Page 65 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 65
ÎNCHEIEREA vizitei in tara noastră
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ!
A T O V A R Ă Ş U L » I N I Ţ I A R I B I C I O I
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE la cel PLECAREA SPRE
S O tM L I S M I I L încheiat, la C.C. al P.C.R., mai înalt nivel, colabora şi ta Marţi, s-a încheiat vizi
BELGRAD
aprilie,
19
s-au
Marţi,
înţelegeri
stabilite
oficiale
rea
România
convorbirile
dintre
în
Iugoslavia
tre
şi
s-a
a r ă ş u
extins
t o
v
Nicolae
l
de
prietenească
lucru
necontenit,
con
general
îmbogăţit
Ceauşescu,
secretar
în
ţara
efectuată
noastră,
mân,
conlucrare
fructuoasă,
secre
Ceauşescu,
preşedintele
Republi
Nicolae
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C al Partidului Comunist Ro stituind un exemplu de la invitaţia tovarăşului
cii Socialiste România, şi multilaterală, între ţări tar general al Partidului
A
N
Ş l A l G O V S i l i U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E tovarăşul Mitia Ribicici, socialiste, vecine şi prie Comunist Român, preşedin
preşedintele Prezidiului Co tene. Au fost evidenţiate tele Republicii Socialiste
mitetului Central al Uniu progresele însemnate în România, a delegaţiei U-
nii Comuniştilor din Iugo registrate în promovarea
Anul XXXV, nr. 7 912 MIERCURI, 20 APRILIE 1983 4 pagini - 50 bani slavia. raporturilor pe plan po niunii Comuniştilor din
în
cu
frunte
Iugoslavia,
în cadrul ultimei runde litic, economic, tehnico-
de convorbiri, cei doi con ştiinţific, cultural şi în alte tovarăşul Mitia Ribicici,
ducători de partid au avut domenii. Totodată, s-a a- preşedintele Prezidiului
un cuprinzător schimb de preciat că rezultatele deo Comitetului Central al U-
CĂ MPÂNIA AGRICOLĂ D E PRII* 1ĂVARÂ păreri în probleme privind sebite obţinute în dezvol niunii Comuniştilor din
Iugoslavia.
ca
şi
aprofunda
tarea
amplificarea
relaţii,
acestor
rea, în continuare, a bu şi creşterea potenţialului Prin întreaga sa desfă
nelor relaţii româno-iugo- economic al României şi şurare, dialogul la nivel
creează
La insăminţarea porumbului — slave. o v a r ă ş i i Nicolae Iugoslaviei favorabile pentru înalt prilejuit de un această
pre
vizită
marchează
mo
mise
T
Ceauşescu şi Mitia Ribicici lărgirea şi adinei rea, în ment remarcabil în cro
nici o clipă de răgaz I au subliniat cu transpunerea viitor, a colaborării bilate- nica tradiţionalelor relaţii
satisfac
ţie
că,
prin
în viaţă a importantelor (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare in pog. a 4-a)
Principala lucrare aflată randament ridicat a trac mănat. Ieri, la Complexul
la ordinea zilei pe ogoare toarelor, semănătorilor şi intercooperatist Bacea, a-
o reprezintă însămînţarea timpului bun de lucru în vînd din vreme creat
porumbului. Deoarece ob cîmp s-a reuşit ca porum front de lucru, s-au însă IN ÎNTiMAREA Cinstire hărniciei
ţinerea unor recolte spo bul să fie însămînţat pc mînţat eu porumb peste
rite la hectar este hotărâ întreaga suprafaţă stabili 20 de hectare, tractoriştii
tor condiţionată de înca tă. între unităţile care au Laureaţi Tămaş şi Nicoiac ZILEI DE 1 MAI muncitoreşti
drarea însămînţării in terminat printre primele Gîta dovedind o răspun
epoca optimă şi realizarea semănatul se situează dere deosebită faţă de
lucrării respective în cele C.A.P. Orăştie şi Lăpuşnic. soarta recoltei viitoare. A- COLECTIVE DE CEFERIŞTI, EVIDENŢIATE
mai bune condiţii agroteh De asemenea, ieri s-a lu semănător s-a procedat şi ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA PE ANUL 1982
nice, se impune ca aceste crat pe ultimele hectare în unităţile din Consiliul
imperative să fie perma la semănat pe ogoarele unic agroindustrial Deva. Intre colectivele muncito accident, nici un eveniment
nent în centrul preocupă C.A.P. Dobra, Hărău şi între unităţile care au reşti din judeţul nostru care de cale ferată, nici un mi
rii conducerilor unităţilor Veţel, unde mai erau de însămînţat porumb pe su au obţinut rezultate deose nut de intirziere a trenu
agricole, specialiştilor, coo însămînţat cîte 10—10 prafeţe mai mari se află bite in producţie in anul rilor din vina sa.
