Page 6 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 6

oag. 2                                                                                                                                   DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7


          (Urmare din pag. 1)    Avem   şi   în   învăţămînt
                                lucruri   de   îmbunătăţit.   A-
                                vem  nevoie  de  oameni  cu      CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI
     terii  umane  din  toate  do­
     meniile  de  activitate.  Prin   o  tot  mai  bună  pregătire
     aceasta,   învăţămîntul   pa­  profesională,   tehnică   şi
     triei   noastre,   indiferent  în   ştiinţifică  —  şi  trebuie  să
     ce  limbă  se  desfăşoară,  a-   facem   totul   ca   învăţămîn-
     sigură  însuşirea  limbii  co­  tul  nostru  să  răspundă  ce­
                                rinţelor
                                                      de
                                              actuale
                                        etapei
     mune  a  ştiinţei,  a  cultu­                                                                 şedinţa comuna a consiliil
     rii,  a  cunoaşterii  umane,  a   dezvoltare,   cerinţelor   puse                              9              9
     limbii revoluţionare !   (A-  de   Conferinţa   Naţională
     plauzc   puternice,   prelun­  în  acest  domeniu.  Aşa  cum
     gite).                     şi   în   domeniul   literaturii,                                          de riaţionalilal® maghih
                                al  presei  şi  radioteleviziu-
       în al treilea rînd, se   nii  sînt  multe  lucruri  bu­
     desfăşoară  o  intensă  acti­  ne,  dar  şi  multe  de  criti­  prin   participarea   cu   părţi   adevărata   egalitate   în   teriale,  a  ponderii  acesto­  nale,   tehnico-ştiinţifice   ale   dialectice  şi  i
     vitate   cultural-artistică,   de   cat.  Vrem  şi  o  presă  mai   sociale,  deţine  şi  o  anu­  drepturi,   care,   intr-adevăr,   ra   în   produsul   social   şi   oamenilor   muncii,   ca   o   lume şi viat
     formare   a   conştiinţei   so­  combativă,   mai   multilate­  mită   parte   socială   care,   constituie   o   mîndrie   pen­  creşterea   mai   puternică   a   condiţie   hotărîtoare   pentru   Este  neces;
     cialiste  a  oamenilor  mun­  rală,  vrem  o  literatură  ca­  după  cum  este  bine  cunos­  tru   partidul,   pentru   statul   venitului naţional.  realizarea   tuturor   celorlal­  totul   pentru
     cii,  a  întregului  nostru  po­  re  să  exprime  mai  activ   cut,  poate  merge  pînă  la   nostru   socialist,   demon-   Se   desfăşoară   o   muncă   te  sarcini  de  care  am  vor­  Iul  politic,  ic
     por,   făuritor   conştient   al   viaţa   şi   munca   poporului   30  la  sută.  Dar  avem,  în   strînd,  şi  în  această  pri­  intensă,  pregătim  un  pro­  bit. Fără a asigura cadre  Iul   cultural,
     propriei   sale   istorii,   al   noastru,   a   constructorilor   acelaşi   timp,   proprietatea   vinţă,   superioritatea   socia­  gram  special  cu  privire  la   —  muncitori,  ingineri,  teh­  tuturor   cetăl
     propriului  său  viitor,  liber,   socialismului,   indiferent   în   cooperatistă   în   agricultu­  lismului,  a  concepţiei  so­  creşterea   productivităţii   nicieni,  ţărani  —  cu  o  înal­  noastre.   Av
