Page 61 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 61
S&lieScra JuA. m<s*a
SMÂ L'| ;;Ţf ;•??,* '
VIZITA PRIETENEASCĂ DE LUCRU
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
A TOVARĂŞULUI MITIA RIBICICI
IN TARA NDASTRA
S O C I A L I S M U L ÎNCEPEREA convorbirilor oficiale bunelor relaţii ÎN CAPITALĂ
SOSIREA
ţinută
La C.C. al P.C.R. au în
a
ceput, luni, 18 aprilie, con
popoarele noastre.
vorbirile oficiale între tova dintre partidele, ţările şi La invitaţia tovarăşului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C răşul Nicolae Ceauşescu, în acelaşi timp, tovară Nicolae Ceauşescu, secretar
secretar general al Parti şul Nicolae Ceauşescu a general al Partidului Co
x U L A R J U D-ET E A N dului Comunist Român, transmis, din partea sa, a munist Român, preşedin
preşedintele Republicii So conducerii partidului şi sta tele Republicii Socialiste
cialiste România, şi tova tului nostru un cald sa România, luni a sosit în
Anul XXXV, nr. 7 911 MARJI, 19 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani răşul Mitia Ribicicl, pre lut şi cele mai bune Capitală o delegaţie a
şedintele Prezidiului Co urări Prezidiului C.C. al Uniunii Comuniştilor din
mitetului Central al Uniu U.C.I. Iugoslavia, în frunte cu
nii Comuniştilor din Iu Tovarăşul Mitia Ribicici tovarăşul Mitia Ribicici.
goslavia. a exprimat gratitudinea sa preşedintele Prezidiului Co
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ Ceauşescu a r ă ş u l salutat cu şi a membrilor delegaţiei mitetului Central al U.C.I.,
o
v
T
Nicolae
efectuează
care
o
vizită
a
pentru invitaţia de a vizi
căldură vizita tovarăşului ta România, pentru calda prietenească de lucru în
Mitia Ribicioi în România primire şi ospitalitate cu ţara noastră.
Toate forţele pentru încheierea şi a subliniat satisfacţia care au fost întîmpinaţi, româno-iugoslav dc la Bu
Noul dialog la nivel înalt
de a se întllni şi purta
convorbiri cu preşedintele expresie a sentimentelor cureşti reprezintă un mo
de profundă stimă si prie
insăminţării porumbului! Prezidiului C.C. al U.C.I., tenie ce şi le nutresc re ment de o deosebită im
portanţă în cronica bogată
probleme
şi
în
bilaterale
internaţionale de interes ciproc popoarele iugoslave a legăturilor statornicite
In unităţile din Consiliul ză şapte maşini de semă rea terenului să devanseze şi poporul român. La rîn- între cele două ţări socia
unic agroindustrial Geoa- nat porumb. Acest fapt a însămînţatul porumbului. comun, de a continua dia dul său, preşedintele Pre liste vecine şi prietene,
giu, cele două lucrări a- impus buna organizare a In acest mod s-a asigurat logul deschis, tradiţional, zidiului C.C. al U.C.I. şi-a menit să dea un nou im
flate la ordinea zilei în front suficient pentru bu româno—iugoslav la nivel manifestat satisfacţia de a puls dezvoltării tot mai
agricultură în această pe activităţii pe ogoare, coor nul mers al semănatului. înalt, care s-a dovedit a se întllni şi de a avea intense a prieteniei, cola-
rioadă — insămînţarea po donarea acesteia cu com Referindu-ne la însămln- fi un factor hotărîtor în
rumbului şl orbicidarea petenţă, astfel îneît să fie ţatui propriu-zis, trebuie dezvoltarea tot mai sus (Continuare in pog. a 4-a) (Continuare în pag. a 4-a)
păioaselor — se apropie spus că această lucrare
tot mai mult de punctul este înaintată în toate uni
final. Aurel Doboş, pre ÎN CO MC HIUL tăţile. La C.A.P. Aurel
şedintele consiliului unic, UNiC Vlaicu s-au semănat, pînă ÎN ÎNTÎMPINAREA ZILEI DE 1 MAI
nc spunea că in două zile acum, aproape 90 de ha,
de lucru în plin — cu AGROINDUSTRIAL şi în cursul zilei de azi
bună organizare şi coor GEOAG1U 25 0U0 TONE semnificative economii
donare a muncii — se pot se va încheia lucrarea. La DE CĂRBUNE de materiale: Ia ciment
C.A.P. Geoagiu — începînd
încheia lucrările „la zl“. PESTE PLAN 34 tone, la var pastă 4
Dar să vedem concret folosită din plin fiecare de ieri, se acţionează cu mc, la agregate minera
cum se acţionează în ve oră bună de lucru în cîmp. două maşini de semănat, La cariera Cimpu lui le 141 mc, la metal 2.5
derea atingerii acestui o- La C.A.P. Geoagiu, Ro- realizîndu-se 28—30 ha pe Neag. aparţinind do Com tone, la energie electrică
biectiv. mos şi Aurel Vlalcu, ingi zi. Două zile mai sînt binatul minier Valea Jiu 11 MWh. Cele mai bune
nerii şefi ai acestor coope necesare pentru încheierea lui, a avut Ioc prima a- rezultate Ia capitolul eco
Cu fiecare maşina dunarc generală a oame nomii le-au obţinut co
rative — respectiv Ioan acestei lucrări şi la C.A.P.
