Page 62 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 62
DRUMUL SOCIALISMULUI t
paq 2
FAZA REPUBLICANĂ
A FESTIVALULUI CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
NATIONAL
11.00 Almai
11.30 Momc
Marir.
.îmbrăţişaţi-vă copiii. Au fost minunaţi!“ încheierea însămînţării porumbului ! 11.40 Roma
rile s>
semănatul
nul
(Urmare din pag. 1)
grădinăreşte,
iar
tractoarelor
munqesc
dul 5
în condiţiile respectării cu cu hărnicie şi conştiincio 12,10 Pan or
indemnuf din titlul acestor generale nr, 6 Petriîa, cu zile artistice (nr. 4 Deva, Calitatea stricteţe a tuturor reguli zitate, cu atenţie maximă 12.40 Desen
nsemnări a fost adresat, du- „Ţară scăldată-n soare", de Beriu, Geoagiu) s-a „văzut" lor agrotehnice. S-a asi să nu lase goluri, să se vestir
niniicâ, instructorilor şi ca cei de la Casa pionierilor rostul acestora, interesul pen semănatului — gurat o densitate optimă mene pînă în marginea verde
drelor didactice, de către şi şoimilor patriei Brad, de tru eficienţa actului educa o preocupare la hectar, în bătălia pen tarlalelor. 15.30 Telcs:
F.C. .
membrii juriului fazei repu recitalul de poezie „Balada tiv. tru obţinerea unei produc Bucul
blicane a celei de-a IV-a pentru Avram lancu” al Li De la muzica cultă (şcoli rezonabilă, ţii bune de porumb în Erbicidarea păioaselor 17.15 Clubu
ediţii a Festivalului naţional ceului industrial nr. 3 Deva, le generale nr. 8 Deva, 1 permanentă acest ao evidenţiindu-se 17,45 1 001
„Cîntarea României". 1 000 de formaţiile şi grupurile co Petroşani, 5 şi 10 Hune mecanizatorii Aurel Bacrău se apropie de final 20.00 Tcleji
de şcolari, de la virsta cla rale ale Liceului pedagogic doara, Liceul pedagogic De şi Nicolae Săndulescu 20,20 Actua
sei I şi pînă la adolescenţii Deva, şcolile generale nr. 5 va) la suite de solişti vocali Străduindu-se să asigu (C.A.P. Aurel Vlaicu), Se acţionează cu aceeaşi 20,35 Video
re o viteză de lucru maxi
care-şi sărbătoresc majoratul, şi 10 Hunedoara, 1 Petro şi instrumentişti, rapsozi şi mă pentru fiecare maşină, Iierman Zeii, Simion Nas- stăruinţă şi răspundere nală
au făcut ca întrecerea, ce a şani. recitatori - totul a stat sub cooperatorii, mecanizatorii ta şi Constantin llie (C.A.P. pentru a se încheia cit 21,05 Teatn
întrunit într-u-n spectacol-şnur Prin „Vizită la Muzeul sa trăsăturile calităţii. Şi dacă Romos), Nicolae Mărgi mai grabnic şi erbicidarea Dandi
toate genurile artistice, să tului" ansamblul folcloric de membrii juriului au îndem şi specialiştii nu neglijează nean, Traian şi Dorel Rîn- culturilor semănate în 22.15 Teleji
dobîndească trăsăturile şi cîntece şi dansuri al Casei nat, cu întreaga fiinţă, in calitatea lucrărilor. Pre zar (C.A.P. Geoagiu) şi toamnă. în ziua cînd apar
caracterul unei competiţii a pionierilor şi şoimilc patri- structorii, cadrele didactice, gătirea terenului s-a făcut alţii. Oamenii de la vola aceste rînduri, cooperative-
valorilor la cea mai înaltă e. din Deva a deschis in părinţii să-şi îmbrăţişeze fiii, mmemi
t eaptă - cea naţională ! spirat suita acestor genuri au făcut-o pentru Simona III
S-a.u întilnit montajele li- in care jocul şi melosul Gălbenuşe, pentru Mariana
terar-muzicaîe, recitalurile de popular, obiceiul păstrat din Anghel, Gabriela Florescu, BUCURE
poezie, formaţiile vocal-instru- moşi-strămoşi au fost ade Lunela Troacă, pentru copilul dioprograrr