     demn,  independent  —  vii­  ce  limbă  se  scrie  aceasta.   ră,  în  alte  sectoare,  ca  o   cialismului   ştiinţific   pri­  muncii   sociale   în   toate   tă  pregătire  profesională  şi   minunat   pen
     torul   comunist.   în   acest   Ea   trebuie   să   exprime   formă  la  fel  de  importan­  vind   înfăptuirea   relaţiilor   sectoarele.   Pornim   de   la   tehnică,  nu  vom  putea  rea­  rea   acestei
      adru,  sînt  asigurate  con­  munca  unită  a  constructo­  tă  ea  şi  proprietatea  co­  noi,  de  prietenie,  de  fră­  faptul   că,   pînă   la   urmă,   liza  în  bune  condiţii  nici   în  ce  prives
     diţiile   materiale   necesare   rilor   socialismului   din   mună,  care  are,  de  ase­  ţie,  de  egalitate  între  oa­  problema   productivităţii   una  din  sarcinile  de  care   de  stat,  de  t
     desfăşurării   acestei   activi­  România,  a  poporului  nos­  menea,   rolul   hotărîtor   în   meni. (Aplauze puternice).  muncii   este   hotărîtoare   am   vorbit.   Hotărîtor   pen­  cele   obşteşti,
      tăţi   cultural-artistice   şi   în   tru  muncitor,  unit  sub  con­  dezvoltarea   agriculturii   şi   Am  dori  —  şi  repet  şi   pentru   reducerea   cheltuie­  tru   întreaga   noastră   acti­  îndeosebi,   la
      limbile  naţionalităţilor.  De­  ducerea   Partidului   Comu­  altor   sectoare   economice.   acum  —  ca  şi  în  alte  ţări   lilor  materiale,  pentru  creş­  vitate   este   activitatea   oa­  tant  pe  care
      spre  aceasta  vorbesc  lite­  nist  Român  pentru  a  asi­  Şi  în  acest  cadru,  mem­  naţionalităţile  să  se  bucure   terea  venitului  naţional.  Cu   menilor  !  Oamenii  hotărăsc   rea   Românie
      ratura,   presa,   teatrele,   e-   gura   mersul   ferm   înainte   brii   cooperatori   sînt   pro­  cel  puţin  de  aceleaşi  drep­  ce  cheltuieli  de  muncă  vom   cum   vom   soluţiona   toate   un  cadru  mi
      misiunile   de   radio-televi-   al  României  spre  o  civi­  prietari  şi  răspund  în  co­  turi  ca  cele  din  România.   scoate   cărbunele,   petrolul,   problemele   —   şi   munca   ticipare   larg
      ziune,   numărul   mare   de   lizaţie   tot   mai   avansată.   mun  de  păstrarea  şi  dez­  Noi  vom  face  totul  să  dez­  materiile  prime,  cu  ce  cos­  noastră,   a   tuturor,   trebuie   populare,   a
      formaţii  artistice  de  masă   De   o   asemenea  literatură,   voltarea   acestei   proprie­  voltăm  şi  să  asigurăm  în­  turi  de  muncă  vom  pro­  să  fie  îndreptată  în  direc­  ţenilor,   fără
      in   limbile   naţionalităţilor,   de  o  asemenea  artă  avem   tăţi   socialiste.   Deopotrivă,   totdeauna   cele   mai   bune   duce   metalul,   produsele   ţia   ridicării   continue   a   naţionalitate,
      participarea   largă,   în   ca­  nevoie  —  şi  trebuie  să  ac­  ambele  forme  de  proprie­  condiţii  de  afirmare  a  ega­  chimice,  cu  aceleaşi  costuri   pregătirii   fiecăruia.   Fiecare   cultural-artis
      drul   Festivalului   „Cântarea   ţionăm   cu   toată   fermita­  tate  reprezintă  baza  socie­  lităţii  în  drepturi,,  a  par­  le  vom  introduce  în  con­  dintre  noi  trebuie  să  înţe­  mai  ea  parti
      României *  a  unui  număr   tea   în   direcţia   aceasta.   tăţii   noastre   socialiste   —   ticipării   tuturor   fiilor   pa­  tinuare   în   alte   produse.   leagă  că  trebuie  să  depu­  ca  făuritori  <
             1
