muncitoreşti acţionari de diferite naţio planul pe 1983, în indus plenară a Comitetului Cen bunătăţirea continuă a co să afecteze s
larg la Conferinţa Naţio revoluţionare, cu realiza nalităţi, multe din acestea trie, în agricultură, în ce tral al partidului nostru. merţului exterior, a expor abaterea de
idee
nală, inclusiv la ultima rea unui cadru nou, demo sînt acum societăţi multi lelalte sectoare. înfăptui O atenţie deosebită este tului constituie o cerinţă politic, activităţi
rei
plenară a Comitetului Cen cratic, de participare a naţionale. La noi şi în ge rea cu succes a planului necesar să acordăm cali de o importanţă deosebi ducative.
tral. Lipsurile, problemele maselor la conducerea tu neral in ţările socialiste, pe acest an este hotărîtoa- tăţii produselor noastre. tă pentru a asigura tot ce
care sînt într-un domeniu turor sectoarelor dc acti fabrica sau uzina este pro re pentru înfăptuirea în Trebuie să facem totul este necesar desfăşurării Trebuie u
s
sau altul sînt comune, in vitate, se asigură deopo prietatea comună sau coo tregului cincinal. Avem pentru a realiza produse în bune condiţii a întregii poziţie comt
diferent în ce limbă se trivă maselor populare, oa peratistă — proprietatea toate condiţiile necesare de o calitate tot mai bună, activităţi. sigentă faţă
scrie sau se predă, indife menilor muncii, deci şi ce oamenilor muncii. Sînt pentru aceasta ! Mai cu competitive cu orice pro Pe ansamblu, înfăptuirea cepţii retrog
rent în ce fel se acţionea lor din rîndul naţionalită două feluri de proprietate seamă aş dori să sublini duse similare pe plan să se dea o
ză într-un sector sau al ţilor, participarea egală la — proprietatea în care oa ez, şi în acest cadru, ac mondial. Dar calitatea tre neabătută a hotărârilor rîtă oricăror
Congresului al Xll-lea, „ii
tul. Avem încă multe de conducerea tuturor dome menii muncii, producăto tivitatea creatoare, entu buie privită cu toată răs le Conferinţei Naţionale, S* naţionalism,
făcut pentru lichidarea u- niilor dc activitate, în toa rii, sînt stăpînii mijloace ziastă a muncitorilor, ţăra punderea, în toate sectoa tisemitism ş
re
partidului
nor lipsuri, unor neajun te organele politice, de lor de producţie şi le fo nilor, intelectualilor, a tu rele, începînd cu cărbune Programului factorul hotărîtor, de manifeste
prezintă
suri, pentru perfecţionarea stat, economice şi sociale, losesc în interesul lor, al turor oamenilor muncii, le, minereul şi petrolul, cu cerinţa fundamentală pen ţiilor claselo
re, a concep
bunăstării întregului popor
continuă a activităţii noas în plenarele consiliilor fără deosebire de naţiona materiile prime. Pentru
tre. s-au prezentat, şi în aceas — şi proprietatea capita litate, a întregului nostru că, spre exemplu, dacă tru a asigura condiţiile ne nare.
patriei
cesare
ridicării
pe
bazată
listă,
asuprire
Dar pe drept cuvînt a tă privinţă, date; sînt bine ■şi exploatare, în care o popor, care acţionează în producem cărbune cu ca noastre pe noi culmi de Cu atît m;
vorbit aici tovarăşul Fe- cunoscute. Nu există sector mină de oameni asupreşte deplină unitate pentru a lorii mai multe, cu steril progres şi civilizaţie. Nu să se adopt
vom
puţin,
ţării
realiza planul pe acest an,
da
mai
renez Fazekas că în defi de activitate unde să nu marea majoritate a mun fiind convinşi că aceasta energie mai multă şi mai mai pe baza creşterii mai fermă acum,
nitiv cărbunele din Paro- fie prezenţi în mod egal, citorilor şi a popoarelor corespunde intereselor vi ieftină ; dacă vom da pe puternice a venitului na internaţional
şeni, din Valea Jiului, dar să participe la întreaga respective şi pe care o fo tale ale naţiunii noastre, trol cu impurităţi cît mai ţional, a bogăţiei naţionale reactivare a
şi cel din Covasna şi cel viaţă politică, socială şi oa losesc pentru îmbogăţirea ale viitorului nostru liber, puţine, înseamnă a reali în general, vom asigura acţionare fo.