peratorilor şi mecanizato hectare. Semănatul po C.A.P. Şoimuş, Deva şi 1982, la loc de cinste se Ca urmare a rezultatelor
rilor. Iată cîteva aspecte rumbului a fost încheiat situează şi cele ale sec foarte bune obţinute 'n
privind modul cum s-a ac şi la ferma de stat Min Cristur. La efectuarea se ţiilor I.F.T.E. (instalaţii lixe muncă in cursul anului tre
ţionat şi se acţionează tia. mănatului o contribuţie de de tracţiune electrică) şi cut, cele două colective ou
la însămînţarea porum seamă şi-o aduc mecaniza C.T. 4 (centralizare şi tele trăit ieri clipe de emoţie
bului. în ferestrele torii Iosif Răbulea, IToria comandă) din cadrul Com şi satisfacţie. In cadrul
Au încheiat dintre ploi Cutean, Vasile Martău şi plexului CiF.R. Deva, apar- festivităţii care a avut loc
Ton Borodi. ţinind Regionalei de căi la Deva, in prezenţa unor
semănatul DEPĂŞIRI DE PE AN ferate Timişoara. Deslăşu- factori do conducere din
Deşi timpul este instabil, Pentru a încheia semă-
în unităţile agricole unde în ferestrele dintre ploi se L A TOŢI rind o activitate susţinută, cadrul Regionalei C.F.R.
s-a asigurat folosirea cu lucrează din plin la se (Continuare în pag. a 2-a) INDICATORII in deplină ordine şi disci Timişoara, reprezentanţi ai
Colectivul de oameni al plină, exploatind raţional organelor de partid şi de
muncii de la Exploatarea instalaţiile şi tehnica mo sindicat de la nivelul ju
minieră Mintia—Veţel, mo- dernă din dotare, reme deţului şi al municipiului
bilizîndu-sc exemplar in dii nd operativ şi la inalt Deva, ai Uniunii Sindicate
muncă, înregistrează re lor din Transporturi şi Tele
zultate deosebite în acti nivel calitativ deranjamen
vitate. In cinstea zilei de tele şi situaţiile critice sur comunicaţii, ai celor două
1 Mai, colectivul de aici venite, ceferiştii din cele colective, secţiei I.F.T.E. i
raportează depăşirea sar
cinilor de plan aferente două secţii, a căror rază s-a înminat Steagul roşu şi
trimestrului I şi primei de activitate se întinde pe Diploma de Onoare de uni
decade din luna aprilie sute de kilometri - de la tate evidenţiată pe ramu
cu î),7 la sută la produc
ţia marfă, 16,:; la sută la Brad şi pină la Şibot, de ră, iar secţiei C.T. 4 Di
producţia netă, 27,8 la sută la Săvirşin şi pină la Live- ploma de Onoare de uni
la producţia marfă vîndu- zeni, de la Peştiş şi pină tate evidenţiată pe ramură
tă şi încasată. Tot in pe la Coşlariu — şi-au depăşit in întrecerea socialistă pe
rioada amintită ei şi-au
depăşit planul la princi sarcinile de plan şi anga anul 1982.
palii indicatori fizico-sor- jamentele pe anul 1982, in luările de cuvint, şelii
tinientali, rcalizînd în plus ocupind locuri Iruntaşe in celor două secţii (Szekely
262 tone de sulf, ‘J00 tone
de bcnlonilă, 8 tone zinc, întrecerea socialistă pe ţară loan — I.F.T.E. şi Dimitrie
7 tone plumb şi 6 tone intre unităţile de prolil. Şi Şuclea — C.T. 4), muncitorii
cuoru. O contribuţie deo nu este puţin lucru ca Liviu Popa, loan Lăcătuşii,
sebită. la rezultatele amin
tite şi-au adus-o colectivele intr-un an de zile — in 1982 lacob Cioran, loan Duşa,
din secţiile Po.ioga, Gura- — colectivul de la I.F.T.E.
sada, Mintia, Boita—Haţeg să nu înregistreze nici un (Continuare în pag. a 2-a)
Vedere din Combinatul „Victoria" Călan. Foto : VIKGIL ONOIU şi Electromecanică.