      impresionant   de   formaţii   (Aplauze   puternice,   înde­  şi  avem  datoria  să  facem   triei   la   întreaga   activita­  Pînă   la   urmă,   productivi­  nă   eforturi   susţinute   pen­  revoluţionare
      artistice-culturale,   a   sute   lungate).          totul  pentru  dezvoltarea  şi   te,  la  făurirea  unei  vieţi   tatea  muncii  constituie  fac­  tru  a-şi  ridica  nivelul  pre­  patriei   noasl
      şi  sute  de  mii  de  cetăţeni   M-aş  referi  la  un  singur   întărirea   ei.   Lumea   cu­  demne,   libere,   la  întărirea   torul   hotărîtor   pentru   re­  gătirii   profesionale,   tehni­  puternice, pi
      ai   patriei,   între   care   un   exemplu.  Enescu  şi  Bel  la   noaşte,   în   fond,   numai   independenţei   şi   suverani­  ducerea   cheltuielilor   mate­  co-ştiinţifice,   nivelul   poli­  Fără   nici
     număr  important  de  forma­  Bartok  au  scris  muzică  in­  două   deosebiri   esenţiale   tăţii   României   I   (Aplauze   riale  şi  economisirea  ma­  tic   şi   ideologic.   Ac'esCS'-   ^această   actn
      ţii  şi  de  cetăţeni  din  rîn­                     în   domeniul   proprietăţii   :   puternice,   prelungite;   se   terialelor   înseamnă   econo­  sînt   cerinţe   hotărîtoâre   făşoară  şi  se
      dul   naţionalităţilor   conlo­  spirată   din   viaţa   poporu­  există,  pe  de  o  parte,  pro­  scandează   î n  d  e l u  n  g     misirea   muncii,   a   forţei   pentru   dezvoltarea   socie­  şi  în  viitor,
                                lui  unde  au  trăit.  Muzica
      cuitoare.  S-au  dat  şi  des­  lui  Enescu  are  o  valoare   prietatea   burghezo-moşie-   „Ccauşescu şi poporul !").  de   muncă.   Creşterea  pro­  tăţii  noastre  socialiste.  (A-   limbi.  Dar  •
      pre  acestea  cifre;  sînt  cu­  universală.   Şi   muzica   lui   rească,   proprietatea   celor         ductivităţii   muncii   consti­  plauze   puternice,   prelun­  nou  să  subli
      noscute.  De  aceea  nu  mă   Bella  Bartok  are,  de  ase­  bogaţi,   care   au   stăpînlt   Dragi tovarăşi,  tuie  factorul  hotărîtor  pen­  gite).          activitatea   id
      voi  referi  la  ele.  Dar  tre­  menea,   o   valoare  univer­  sau  stăpînesc  în  multe  ţări   Poporul   nostru   acţionea­  tru  făurirea  cu  succces  a   tico-educativi
      buie,  de  asemenea,  să  sub­  sală,  dar  el  a  înţeles  că   mijloacele   de   producţie,   ză  cu  toate  forţele  în  ve­  socialismului   şi   comunis­  Doresc  să  reamintesc,  şi   xista   loc   d
      liniem   că   numai   societa­  trebuie  să  se  ocupe  şi  a   ceea  ce  a  şi  dus  la  îm­  derea   realizării   hotărîrllor   mului   în   patria   noastră!   în  acest  cadru,  necesitatea   singură   lim
      tea   noastră   socialistă,   în­  acordat  multă  atenţie  mu­  părţirea  lumii  în  clase  ex­  Conferinţei   Naţionale,   a   (Aplauze   puternice,   pre­  realizării   în   bune   condiţii   şi  politică  :
      făptuind   neabătut   politica   zicii   populare   româneşti,   ploatatoare  şi  asuprite.  E-   planului  pe  1983.  Realiză­  lungite).  a  activităţii  de  comerţ  ex­  ţiei   revoluţie
      naţională  de  deplină  ega­  care  l-a  ajutat  în  inspira­  xistă,   pe   de   altă   parte   rile   pe   primul   trimestru   Trebuie  să  acţionăm  cu   terior,  a  exportului,  a  coo­  lismului   ştiir