mentale, dansurile de toate vărate revelaţii în concurs. minune din formaţia de dans La ordine
cultură;
genurile cu ansamblurile fol „Cununa griului" (Şcoala ge modern a Şcolii generale 7.30 La p
clorice, rapsozii şi brigăzile nerală nr. 4 Deva), „Colin nr. 1 Hunedoara şi a între al muncii;
artistice într-un spectacol datul cu duba" (Zam), au gului ansamblu de aici, au sei; 8,10
lor; 9,00
realizat după o concepţie tenticitatea şi acurateţea jo făcut-o pentru talentele din 9.05 R;\spi
dansurile clasic, de societate,
şi regie deosebite, care a cului momlrlănesc de la Is- modern de la şcolile gene rilor; i">0C
prilejuit un permanent dia- croni, a celor mixte de la ipg ' "'O Forn
cîntei
iog cu publicul. Simeria şi Liceul industrial rale nr. 5 şi 1 Petroşani, „•o ar el oi
11,60 Bule
Dialogul l-a dat mesajul nr. 2 Deva, Casa pionieri 3 Deva, 1 Hunedoara, Casa SR : '' : ■ ■ V:'i Mierofonu
pionierilor şi şoimilor pa
lor Deva, căluşerii de la
mălţător şi generos al do triei Deva, pentru cele din Publicităţi
rinţei de pace, pe care l-au Orăştioara de Sus şi Orăş- estrada şcolii generale nr. 4 le agricole de producţie de ştiri;
O.D.U.S.;
Emilia
Dane,
Brigada
Cuieş
a
C.A.P.
Cooperatorii
Ilia.
sugerat, prin limbajul emo tie (liceul „A. Vlaicu"), an Deva, prezentă în finală cu Aurel Marian, Silviu Negrilă, Iosif Bolea şi Viorel Toma au din Geoagiu, Aurel Vlai ra folclor
ţionant al artei, copiii Şco samblurile, orchestrele, tara 4 genuri de formaţii, toate adunat 10 căruţe de resturi vegetale forestiere de pe o su cu şi Romos au încheiat premieră
lii generale nr. 4 Deva prin furile şi grupurile vocale şi de ţinută competitivă na prafaţă de teren redată în acest an agriculturii. erbicidatul, iar lâ unităţile Dc la 1
inspiratul lor dans nou cu instrumentale de la Geoa- ţională. din Cigmău, Vaidei şi curioşilor 16.
ştiri;
temă, prin „Manifestul tine giu, liceele industriale ni. 1 „imbrăţişaţi-vă copiii ! 1 000 Pişehinţi, erbicidarea se va lare; 16,1
lui; 16,20
resc pentru pace", montajul Hunedoara, Gurabarza, nr. 5 de copii — mici şi mari — Consfătuirea privind „Integrarea încheia astăzi. Doar la 16.30 Rad
literar muzical-coregrafic al Deva, şcolile generale nr. 5 care duminică au dat pe C.A.P. Pişchinti lucrarea că; 17,00
elevilor de la Liceul indus Hunedoara, Orăştie, Băiţa, scena întrecerii republicane învătămîntului superior minier este puţin întîrziată, dar 17.05 Poli
Blăjeni şi altele. La toate,
Fotbal n
trial nr. 1 Petroşani, prin a „Cîntării României" nu aici au fost deplasate utilaje 18,00 Oreli
„jocurile “ din Aninoasa şi grija pentru păstrarea auten numai măsura talentului, ci cu cercetarea şi producţia" devenite disponibile la gonişti a
Luipeni. Dialogul l-a susţinut ticităţii costumului popular şi şi a efortului, a muncii stă- celelalte unităţi, astfel că sugestia
valorificarea folclorului local într-o or;
tema generoasă şi educati -uitoare şi responsabile de La Institutul de mine din în cadrul unor ample şi la această unitate erbi- Constant!
vă a dragostei de patrie şi a fost relevantă. Iar dacă re puse alături de instructorii Petroşani a avut loc o con dezbateri, au fost eviden cidarea se poate încheia Eduard <
Non st oj
partid, redată la valorile ar citalurile de poezie s-au re lor — educatorii. sfătuire cu tema: „Inte ţiate importanţa funcţiei în scurt timp.