din Oltenia cere oameni menii muncii din rîndul unui grup 'restrîns de oa fericit, (Aplauze puternice, za o calitate bună. Şi a- mijloacele necesare atît cismului. Ac
pricepuţi, cere să ştie să naţionalităţilor conlocui meni, ca o formă de ex prelungite). ceasta este valabil în toa dezvoltării generale a ţă cearcă să ir
nînuiască combinele şi toare. Problema care se ploatare şi asuprire. Şi se Se desfăşoară o muncă te sectoarele. rii noastre, cît şi ridicării cruciadă ant
anticomunist,
nasinile, să acţioneze cu pune şi aici este de a per mai adaugă şi folosirea a- susţinută în vederea în Subliniez aceasta pentru continue a bunăstării ma neofasciste ş
ăspundere, cu entuziasm, fecţiona în continuare, de cestei proprietăţi în asu făptuirii programului e- că problema calităţii nu teriale şi spirituale a desfăşoară o
u căldură — cum s-a ex- a ridica continuu rolul or prirea şi înrobirea altor nergetic şi de dezvoltare trebuie privită numai în poporului. Aceste pro tensă de dc
orimat tovarăşul Ferencz ganismelor democratice, al naţiuni şi popoare, în sis a bazei de materii prime. sectoarele de prelucrare, bleme privesc deopotri ponegrire a
Fazekas — şi atunci pot adunărilor generale ale temul colonialist şi impe Avem, în domeniul minier, că ea începe de la mate vă pe toţi oamenii mun liste, a soci
să soluţioneze orice proble oamenilor muncii — in ca rialist. Noi am ales o for rezultate bune; s-au luat riile prime pînă la finali cii, fără deosebire de general. Ace
mă în bune condiţii. în- litate de proprietari, de mă nouă de proprietate. măsuri şi în domeniul pe zare şi pînă cînd ajunge naţionalitate. Nu putem să este legală, <
ir-adevăr, orice maşină nu producători şi de benefi Ea nu poate fi împărţită trolier — şi avem convin la consumatori. In toate discutăm nici un fel de tensificarca
tre decît o singură limbă; ciari, ca adevăraţi stăpîni după originea naţională ; gerea că vom realiza ceea sectoarele — şi sînt foarte problemă fără să înţele rilor, de po
nici matematica, nici fizi ai ţării — la elaborarea ea este împărţită după fe ce ne-am propus. Avem, multe — trebuie să se a- gem că trebuie să facem prlre a ţării
ca, nici chimia, nici biolo politicii interne si externe,, lul în care serveşte popo de asemenea, o serie de sigure o calitate corespun totul şi să unim efortu dezvoltare. I
gia nu au limbi diferite. la înfăptuirea Programu rului sau unui grup de rezultate pozitive şi în ce zătoare a muncii ! Aceasta rile întregului nostru popor fost nici ea
Ele pot fi exprimate sau lui partidului. oameni. Proprietatea noas priveşte asigurarea ţării cu constituie, de asemenea, o în direcţia înfăptuirii Pro ceste campai
formulate în diferite limbi, Ce se poate spune şi în tră socialistă serveşte alte materii prime. Se des cerinţă primordială a sta gramului de făurire a so re şi dezinf
dar au o singură limbă — această privinţă, tovarăşi? poporului ! Toţi oamenii făşoară o activitate susţi diului actual al dezvoltă cietăţii socialiste multilate tovarăşi s-av
şi trebuie să ne străduim Avem rezultate importan muncii, practic întregul nută în vederea reducerii rii societăţii noastre, una ral dezvoltate, de dezvol ceasta în ci