      litate  în  drepturi,  a  putut   ţia  sa.  Nici  un  adevărat  om   proprietatea   socialistă,   a   sînt,  în  general,  bune.  Am   mai  multă  hotărîre  în  ve­  perării  în  producţie  cu  ţă­  rialismului   c
      să  asigure  toate  condiţiile   de  cultură  şi  de  ştiinţă  nu   întregului   popor.   Nicăieri,   vorbit   la   recenta   plenară   derea   ridicării   rentabilită­  rile   socialiste,   cu   ţări­  toric  !  Fără
      pentru   desfăşurarea   activi­  poate  să  ignore  tot  ce  este   nici  la  noi,  nici  în  altă   a   Comitetului   Central   al   ţii  fiecărui  sector  de  acti­  le  în  curs  de  dezvoltare,   lă  că  este
      tăţii   literare,   artistice-cul-   bun  în  trecutul,  în  prezen­  parte,  nici  în  trecut,  nici   partidului   pe   larg   despre   vitate,  a  -creşterii  puterni­  precum  şi  cu  ţările  capi­ 1  dorim  —  o
      turale   în   limbile   fiecărei   tul  şi  tot  ceea  ce  trebuie   astăzi,  fabrica  nu  este  îm­  toate  acestea,  de  aceea  nu   ce  a  eficienţei  economice.   taliste   dezvoltate,   pârtiei-    te  de  stiluri
      laţionalităţi.                                       părţită   după   apartenenţa   voi  mai  insista  acum  asu­  Să   aplicăm   cu   hotărîre   parea   activă   a   României   artă,  in  litei
                                făcut   pentru   viitorul   co­  Ia  o  naţionalitate  sau  alta.                                          la   diviziunea   internaţiona­  ceastă   variei
       Desigur,  sînt  multe  pro-   mun  al  popoarelor.  (Aplau­                   pra lor.                   noul   mecanism   economic   lă  a  muncii.  Pentru  ţara
      >leme  de  discutat  şi  în  do­  ze puternice, îndelungate).  In   ţările   cu   proprietate   Este   necesar   să   facem   in  toată  amploarea  şi  în   noastră,   care   importă   un   trebuie  să  og
      meniul   activităţii   economi­  în  al  patrulea  rînd,  oda­  capitalistă,   fabrica   este   totul  pentru  a  realiza  în   toate  laturile  sale,  aşa  cum   volum   mare   de   materii   cificul   fiecăi
      ce,  şi  de-învăţămînt,  şi  de   tă  cu  dezvoltarea  largă  a   deţinută   de   un   grup   de   cele   mai   bune   condiţii   am  menţionat  şi  la  ultima   prime  şi  de  materiale,  îm­  nu  trebuie,  5
      cultură.  Le-am  discutat  pe   democraţiei   muncitoreşti   acţionari  de  diferite  naţio­  planul  pe  1983,  în  indus­  plenară  a  Comitetului  Cen­  bunătăţirea  continuă  a  co­  să  afecteze  s
      larg   la  Conferinţa  Naţio­  revoluţionare,   cu   realiza­  nalităţi,  multe  din  acestea   trie,  în  agricultură,  în  ce­  tral al partidului nostru.  merţului  exterior,  a  expor­  abaterea   de
                                                                                                                                                                             idee
      nală,   inclusiv   la   ultima   rea  unui  cadru  nou,  demo­  sînt  acum  societăţi  multi­  lelalte   sectoare.   înfăptui­  O  atenţie  deosebită  este   tului   constituie   o   cerinţă   politic,  activităţi
                                                                                                                                                                      rei
      plenară  a  Comitetului  Cen­  cratic,   de   participare   a   naţionale.  La  noi  şi  în  ge­  rea  cu  succes  a  planului   necesar   să   acordăm   cali­  de   o   importanţă   deosebi­  ducative.