LA lm. BARZA Toate sectoarele produc peste
RADAR COTIDIAN PE PLATFORMA IN ZIARUL DE AZI:
pîau» obţin productivităţi ridicate
SIDERURGICĂ DIN CĂLAN $ CIRJIŢI
Actualităţi.
pag. a III-a
Bilanţul activităţii pri marfă avem o depăşire a producţiei dc minereu la
melor trei luni şi jumăta sarcinilor de plan de peste conţinutul planificat tre © FOTBAL, pag. alV-a
te ale anului este pozitiv 6 milioane lei, iar la pro buie să stea mai departe în
pentru oamenii muncii de ducţia netă de circa 6 mi prim-planul preocupărilor
?mmom insuficiente pentru la întreprinderea minieră lioane lqi. Producţia sorti colectivului nostru. Accen
Barza, semn că măsurile mentală a fost realizată, tul se va pune pe îmbu
calităţii
nătăţirea
pregătirea şi stabilizarea luate de comitetul de în procente, astfel: la zinc lui extras, pe minereu
creşterea
partid şi conducerea între
— 103,8 ia sută, la cupru
prinderii, în scopul asigu — 110 la sută, la sulf — randamentelor de extrac
forţei de muncă ţie a elementelor utile la
uzina de preparare. în a-
celaşi timp, însă, o aten
Fontă cenuşie ! Iată un cele două secţii de tur- ţie sporită se va acorda
produs în jurul căruia nare a fost declasată o recuperării, recondiţionării
gravitează activitatea si- cantitate de peste 21000 şi revalorificării tuturor
derurgiştilor de pe Strei. tone fontă (cu 2 000 tone
în
utilizate
Ea înglobează munca a- mai mult ca în primul 149,9 la sută, la ealcită — materialelor sporirii eficien
producţie,
glomeratoriştilor, cocsari- trimestru al anului 1982)... rării condiţiilor favorabi
lor şi furnaliştilor. Do ea La asemenea „realizări * le îndeplinirii planului la 104,6 la sută, la bentonită ţei economice în minerit.
1
este nevoie şi în combi s-au găsit repede şi justi toţi indicatorii şi-au dove — 125,8 la sută, iar la uti Iar în privinţa organizării
nat şi în multe alte în ficările : depăşirea conţi dit eficienţa în producţie. laj minier un plus dc 74 producţiei, noutatea con
treprinderi din ţară (mai nutului de siliciu şi sulf, Tovarăşul Viorel Popa, se tone. De asemenea, la total stă în concentrarea activi
ales în acestea). Numai indice de bazicitate mic cretarul comitetului de investiţii, planul a fost în tăţii în anumite zone, în
aplicarea mai largă a me
că fonta cenuşie şi în şi variabil la aglomerat, partid al întreprinderii, deplinit în proporţie de todelor de lucru de mare
momentul de faţă se ob sulful depăşit în cocs. no-a spus : 105,4 la sută, iar la pu
ţine cu mari eforturi, Dar nu se poate da la — A fost un trimestru neri în funcţiune la mij productivitate la sectoa
cu multe greutăţi... Nu nesfirşit vina pe materii bun pentru noi. Sigur, am loacele fixe, de 100,18 la rele Valea Morii, Brădişor,
contestă nimeni faptul că le prime. La realizarea avut şi necazuri, dar prin- sută. Valea Arsului, Brusturi.
a crescut producţia de unui produs de calitate, tr-o bună mobilizare a — în acest trimestru, ee Nu trebuie uitate nici o-
fontă. A crescut, dar nu primii chemaţi să înfăp forţelor de care dispunem noutăţi sînt din punct de biectivele de investiţii, cu
s-a ajuns la nivelul pla tuiască acest deziderat am reuşit să obţinem rea vedere al organizării pro termene de punere în func
nificat, iar pe fluxurile sînt oamenii muncii, spe lizări importante. Este me ducţiei, unde se situează ţiune pină la finele anu
tehnologice mai sînt o cialiştii, maiştrii, cadrele ritul tuturor sectoarelor, în centrul de greutate al acti lui, la care se lucrează
intens, ou forţe sporite.
serie de obstacole. Facem primul rînd al colectivelor vităţii întreprinderii ? C.S.H. Atelierul de re
această afirmaţie deoa DORIN CORPADE de muncă de la Musariu — Recenta analiză cu parat motoare electrice.
Ionel
rece, numai în primul I, Valea Morii, Musariu II activul de partid a eviden LIVIU BRAICA Lăcătuşul motoare Vlăiconi
electrice
montează
trimestru al anului, la (Continuare în pag. a 2-a) şi Valea Arsului. Iată şi ce au fost bobinate.
realizările: la producţia ţiat faptul că realizarea (Continuare în pag. a 2-a)