de semănat — viteză Rob, Mircea Pătrînjan şi Rotnos şi Vaidei. nilor muncii pentru ale lectivele de muncă ale
organului
gerea
colectiv
staţiilor de beton din De
de lucru sporită Antonie Pera — au asigu de conducere şi a comi va şi Oruştie, atelierului
TRAIAN BONDOR
în Consiliul unic agro rat desfăşurarea lucrări siilor de lucru ale C.O.M. de confecţii metalice
industrial Geoagiu lucrea- lor în aşa fel ca pregăti- (Continuare în pag. a 2-a) De curînd, cariera a do- Deva.
în
de
• 5(3 ee>w«>«y<9ba»w - » <sa . bîndit statut subordonată 800 TONE DE CĂRBUNE
treprindere,
u
C.M.V.J., iar evenimentul EXTRASE
Producţia fizică — realizată ritmic, la înalt nivel calitativ a stimulat puternic acti la extracţie şi realizarea
vitatea întregului colec în avans a unui impor SUPLIMENTAR
desco-
volum
tant
de
Cîîui „motorul" trustului trage bine, tiv. Menţionăm că de la în pertă. şi-au pregătit cu temei
de
Minerii
Ţebea
la
ceputul acestui an, în IMPORTANTE nicie şi răspundere pro
constructorii nu mai au timp de pierdut! urma măsurilor întreprin ducţia po acest an, fiind
se pentru valorificarea ECONOMII ferm hotăriţi să-şi înde
Circulă printre şantie- livreze la timp materialele confecţii metalice, repara tuturor posibilităţilor de DE MATERIALE plinească sarcinile dc
rişti o vorbă : „Cînd solicitate pe şantiere ? Un ţii şi prefabricate), ne-am creştere u productivităţii In prim-planul activi plan, să extragă mai
S.U.T.-ul (Staţia de utilaj prim răspuns îl primim organizat şi mobilizat mai muncii, colectivul carie tăţii de zi cu zi, oame mult cărbune pentru eco
şi transport Deva — n.n.) din partea tovarăşului bine la treabă. Pe la sfîr- rei a obţinut o depăşire nii muncii de Ia Staţia nomia naţională. Invin-
1
„merge' cu motoarele în Hertl Carol, inginerul şef şitul lunii ianuarie s-a tre a planului producţiei fi de utilaj şi transport De gînd greutăţile cu care
plin, constructorii nu au al unităţii: cut la producerea mortaru zico de 25 000 tone do va situează îndeplinirea s-au confruntat în aba
timp decît pentru muncă". — Timpul favorabil al lui numai In schimbul doi, cărbune. |n prima aduna planului la toţi indicato taje, minorii do aici au
Tar printre muncitorii de acestui început de an a schimbul întli rămînînd re a oamenilor muncii, rii dc producţie, în con obţinut randamente do
la S.XJ.T. : „Noi ţinem în fost din plin folosit de co pentru beton, acoperindu-se organul colectiv de con diţiile încadrării în con extracţie tot inai bune,
viaţă şantierele, sîntem lectivul nostru. Am reuşit, astfel solicitările. La vii ducere s-a angajat ca şi sumurile de materiale reuşind să înregistreze,
„motorul" trustului". Tre mai bine decît altădată, toarea piaţă a Devei am în continuare să acţione- planificate, realizării u- de la începutul anului şi
buie să recunoaştem, repli să asigurăm şantierelor asigurat la timp prefabri zo stăruitor pentru depă uor importante economii, pînă în prezent, o depă
cile sini cit se poate de trustului majoritatea mate catele şi utilajele necesare, şirea sarcinilor de plan, în perioada trecută do la şire a sarcinilor de plan
adevărate. De la această rialelor de construcţii con l-am sprijinit pe construc să contribuie la consoli începutul anului, după de aproape 800 tone căr
unitate producătoare dc tractate, în mod ritmic, în tori, inclusiv cu sudori darea experienţei dobîn- cum ne-a comunicat Flo bune. în fruntea hărni
materiale . de construcţii, cantitatea şi la calitatea pentru a se încadra în ter dite în activitatea cu spe rin Comăncscu, contabi ciei minereşti s-au situat
sînt „pompate" zilnic şan prevăzute. Eforturile au menele stabilite. Deci, a- cific de carieră. în acest lul şef al unităţii, colec brigăzile conduse do
tierelor do investiţii ale fost mari din partea noas preeiez că ne-am făcut da- sens, preocupările actua tivul de aici şi-a realizat Gheorghc Josan, Ştefan
judeţului nostru importan tră, dar nu ne-am plîns le ale colectivului sînt şi depăşit prevederile de Prodan, ’l'raian Băjan,
te cantităţi de materiale nici măcar o clipă. Am în LIVIU BRAICA îndreptate spre sporirea Plan Ia principalele sor Antonie Vasiu, Teodor
pentru blocurile de locuin ţeles că trebuie să mun producţiei suplimentaro timente fizice, a realizat Tabac.