      tral.   Lipsurile,   problemele   maselor  la  conducerea  tu­  neral   in   ţările   socialiste,   pe  acest  an  este  hotărîtoa-   tăţii   produselor   noastre.   tă  pentru  a  asigura  tot  ce
      care   sînt   într-un   domeniu   turor   sectoarelor   dc   acti­  fabrica  sau  uzina  este  pro­  re   pentru   înfăptuirea   în­  Trebuie   să   facem   totul   este   necesar   desfăşurării   Trebuie  u
                                                                                                                                                                              s
      sau  altul  sînt  comune,  in­  vitate,   se   asigură   deopo­  prietatea  comună  sau  coo­  tregului   cincinal.   Avem   pentru   a   realiza   produse   în  bune  condiţii  a  întregii   poziţie comt
      diferent   în   ce   limbă   se   trivă  maselor  populare,  oa­  peratistă   —   proprietatea   toate   condiţiile   necesare   de  o  calitate  tot  mai  bună,   activităţi.  sigentă faţă
      scrie  sau  se  predă,  indife­  menilor  muncii,  deci  şi  ce­  oamenilor   muncii.   Sînt   pentru  aceasta  !  Mai  cu   competitive  cu  orice  pro­  Pe   ansamblu,   înfăptuirea   cepţii retrog
      rent  în  ce  fel  se  acţionea­  lor  din  rîndul  naţionalită­  două feluri de proprietate  seamă  aş  dori  să  sublini­  duse   similare   pe   plan        să se dea o
      ză  într-un  sector  sau  al­  ţilor,  participarea  egală  la   —  proprietatea  în  care  oa­  ez,  şi  în  acest  cadru,  ac­  mondial.  Dar  calitatea  tre­  neabătută   a   hotărârilor   rîtă oricăror
                                                                                                                                           Congresului  al  Xll-lea,  „ii­
      tul.  Avem  încă  multe  de   conducerea   tuturor   dome­  menii   muncii,   producăto­  tivitatea   creatoare,   entu­  buie  privită  cu  toată  răs­  le  Conferinţei  Naţionale,  S*   naţionalism,
      făcut   pentru   lichidarea  u-   niilor  dc  activitate,  în  toa­  rii,  sînt  stăpînii  mijloace­  ziastă  a  muncitorilor,  ţăra­  punderea,  în  toate  sectoa­  tisemitism ş
                                                                                                                                                                re­
                                                                                                                                                       partidului
      nor   lipsuri,   unor   neajun­  te   organele   politice,   de   lor  de  producţie  şi  le  fo­  nilor,  intelectualilor,  a  tu­  rele,  începînd  cu  cărbune­  Programului  factorul   hotărîtor,   de manifeste
                                                                                                                                           prezintă
      suri,   pentru   perfecţionarea   stat,  economice  şi  sociale,   losesc  în  interesul  lor,  al   turor   oamenilor   muncii,   le,  minereul  şi  petrolul,  cu   cerinţa   fundamentală   pen­  ţiilor claselo
                                                                                                                                                                      re, a concep
                                                           bunăstării întregului popor
      continuă  a  activităţii  noas­  în   plenarele   consiliilor                  fără  deosebire  de  naţiona­  materiile   prime.   Pentru
      tre.                      s-au  prezentat,  şi  în  aceas­  —   şi  proprietatea  capita­  litate,   a   întregului   nostru   că,   spre   exemplu,   dacă   tru  a  asigura  condiţiile  ne­  nare.
