Page 66 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
uaq.

Fiecărui comunist — © sarcină Toate sectoarele produc peste plan,

de partid concretă! obţin productivităţi ridicate
(Urmare din pag. 1) Roşea, şeful sectorului Mu­ amintit şi neajunsurile în
Există suficiente argu­ în însăşi pregătirea adună­ ce’ în adunările generale, sariu I — colectivul cu producţie datorate în spe­
mente să apreciem că de rilor generale. în tematică de activitatea gazetei de Şefii de sectoare, maiş­ cele mai mari depăşiri de cial slabei aprovizionări
la ultima adunare genera­ acestora trebuie să fie cu­ perete, de pregătirea ce­ trii, minerii cu care am plan la minereu extras cu piese de schimb pentru
lă de dare de seamă şi a prinse şi aspecte privind lor care doresc să devină stat de vorbă şi-au expri­ (-|-2 400 tone), am aflat că utilajele de front. Nicolae
lcgeri calitatea muncii de viaţa internă de organiza­ membri ai partidului), ce­ mat dorinţa de a-şi uni e- aici activitatea va fi axa­ Man, şeful secţiei electro­
partid la Cooperativa meş­ ţie, dezbaterile să pună lor mai mulţi li s-a stabi­ forturile, pentru a extra­ tă îndeosebi pe cercetarea mecanică, ne-a relatat în
teşugărească „Progresul" accentul pe modul de ac­ lit drept sarcină de partid ge cit mai mult minereu. şi valorificarea zăcăminte­ această privinţă: „Pentru
din Deva a sporit. Organi ţiune al organizaţiei dc să-şi îndeplinească sarcini­ Ing. Nicolae Dineş, şeful lor din zona „Maria", unde perforatoare lipsesc mal
zaţia s-a angajat cu bune partid etc. Deficienţe mai' le de plan". « Or,, aceasta sectorului 11 Musariu, ne se preconizează şi intro­ ales pistoanele, clichcţii,
rezultate în soluţionarea sînt aici. în privinţa încre­ nu este o sarcină, ci o o- spunea că cele trei raioa­ ducerea unor metode de bucşele de rotaţie şi cele
problemelor economice, în dinţării unor sarcini concre­ bligaţie profesională, o o- ne au extras suplimentar, lucru de înaltă productivi- sfredel. Deja vreo 250 de
mobilizarea celor peste 620 te pe linie de partid şi a bligaţie de serviciu. Aşa perforatoare stau. în plus,
de membri cooperatori la urmăririi îndeplinirii lor, stau lucrurile şi la organi­ ne sosesc de la „Indepen­
înfăptuirea sarcinilor de modalitate de bază pentru zaţia de partid nr. 2 (se­ denţa" Sibiu utilaje noi, cu
plan. Iar aceasta, se reflec­ activizarea comuniştilor şi cretar Florica Tomescu). defecţiuni de fabricaţie.
tă în realizările pe 1982 creşterea răspunderii lor. „Nu au pregătirea necesa­ Au venit delegaţi de la
(cooperativa a realizat şi Desigur, nu se poate spu­ ră şi nu văd ce altă sar­ furnizor, au văzut cu ce
depăşit planul la toţi in­ ne că birourile organiza­ cină li s-ar putea da — probleme ne confruntăm,
dicatorii), pentru care în ţiilor de bază şi comitetul preciza în legătură cu a- de la începutul anului tate.. Iar ing. Nicolae O- însă nu au luat nici o mă­
cel de al doilea an al ac­ de partid ar fi ignorat ce­ cest aspect, secretara co­ peste 1 500 tone de mine­ prea, şeful sectorului Va­ sură. Necazuri sînt şi cu BUCUREŞTI
tualului cincinal coopera­ rinţa repartizării de sar­ mitetului de partid". reu. „S-a lucrat bine. lea Morii — sector cu 1 000 coloanele telescopice CT-43 dioprogramul tl
tiva a ocupat locul doi în cini concrete şi controlul Cînd există preocuparea Ne-am axat în general pe tone de minereu extras şi CT-64, la care se uzea­ La ordinea zi