tei adevărare de copiii - liefat prin text, expresivitate grarea învăţămîntului su formative a practicii în în Consiliul unic agro
mereu laureaţi - ai Şcolii şi fond muzical, la brigă LUCIA UCfU perior minier cu cerceta producţie şi valoarea inte industrial Geoagiu, lucră
rea şi producţia". Organi grării învăţămîntului cu rile de pe ogoare au fost
zată de Ministerul Educa cercetarea şi producţia. bine organizate şi coordo
ţiei şi învăţămîntului, Mi S-au făcut numeroase pro nate de consiliul unic, de
nisterul Minelor şi Insti puneri pentru perfecţiona consiliile populare din Ro
DEVA:
tutul de mine, consfătuirea rea conţinutului şi diver Visul d'*
s-a inscris în cadrul pre sificarea formelor în care mos şi Geoagiu, care s-au rului
ocupărilor de transpunere se desfăşoară practica stu situat în fruntea bătăliei RA: O-.i
Acel mi
pentru obţinerea de recol
în viaţă a sarcinilor şi in denţilor în producţie, pen . /siderur
dicaţiilor trasate de secre tru obţinerea unei calităţi te bogate în ao'Sl an. Este, ' Ha);
^ uns tril
tarul general al partidu noi, superioare şi a unei o dovadă că atunci cînd ŞANI :
lui, t o v a r ă ş u l Nicolae eficienţe formative spori se munceşte cu seriozitate tele Tie
Ceauşescu, în vederea îm te în acest important do şi răspundere, cînd toţi rea); ir
(7 Noiei
bunătăţirii şi perfecţionă meniu al pregătirii specia factorii se implică cu ma Teheran
rii sistemului de formare liştilor în minerit. ximum de conştiinciozitate (Cultura
a specialiştilor pentru in lucrările agricole se des cer vrăj
ceafărul
dustria minieră, în pas cu IOAN MUSTATÂ făşoară în bune conditiuni. io — se
cerinţele aptuale şi de per ANINO/
spectivă aie dezvoltării in ră num
dustriei şi economiei româ Ritmurile de lucru URICAI^
(R
nele
neşti. Fii bărl
La consfătuire au parti ar îi mai bune roşie);
(Patria)
cipat reprezentanţi ai uni căra) ;
tăţilor miniere productive Baba şi
şi institutelor de cercetare (Urmare din pag. 1) lui Petru Popa îşi vor res seriile
tură);
din Baia Mare, Cluj-Na- pecta angajamentul. mecanic
pcca, Rovinari, Motru, Plo strict după grafice, consta Rezervorul de apă al o- ci a); I
CALAN
Evoluează formaţia <le dansuri populare a Liceului industrial nr. 2 Deva. ieşti, Deva şi 'Valea Jiu tăm că s-au acumulat pa raşului, de pe dealul Lia, cultură)
lui. tru zile de intîrziere. „Dar are termenul de predare I tul juro
— ne asigură inginerul tot în 31 iunie a.c. Au mai şui) ; îl.
• a — a — » — • — ■» — • — • — » — — Gancea —, dacă aprovizio rămas de executat cîteva | rente d
narea cu beton se va de
Cînd „moloruf*' trustului trage bine, rula ritmic în continuare, lucrări mai importante :
radierului,
armarea
mon
pînă la sfîrşitul lunii ne tarea acoperişului, preten-
constructorii nu mas au timp de pierdut! vom încadra in graficele slonarea şi camera de va
ne. Ce i-ar putea împiedi
prevăzute. Adică, vom ter
(Urmare din pag 1) plu + 150 mc, beton mar staţie. Comuniştii, toţi cei finalizare a acestui obiec mina de executat structu ca pe constructori să se Timpi
fă -{- 5 8G6 mc, mortar mar lalţi lucrători ai staţiei tiv. ra la parter şi etajul unu". încadreze în termenul pla azi, 19
toria, atît aici, cît şi în fă -f- 1 522 mc, maţe riale noastre sînt hotăriţi să Inginerul şef al staţiei a La blocul 21, din Micro- nificat ? „Nimic — subli me în
încălzir
Valea Jiului, unde secţia termoizolante -j- 307 mc, muncească mai mult, să evidenţiat cîteva dintre raionul 1, treburile merg niază maistrul Petru Popa, riabil, r.