                                                                                                                                                              patriei
                                                                                                                                           cesare
                                                                                                                                                    ridicării
                                                                        pe
                                                                 bazată
                                                           listă,
                                                                             asuprire
       Dar  pe  drept  cuvînt  a   tă  privinţă,  date;  sînt  bine   ■şi  exploatare,  în  care  o   popor,   care   acţionează   în   producem  cărbune  cu  ca­  noastre  pe  noi  culmi  de   Cu  atît  m;
      vorbit   aici   tovarăşul   Fe-   cunoscute.  Nu  există  sector   mină  de  oameni  asupreşte   deplină   unitate   pentru   a   lorii  mai  multe,  cu  steril   progres  şi  civilizaţie.  Nu­  să  se  adopt
                                                                                                                           vom
                                                                                                                     puţin,
                                                                                                                                     ţării
                                                                                     realiza  planul  pe  acest  an,
                                                                                                                                 da
                                                                                                                mai
      renez  Fazekas  că  în  defi­  de  activitate  unde  să  nu   marea   majoritate   a   mun­  fiind   convinşi   că   aceasta   energie  mai  multă  şi  mai   mai  pe  baza  creşterii  mai   fermă   acum,
      nitiv   cărbunele   din   Paro-   fie  prezenţi  în  mod  egal,   citorilor   şi   a   popoarelor   corespunde   intereselor   vi­  ieftină  ;  dacă  vom  da  pe­  puternice   a   venitului   na­  internaţional
      şeni,  din  Valea  Jiului,  dar   să   participe   la   întreaga   respective  şi  pe  care  o  fo­  tale   ale   naţiunii   noastre,   trol  cu  impurităţi  cît  mai   ţional,  a  bogăţiei  naţionale   reactivare   a
     şi  cel  din  Covasna  şi  cel   viaţă  politică,  socială  şi  oa­  losesc   pentru   îmbogăţirea   ale   viitorului   nostru   liber,   puţine,   înseamnă   a   reali­  în   general,   vom   asigura   acţionare   fo.
     din   Oltenia   cere   oameni   menii   muncii   din   rîndul   unui  grup  'restrîns  de  oa­  fericit,   (Aplauze   puternice,   za  o  calitate  bună.  Şi  a-   mijloacele   necesare   atît   cismului.   Ac
      pricepuţi,  cere  să  ştie  să   naţionalităţilor   conlocui­  meni,  ca  o  formă  de  ex­  prelungite).  ceasta  este  valabil  în  toa­  dezvoltării   generale   a   ţă­  cearcă  să  ir
      nînuiască   combinele   şi   toare.   Problema   care   se   ploatare  şi  asuprire.  Şi  se   Se   desfăşoară   o   muncă   te sectoarele.  rii  noastre,  cît  şi  ridicării   cruciadă   ant
                                                                                                                                                                      anticomunist,
      nasinile,   să   acţioneze   cu   pune  şi  aici  este  de  a  per­  mai  adaugă  şi  folosirea  a-   susţinută   în   vederea   în­  Subliniez   aceasta   pentru   continue   a  bunăstării  ma­  neofasciste   ş