cultură; 7,00
întrecerea socialistă desfă­ îndeplinirii lor. Viaţa de cuvenită, pot fi găsite sar­ zonele bogate în mine­ peste prevederi — sublinia ză foarte repede venlilele 7.30 La panou
şurată între unităţile de organizaţie însăşi a impus cini pe măsura posibilită­ reuri". că la lucrările de pregătiri de reglaj “. al muncii; 8,00
profil din judeţ, în rezul­ ca o seamă de comunişti ţilor fiecărui comunist. A- Şefii de echipă Ioan Vlă- au încheiat perioada tre­ sei; 8,10 Ouric
tatele din primul trimes­ să primească responsabili­ devărul este că aici, pe a- gea şi Marcel Neamţu, ca­ cută din acest an cu o de­ Problema asigurării pie­ lor; 9,00 Bulei
Răspunde
9.05
tru al acestui an, cînd tăţi precise: ca membri ai ccaştă linie nu s-a desfă­ re execută lucrări de in­ păşire de 120 ml şi la cele selor de schimb pentru u- rilor; 10,00 Bul
jianul la prestări servicii comitetului de partid, ai şurat o activitate la nive- vestiţii la sectorul Musa­ de cercetări geologice cu tilajul de front este rezol­ 10.05 Odă lim
ătre populaţie a fost de- birourilor organizaţiilor de iul cerinţelor, că ceea ce riu II, ne-au vorbit despre 60 ml. De asemenea, ca vabilă. Comitetul de partid 10.30 Din ţării
Noi
10,45
îm
jăşit cu 45 la sută, iar li- bază, ai comitetelor orga­ s-a realizat are un caracter câştigurile bune obţinute urmare a măsurilor luate şi conducerea întreprinde­ muzică corală
formal. Este adevărat că în acest an, ca urmare a în vederea îmbunătăţirii rii trebuie să ia toate mă­ tin dc ştiri; 1
în materialele de analiză realizărilor, exprimîndu-şi activităţii în subteran, pro­ surile necesare pentru ca ruselul copiilo
VIATA DE FAKTÎD ce se prezintă în adunările hotărîrea dc a munci mai ductivitatea muncii a cres­ producţia să nu sufere din rea unor sem
tuaţic; 11 35
generale, în dezbaterile ce departe cu aceeaşi nă­ cut lunar cu două tone acest motiv, planul să se 12.00 Buletin i
au loc se fac referiri la dejde. pe om al muncii. realizeze în continuare la Ştiinţn 'ecolu)
rările la fondul pieţei cu nizaţiilor de masă, ca pro­ felul în care au acţionat De la ing. Gheorghe Interlocutorii noştri au toţi indicatorii. D'“ ,ara
n.vanpr<
;5 la sută. în acelaşi timp, pagandişti, ca membri de comuniştii pentru a-şi în­ i 13,00 De
' i fost depăşit considera- partid însărcinaţi să se o- deplini sarcinile. Dar, a- 15.00 Clubul
jil planul la export, la cupe de ducerea la înde­ ceasta nu e suficient. Fi­ 15,55 Fotbal:
jroducţia marfă, s-au înre­ plinire a unor măsuri sta­ resc ar fi ca modul în ca­ Craiova — Be
Meci
na.
reti
gistrat însemnate econo­ bilite în adunările gene­ re se înfăptuiesc sarcinile nalele Cupei I
mii. Privind viaţa internă rale. între aceştia se re­ profesionale şi obşteşti în­ Orele scrii; 2<
Ie organizaţie, se remarcă marcă Rafila Blăjan, Flo- credinţate comuniştilor să nai ★ Protag
iccentul pus de actualul rica Tomescu, Dorica Mo- constituie obiectul unor a- gărelor ★ Sea
★
La
sugest
comitet de partid şi de bi­ dola, Maria Aslău, Lucia nalize cuprinse în planul voastră; 22,00
rourile celor patru organi- Ghejiu ş.a. Mai mulţi co­ tematic anual al organiza­ oră; 23,00 So
aţii dc bază pe creşterea munişti au primit ca sar­ ţiilor de bază, iar informă­ interpreţi ai
Puccini;
23,
numerică şi calitativă a cină să se ocupe de pre­ rile verbale ce se prezintă stop muzical.