din Livezeni a obţinut re confecţii metalice + 89 to înlăture neajunsurile pro formaţiile care se detaşea „ca pe roate". Remarcăm care răspunde şi de aceas tul vx
zultate deosebite la toţi ne, mixtură asfaltică + prii care încă frîneazâ ză prin realizările obţinu în primul rînd organiza tă lucrare —, numai vre in ten sil
indicatorii. te în producţie. între ele, rea ireproşabilă, ordinea şi mea să se menţină frumoa oră dii
Izolat
— O contribuţie impor echipele conduse de maiş gospodărirea exemplară de să în continuare". brumă
tantă la producerea şi li PRODUCŢIA FIZICĂ - REALIZATĂ RITMIC, trii Ioan Găvan, Vaier la acest punct de lucru. în finalul raidului, de la turile i
prinse
vrarea unor însemnate LA ÎNALT NIVEL CALITATIV Pantei imon şi Egri Fran- Blocul are termen de pre inginerul Ioan lenei, şeful i»ar ma
cantităţi de materiale peste cisc (Valea Jiului), cele dare în 31 iunie, dar lu Şantierului 4 Brad, aflăm 21 grac
sarcinile de plan au a- conduse de Dinu Atomei, crătorii din subordinea că trimestrul I, constructo La ir
vut-o toate formaţiile de 054 tone. în afara indica producţia, să poată rapor Pavel Şandor şi maistrul rii brădeni l-au încheiat moaşă
muncă, a ţinut să subli torului ..total prefabrica ta în cinstea zilei de 1 Mai Avei Bozan din Deva. A- maistrului Petru Popa (din cu rezultate bune. Ei s-au Vîntul
nieze planificatoarea Ele te", la care restanţa este realizări frumoase. Ne stră eestea, dar şi altele, prin rîndul cărora se detaşează încadrat în stadiile fizice ficari
din se*
na Todoroni, din cadrul destul de mare, toate ce duim, în continuare, să modul în care se mobili prin hărnicie şi calitatea planificate pentru această
biroului plan-dezvoltare. zează în producţie, fac ca lucrărilor Livia Brezovan, perioadă, la toate obiecti în ui
lelalte sortimente au fost menţinem ritmurile atinse „motorul" trustului să Vasile Vultur, Constantin vele şi şi-au depăşit cu Vreme;
Care sînt aceste rezultate ? realizate şi depăşite, obţi- în prezent, să expediem Sn con
Realizarea producţiei glo nîndu-se şi economii la şantierelor produse de ca funcţioneze la capacitate, Mancja, Teodor Florea) 1,5 milioane lei valoarea înnora
bale industriale, pe pri capitolul consumuri mate litate şi la timp. determinind racordarea, de s-au angajat ca în cinstea producţiei globale la con- ploi
ca rac ti
mul trimestru, în propor riale. La poligonul de prefa asemenea la capacitate, a zilei de 1 Mai să-l predea strucţii-montaj. Deşi în a- 'cui vi
ţie de I0n„4 la sută. a pro — S-a lucrat intens, bricate am discutat cu şe întregului efectiv de con — fără tencuitul faţadei — prilie s-au înregistrat la u- intens:
ducţiei nete de 120,5 la structori ai trustului. A- nele obiective uşoare ră- fcncepv
chiar şi duminica, cînd a ful de echipă Dragoş Han- ceastă consonanţă este fi cu o lună mai devreme. mîneri în urmă, datorate die, U
sută, a prestaţiilor pentru fost nevoie, pentru ca pla gan, care ne-a spus că pînă rească şi necesară, deoare După cum este organiza în special aprovizionării tio. 1
construcţii de 128.0 Ia su nul, dar mai ales solici la 1 Mai toate elementele ce numai aşa obiectivele tă activitatea aici (se lu necorespunzătoare cu ci vor fi
7 gra<
tă Am înregistrat semni tările şantierelor să fie pentru piaţa Devei vor pe care le are T.C. Deva crează în două schimburi) ment şi agregate de rîu, tre 17
ficativ'' depăşiri şi la pro prompt onorate, a comple- fi turnate, deci constructo în acest an pot fi finaliza şi după cum se prezintă există premise certe ca se va
teorol»
ducţia fizică sortimentală: tât Viorel Jude. secretarul rul (şantierul nr. 2) va pu te în termen, de calitate, blocul la această oră, cre pînă la sfîrşitul lunii aces Ţuţuri
prefabricate din beton sim comitetului de partid din tea respecta termenul de cu maximă eficientă. dem că oamenii maistru tea să fie recuperate.