      ăspundere,   cu   entuziasm,   fecţiona   în   continuare,  de   cestei   proprietăţi   în   asu­  făptuirii   programului   e-   că   problema   calităţii   nu   teriale   şi   spirituale   a   desfăşoară   o
      u  căldură  —  cum  s-a  ex-   a  ridica  continuu  rolul  or­  prirea   şi   înrobirea   altor   nergetic   şi   de   dezvoltare   trebuie   privită   numai   în   poporului.   Aceste   pro­  tensă  de  dc
      orimat   tovarăşul   Ferencz   ganismelor   democratice,   al   naţiuni  şi  popoare,  în  sis­  a  bazei  de  materii  prime.   sectoarele   de   prelucrare,   bleme   privesc   deopotri­  ponegrire   a
      Fazekas  —  şi  atunci  pot   adunărilor   generale   ale   temul  colonialist  şi  impe­  Avem,  în  domeniul  minier,   că  ea  începe  de  la  mate­  vă  pe  toţi  oamenii  mun­  liste,  a  soci
     să  soluţioneze  orice  proble­  oamenilor  muncii  —  in  ca­  rialist.  Noi  am  ales  o  for­  rezultate   bune;   s-au   luat   riile  prime  pînă  la  finali­  cii,   fără   deosebire   de   general.   Ace
      mă  în  bune  condiţii.  în-   litate   de   proprietari,   de   mă   nouă   de   proprietate.   măsuri  şi  în  domeniul  pe­  zare  şi  pînă  cînd  ajunge   naţionalitate.  Nu  putem  să   este  legală,  <
      ir-adevăr,  orice  maşină  nu   producători   şi   de   benefi­  Ea  nu  poate  fi  împărţită   trolier  —  şi  avem  convin­  la   consumatori.   In   toate   discutăm   nici   un   fel   de   tensificarca
      tre  decît  o  singură  limbă;   ciari,   ca   adevăraţi   stăpîni   după   originea   naţională   ;   gerea  că  vom  realiza  ceea   sectoarele  —  şi  sînt  foarte   problemă   fără   să   înţele­  rilor,  de  po
     nici  matematica,  nici  fizi­  ai  ţării  —  la  elaborarea   ea  este  împărţită  după  fe­  ce   ne-am   propus.   Avem,   multe  —  trebuie  să  se  a-   gem  că  trebuie  să  facem   prlre  a  ţării
     ca,  nici  chimia,  nici  biolo­  politicii  interne  si  externe,,   lul  în  care  serveşte  popo­  de  asemenea,  o  serie  de   sigure  o  calitate  corespun­  totul  şi  să  unim  efortu­  dezvoltare.   I
     gia  nu  au  limbi  diferite.   la   înfăptuirea   Programu­  rului   sau   unui   grup   de   rezultate  pozitive  şi  în  ce   zătoare  a  muncii  !  Aceasta   rile  întregului  nostru  popor   fost  nici  ea
     Ele  pot  fi  exprimate  sau   lui partidului.       oameni.   Proprietatea   noas­  priveşte  asigurarea  ţării  cu   constituie,  de  asemenea,  o   în  direcţia  înfăptuirii  Pro­  ceste   campai
     formulate  în  diferite  limbi,   Ce  se  poate  spune  şi  în   tră   socialistă   serveşte   alte  materii  prime.  Se  des­  cerinţă   primordială   a   sta­  gramului  de  făurire  a  so­  re  şi  dezinf
     dar  au  o  singură  limbă  —   această   privinţă,   tovarăşi?   poporului   !   Toţi   oamenii   făşoară   o   activitate   susţi­  diului   actual   al   dezvoltă­  cietăţii   socialiste   multilate­  tovarăşi   s-av
     şi  trebuie  să  ne  străduim   Avem   rezultate   importan­  muncii,   practic   întregul   nută   în   vederea   reducerii   rii   societăţii   noastre,   una   ral  dezvoltate,  de  dezvol­  ceasta  în  ci
     de  a  cunoaşte  matematica,   te,   organismele   noastre   .popor   este   proprietarul   consumurilor   energetice   şi   din  cerinţele  esenţiale  pu­  tare  continuă  a  bazei  teh­  din  aceste  z
     fizica,   chimia,   biologia,   democratice  au  un  rol  tot   mijloacelor   de   producţie,   materiale,   a   recuperării,   se  de  Congresul  al  XH-lea   nico-materiale   a   patriei   sar  să  respir