înduriior comuniştilor, pe gătirea unor membri coo­ în adunările generale de
sporirea rolului adunărilor peratori .care şi-au expri­ către membrii de partid să
generale, pe amplificarea mat dorinţa de a deveni fio mai ample, mai auto­
activităţii politico-educati- membri de partid, iar alţii critice. Cinei
ve. „Cei 202 comunişti au lucrat efectiv la ame­ Apreciind progresele vi­
— ne spunea Piranda Ni- najările făcute în secţii, la zibile din activitatea co­ DEVA: Al
a, secretarul comitetului gospodărirea incintelor u- mitetului de partid şi a Visul de argin
de partid — s-au dovedit nităţilor, la păstrarea or­ birourilor organizaţiilor de rului (Arta);
mai activi. Pun serios u- dinii şi curăţeniei etc. bază de la cooperativa RA: Omul pu
minut,
Acel
mărul la greu, se strădu­ „Sarcini au toţi membrii „Progresul", credem că, în (SiderurgisP'
iesc să-i mobilizeze pe dc partid — ne spunea to­ căutările de perfecţionare (Arta);
ceilalţi membri coopera­ varăşa Rafila Blăjan, se­ a activităţii de partid din I.M. Lupcni. Brigada de (Constructorii
ŞANI : întimi
tori, ceea ce pentru comi­ cretara organizaţiei de ba­ unitate trebuie pus accen­ pregătire cu combină de Pregătirea şi stabilizarea tele Tien Y’
tetul de partid, pentru bi­ ză nr. 1. într^adevăr, din tul pe antrenarea tuturor înaintare (sector VI), con­ rea); Im pe
Constantin
de
rourile organizaţiilor de evidenţa aflată la dosarul comuniştilor, pe activiza­ dusă se menţine cu Pro- (7 Noiembrie
pla­
teasa,
bază este deosebit de încu­ cu documente al organiza­ rea lor. Sarcina de partid nul la zi. forţei de muncă Teheran 43 -
(Cultural);
rajator". ţiei dc bază rezultă că aşa concretă oferă mari posibi­ cc vrăjitoare
într-u n asemenea-climat, stau lucrurile. Dar, ce sar­ lităţi în acest sens, mai a- Foto : V. ONOIU (Urmare din pag. 1) din acest an numărul ab­ ccL^liul); LC
(Minerul);
PI
perfecţionările necesare, în cini ? în afara cîtorva care les dacă se exercită şi con­ senţelor a crescut brusc părţirea — ser
continuare, în viaţa orga­ au sarcini concrete (să se trolul asupra înfăptuirii ei tehnice. Unde este apor- ) 924 zile-om, ceea ce citoresc) ; AN
a
nizaţiei pot fi mai uşor ocupe de pregătirea şi pre­ exemplare. tul acestora ? De ce nu înseamnă că zilnic au chestra fără
citoresc) ; UR
realizate. Unele se impun zentarea informării politi­ VASILE PĂTAN se poate ? lipsit de la furnalele noi steaguri (Rcte:
Nu se poate pentru că c îte 10 oameni. Creşteri Un om trăir
nu s-a insistat încă aşa se înregistrează şi la (Steaua Ca roşie)
ZA:
ato
cum trebuie pe întrona- cocsificare (de reţinut (Minerul); OF
CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ rea unui^ climat ferrn de cltor este sub norma- lan (Patria);
ă aici personalul mun-
c
G1
disciplină
(Flacăra);
muncă
şi
în
tehnologică. Şi cum să se tiv) şi la aglomerare, Răsunetul fiu
Participare largă la igienizarea şi poată atîta timp cît în Toate aceste creşteri, am reasa cu văii
(Urmare din pag. 1) de cultură);
natul într-un timp cît mai combinat fluctuaţia este văzut, s-au reflectat în cia) ; BRAZI
CAL AN: Şi c
scurt este necesar ca în curăţarea pădurilor! mare ? Un muncitor bun indicele de utilizare a că. nu-i aş:
SITV
cultură);
fiecare unitate să fie folo­ pentru producţie nu se fondului de timp. tenii (Mu roşu
site la întreaga capacitate In vederea stimulării partici­ la lucrările de igienizare şi contracte de lungă durată, pe pregăteşte cît a-i bate La aceste :r uze su _ tre două cu
ţ
pării
tractoarele şi semânăto- şi a mai aolive a ai ţărănimii curăţare, la acordîndu-li-se cantită­ bază de plan anual, în scopul din palme. Şi, fiindcă a tn ti e a e nerealizării (Lumina).