de a cunoaşte matematica, te, organismele noastre .popor este proprietarul consumurilor energetice şi din cerinţele esenţiale pu tare continuă a bazei teh din aceste z
fizica, chimia, biologia, democratice au un rol tot mijloacelor de producţie, materiale, a recuperării, se de Congresul al XH-lea nico-materiale a patriei sar să respir
tehnica cea mai avansată, mai hotărfîor în soluţiona al întregii avuţii naţiona recondiţionării şi refolosi- privind o nouă calitate a noastre. mascăm cu
de a o stăpîni şi dezvolta rea comună a problemelor. le ! Această proprietate rii materialelor, pieselor şi muncii şi vieţii, pentru Trebuie să acţionăm, de tea activit
Aceasta este cerinţa făuri Proprietatea asupra mij constituie baza socialismu subansamblelor. Şi în a- realizarea obiectivului stra asemenea, în direcţia per cercuri reac
torilor socialismului din loacelor de producţie este lui şl comunismului ; ea ceastă privinţă am obţinut tegic de trecere la un nou fecţionării relaţiilor socia fasciste şi r
România ' Cu cît vom stă deţinută deopotrivă de toţi asigură bunăstarea, ferici unele rezultate, dar mai stadiu de dezvoltare a ţă le şi dezvoltării în conti nu uităm
pîni mai bine cuceririle >amenii muncii, fără deo rea, făurirea visului de aur cu seamă am stabilit o se rii. nuare a democraţiei mun cercurile re;
ştiinţei, ale tehnicii din sebire de naţionalitate. A- al comunismului ! (Aplau rie de programe care tre In strînsă legătură cu a- citoreşti revoluţionare. Să sele exploah
toate domeniile şi vom veni proprietatea întregului ze puternice, prelungite). buie realizate în toate u- eeasta este problema valo acordăm o atenţie mai tat întotdeai
făuri o tehnică superioa popor, proprietatea socială Am menţionat şi în alte nltăţile, in toate judeţele, rificării superioare a ma mare şi activităţii politi- bească oame
ră, competitivă cu cele mai pe care colectivele de oa împrejurări, şi la Confe în toate localităţile şi care teriilor prime şi a muncii co-educative de formare a diferite naţi
bune pe plan internaţio meni ai muncii au răspun rinţa Naţională din decem au un rol de importanţă poporului nostru. omului nou. Desfăşurând tru a-i pute
nal, cu atît societatea noas derea să o administreze, brie, faptul că partidul deosebită în asigurarea ba De asemenea, doresc să această activitate şi în lim uşor şi pe u
tră se va dezvolta mai pu să o dezvolte — şi fiecare nostru a rezolvat proble zei tehnico-materiale, a menţionez din nou necesi bile naţionalităţilor — aşa Au încercat
ternic. cu atît se va ma om al muncii, indiferent ma naţională pornind de dezvoltării economico-soeia- tatea acordării unei atenţii cum am mai menţionat că şi popoa
nifesta si mai pregnant a- de naţionalitate, este pro la principiile socialismului le. mai mari pregătirii cadre — trebuie să vorbim ideo pentru a te
devărata egalitate în drep prietar colectiv şi răspun ştiinţific, de la concepţia Desfăşurăm o largă ac lor, calificării şi recalifi logic şi politic o singură Unitatea oa
turi. (Aplauze puternice, de colectiv de această inarxist-leninistă, intr-un tivitate generală privind cării lor, ridicării nivelu limbă : limba concepţiei cii, fără dec
prelungite). proprietate. Aşa cum acum, mod democratic, rcalizînd reducerea cheltuielilor ma lui cunoştinţelor profesio revoluţionare, materialist- ţlonalitate, i