     tehnica  cea  mai  avansată,   mai  hotărfîor  în  soluţiona­  al   întregii   avuţii   naţiona­  recondiţionării   şi   refolosi-   privind  o  nouă  calitate  a   noastre.  mascăm   cu
     de  a  o  stăpîni  şi  dezvolta   rea  comună  a  problemelor.   le   !   Această   proprietate   rii  materialelor,  pieselor  şi   muncii   şi   vieţii,   pentru   Trebuie  să  acţionăm,  de   tea   activit
      Aceasta  este  cerinţa  făuri­  Proprietatea   asupra   mij­  constituie   baza   socialismu­  subansamblelor.   Şi   în   a-   realizarea   obiectivului   stra­  asemenea,  în  direcţia  per­  cercuri   reac
     torilor   socialismului   din   loacelor  de  producţie  este   lui  şl  comunismului  ;  ea   ceastă  privinţă  am  obţinut   tegic  de  trecere  la  un  nou   fecţionării   relaţiilor   socia­  fasciste  şi  r
     România  '  Cu  cît  vom  stă­  deţinută  deopotrivă  de  toţi   asigură   bunăstarea,   ferici­  unele   rezultate,   dar   mai   stadiu  de  dezvoltare  a  ţă­  le  şi  dezvoltării  în  conti­  nu   uităm
     pîni   mai   bine   cuceririle   >amenii  muncii,  fără  deo­  rea,  făurirea  visului  de  aur   cu  seamă  am  stabilit  o  se­  rii.  nuare  a  democraţiei  mun­  cercurile   re;
     ştiinţei,   ale   tehnicii   din   sebire  de  naţionalitate.  A-   al  comunismului  !  (Aplau­  rie  de  programe  care  tre­  In  strînsă  legătură  cu  a-   citoreşti   revoluţionare.   Să   sele   exploah
     toate   domeniile   şi   vom   veni   proprietatea   întregului   ze puternice, prelungite).  buie  realizate  în  toate  u-   eeasta  este  problema  valo­  acordăm   o   atenţie   mai   tat   întotdeai
     făuri   o   tehnică  superioa­  popor,   proprietatea   socială   Am  menţionat  şi  în  alte   nltăţile,   in   toate   judeţele,   rificării   superioare   a   ma­  mare   şi   activităţii   politi-   bească   oame
     ră,  competitivă  cu  cele  mai   pe  care  colectivele  de  oa­  împrejurări,   şi   la   Confe­  în  toate  localităţile  şi  care   teriilor  prime  şi  a  muncii   co-educative  de  formare  a   diferite   naţi
     bune   pe   plan   internaţio­  meni  ai  muncii  au  răspun­  rinţa  Naţională  din  decem­  au  un  rol  de  importanţă   poporului nostru.  omului   nou.   Desfăşurând   tru  a-i  pute
     nal,  cu  atît  societatea  noas­  derea   să   o   administreze,   brie,   faptul   că   partidul   deosebită  în  asigurarea  ba­  De  asemenea,  doresc  să   această  activitate  şi  în  lim­  uşor  şi  pe  u
     tră  se  va  dezvolta  mai  pu­  să  o  dezvolte  —  şi  fiecare   nostru   a   rezolvat   proble­  zei   tehnico-materiale,   a   menţionez  din  nou  necesi­  bile  naţionalităţilor  —  aşa   Au   încercat
     ternic.  cu  atît  se  va  ma­  om   al   muncii,   indiferent   ma   naţională   pornind   de   dezvoltării   economico-soeia-   tatea  acordării  unei  atenţii   cum am mai menţionat  că  şi  popoa
     nifesta  si  mai  pregnant  a-   de  naţionalitate,  este  pro­  la   principiile   socialismului   le.    mai  mari  pregătirii  cadre­  —  trebuie  să  vorbim  ideo­  pentru  a  te
     devărata  egalitate  în  drep­  prietar  colectiv  şi  răspun­  ştiinţific,   de   la   concepţia   Desfăşurăm  o  largă  ac­  lor,   calificării   şi   recalifi­  logic  şi  politic  o  singură   Unitatea   oa
     turi.   (Aplauze   puternice,   de   colectiv   de   această   inarxist-leninistă,   intr-un   tivitate   generală   privind   cării   lor,   ridicării   nivelu­  limbă   :   limba   concepţiei   cii,  fără  dec
     prelungite).              proprietate.  Aşa  cum  acum,  mod   democratic,   rcalizînd  reducerea cheltuielilor ma­  lui cunoştinţelor profesio­  revoluţionare, materialist-  ţlonalitate, i
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11