gra­
ec V
-
-
din
altor
50
tuit
muncii
oameni
sută
rile, organizînd întrajutora­ la realizarea sarcinilor din ţile de material lemnos pro­ recoltării fructelor de pădure, venit vorba de pregătire, sarcinilor de plan (un
plan­
comestibile,
ciupercilor
în combinat se deschid
pentru
Programul
rea acestora cu utilajele ce conservarea naţional dezvoltarea venit din tăierile de îngrijire- telor medicinale, seminţelor fel şi fel de cursuri de minus de peste 16 000 to­
şi
au devenit disponibile. fondului forestier şi atrage­ curăţare şi de crăcile colectate. forestiere şi alto'r produse ale calificare în meseriile de ne de fontă) s-au adăugat Vrie
pădurii.
Operaţiunile
şi
curăţare
De asemenea, organizînd rea in circuitul economic a scosul materialului lemnos se De reţinut este faptul că ex­ furnalist, cocsar, pregăti- . şi altele, unele obiective:
„
, , .
judicios activitatea la er- unor cantităţi suplimentare vor face în zilele stabilite şi ploatarea materialului lemnos tor :^urje, turnător-forma- °P rlrea ^ L’ ^ U U ni ' '
n
u
J .’.
Timpul
pl­
personalu­
supravegherea
bicidarea cerealelor păioase de materiale lemnoase, De­ sub silvic care răspunde de rezultat din lucrările de igie­ tor, însă ajung să le ter- ln scopul efectuării un °>_ ozi, 20 amili
lui
cretul
de
nr.
Consiliului
Stat
curăţare a
pădurilor,
la C.A.P. Şoimuş, Deva, 97/1983 prevede o serie de mă­ paza pădurii. nizare se şi efectuează cu forţă de mine foarte puţini. Spre lucreri care sa-i permită mea sG vp
oe
prevăzut
de
asemenea,
Hărău şi Cristur s-a rea­ suri privind intensificarea ac­ ca Este, inspectoratele silvice să muncă şi mijloace proprii de exemplu, în 1982 au fost atin K rea parametrilor va £i mai m
c
lizat lucrarea pe întreaga ţiunilor de igienizare şi cură­ închirieze unităţilor socialiste către unităţile socialiste de înscrişi la astfel de proiectaţi — schimbarea cădea ploi
ploaie
Însoţit
cooperatiste,
precum
pădurilor.
acest
suprafaţă planificată — ţare a oomitetele şi In birourile de stat şi cooperatiste, preoum stat de şi populaţie se face pe cursuri 215 muncitori ne- aparatului de mcăi cai e, cârcâri electr
şi
sens,
cîte 105—300 hectare. şi gospodăriilor populaţiei, pe sufla din s
executive ale consiliilor popu­ termen lung, pe bază de con­ bază de contract. Prin antre­ calificaţi. De absolvit, înlocuirea clapelor atmo-
lare trebuie să se preocupe, narea a cit mai multor uni­ le-au absolvit 144. Res- sferice, de egalizare şi cu viteze loc
tracte, suprafeţe de păşuni din rare de pină
La recoltarea furajelor împreună cu deţinătorii de te­ zonele montane şi din peri­ tăţi şi cetăţeni la efectuarea tul s-au pierdut pe par- eşapare, înlocuirea insta- Temperaturile
renuri din fondul forestier, metrul forestier din celelalte acestor lucrări se va asigura fi cuprinse i
masă-verde de mobilizarea largă a unită­ zone, precum şi suprafeţe înfăptuirea in cele mai bune curs i fie că au renunţat, laţiilor de insuflat aer grade, iar m
ţilor agricole cooperatiste, ale de păduri păşunabile, poieni condiţii a prevederilor Pro­ fie că au lichidat cu... cald. (Deci, după mai 15 şi 20 de £
cooperaţiei de producţie, achi­ şi goluri, cu respectarea nor­ gramului naţional de conser­