ţe, pentru celelalte obiec cim mai mult şi mai bine (Continuare in pag. o 2-a)
tive industriale şi sociale. şi aşa am făcut. S-a lu
Cum a muncit colectivul crat în schimburi prelun
■staţiei în primul trimestru gite (staţiile de betoane,
al anului ? A reuşit el să balastierele, atelierele de Revenim pe şantierele de constricţii din Brad
Ritmurile de lucru ar fi mai burse, daco
aprovizionarea s-ar derula corespunzător
Recent am întreprins un tencuiau faţada blocului. dare (31 mai a.c.), dacă to cantităţi insuficiente, gre
nou raid pe şantierele de Se grăbeau, aflăm, deoa varăşii de la E.G.C.L. Brad vând, fireşte, asupra ritmu
construcţii din Brad. Pri rece sînt rămaşi în urmă — care s-au angajat să lui de lucru.
mul obiectiv vizitat a fost cu cîteva zile, datorită asigure zilnic 25 de mese Acelaşi necaz îl au şi
blocul 16 (parţial predat faptului că n-au avut cu riaşi la lucrarea amintită lucrătorii de la blocul 17.
locatarilor), unde lucrăto ce muta schelele. Automa — vor continua să nu se „Stăm cu setul de cofraje
rii din subordinea mais caraua solicitată a venit cu ţină de cuvînt. Practic, în montat dc două zile — a-
trului Dumitru Codilă e- cîteva zile întlrziere (de nici o zi nu au venit la rată inginerul Avram Gan-
xecutau finisajele Interioa cea, şeful punctului de lu
re la scara D, singura Ritm şi calitate în realizarea INVESTIŢIILOR cru — şi nu putem avan
scară încă nedată în folo sa, deoarece n-am primit
sinţă. Şeful lucrării ne a- fapt chiar în ziua raidului lucru mai mult de 13—14 beton. Staţia noastră nu
sigură că în trei zile apar nostru) şi numai după in oameni — subliniază sub- le poate fabrica fiindcă nu
tamentele vor putea fi pre tervenţia energică a ingi inginerul Bădilă şi întă primeşte ciment". Pînă să
date beneficiarilor. Cu o reşte tehnicianul Ion Pe- vină betonul, muncitorii
condiţie însă: Instalatorii nerului Gheorghe Cărăbaş, truţ, responsabilul compar din echipa lui Nicolae
de la Şantierul 6 Deva directorul tehnic al T.C. Farcău, formaţie speciali
să-şi întărească forţele, Deva. timentului producţie al zată în astfel de lucrări,
pentru a putea monta şi La „Poşta nouă" (C.T.A.), Şantierului 4 Brad. Şi ca detaşată de la Deva, fac
verifica în timp optim o- sublnglneru! Nicolae Bădi- un făcut, continuă inter şi ei ce pot... Luîndu-ne
C.S.H. Atelierul reparaţii maşini electrice. Şeful echipei biectlvele sanitare în băi lă, şeful punctului de lu locutorii, de la jumătatea
do bobinatori ClUtideanu Si mion, împreună cu muncitorul şi bucătării. în exterior, cru, ne spunea că s-ar lunii martie, cimentul vi MIRCEA LEPÂDATU
Vasile Colceru, execută repararea unui rotor asincron.
- Foto : V. ONOIU zidarii din formaţia con putea întîmpla să nu fie ne foarte greu, cu întîr-
dusă de Mi ba i Zcgreanu respectat termenul de pre zierl de zile întregi şi în (Continuare în pag. a 2-«)