Pe ogoarele fermelor de ziţii şi desfacerea mărfurilor, melor stabilite în acest scop. vare şi dezvoltare a fondului combinatul. Şi ne între- mulţi ani de la punerea dioate în stt
unde
stat Mintia şi Lăpuşnic a populaţiei din mediul rural . In acelaşi timp, se pot Încheia forestier. băm, pe bună dreptate : în funcţiune a furnalului grade. vor
s-a trecut la recoltarea me­ ce s-a făcut pentru per- nr. 3 se mai vorbeşte La munte :
canizată a rapiţei. Acest manentizarea forţei de încă de... atingerea para- în general
furaj este amestecat cu muncă ? metrilor proiectaţi !). cerul mai mt
paie tocate şi dat în hra­ Cinstire hărniciei muncitoreşti într-o altă ordine d* Pro bleme destul de cădea precipi
mă de ploaie
na animalelor, trecerea la î ci In acest prun tn- ser oase pe platforma si- ploaie. La .
i
furajarea cu masă-verde (Urmare din pag 1) rea normală a activităţii muncesc de a-şi perfecţiona mes ru a anului indicele derurgică mai ridică şi peste 1 800
influenţînd favorabil pro­ economico-sociale din ju­ continuu activitatea, de a-şi de utilizare a fondului de lucrările de inves tiţii. în Vintul va suf
rafale tempo
ducţia de lapte. La recoltat Florian Dirnea, Adrian Her- deţul nostru. Succesele ob­ pune mai deplin în valoa­ timp a scăzut nepermis numerele viitoare ale zia- km/oră.
în
aproape
de
mult
lucrează mecanizatorii Sa­ menescu, Ioan Bartoş, Tu- ţinute de ei sint rodul dă­ re potenţialul de inteli­ rului In următo;
Vremea va
bin Negrilă, Ion Fodoca dor Romulus au evidenţiat ruirii şi abnegaţiei muncito­ genţă tehnică, incit să-şi toate secţiile de bază ale zen nostru vom pre- instabilă cu
strădaniile depuse in în­ reşti, ai hotâririi nestră­ sporească partea de con­ combinatului, excepţie fă- ta şi aspecte legate
şi Bernaschi Artur. Recol­ cînd doar turnătoriile. de activitatea de inves- vor cădea pl<
ta la hectar este de peste treaga lor activitate pe mutate de o materializa tribuţie la importanta acti­ Iarăşi sîntem obligaţi să tiţii, vom detalia unele ploaie, însoţi
cări - lootrice
15 tone masă-verde. După anul 1982 - activitate di­ exemplar prevederile Con­ vitate de extindere şi îm­ sufla rr.udera
versă, complexă, de mare gresului ai Xll-lea şi Con­ bunătăţire a transporturilor facem o comparaţie. în probleme prezentate în
eliberarea terenului de ră­ importanţă pentru asigura­ ferinţei Naţionale ale parti­ feroviare, la ridicarea ni­ primul trimestru al ann- cuprinsul acestei prime 60—70 km/or.
Temperaturii
pită. pe cele 100 hectare rea unei depline siguran­ dului, a sarcinilor mobiliza­ velului calitativ şi a efi­ lui trecut la secţia a Il-a relatări de la Călan şi fi cuprinse
planificate se fac fertili­ ţe a circulaţiei feroviare toare pe care le-au avut. cienţei in acest sector prio­ furnale se înregistrau 163 vom insista mai mult pe grade, iar
zarea, arăturile, pregătirea pe raza lor de acţiune, spri­ Vorbitorii au exprimat an­ ritar ai economiei naţio­ zile-om absenţe nemoti- problemele de ordine şi între 18 şi 2
patului germinativ şi semă­ jinind astfel efectiv derula­ gajarea colectivelor in care nale. vate. în primele trei luni disciplină în muncă. teorolog de
Proncenco).
natul porumbului siloz.