Page 68 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 68
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 912 ® MIERCURI, 20 APRILIE 1983
pag. 4
încheierea vizitei in ţara noastră Volumul tovarăşei academician
doctor inginer Elena Ceauşescu
a tovarăşului Mitia Ribicici
„Noi cercetări în domeniul
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE Comitetului Politic Exe exportului, realizările co
cutiv, secretar al C.C. al lectivului de la „Electro-
(Ur.nare din pag. 1) au reafirmat voinţa celor P.C.R. aparataj" fiind cunoscute compuşilor macromoleculari"
două partide şi ţări de a Vizita la această unitate şi apreciate şi în ţara
rale. A fost relevată ne conlucra tot mai strîns modernă a prilejuit oas vecină şi prietenă. primit cu viu interes în Italia
cesitatea de a se valori pe arena mondială, de a-şi peţilor cunoaşterea realiză Pe parcursul vizitei, înal
fica cit mai eficient posi aduce, prin acţiuni şi e- rilor puternicului colectiv tul oaspete s-a interesat
bilităţile existente, în ve forturi comune, o con muncitoresc de aici în do îndeaproape de caracte ROMA 19 (Agerpres). — cademiei Naţionale dei
derea intensificării şi di tribuţie activă la soluţio meniul producerii de apa risticile tehnice şl perfor Viul interes cu care lumea Lincei, preşedintele Socie
versificării legăturilor co narea constructivă, în in ratură electrică şi electro manţele echipamentelor ştiinţifică italiană a pri tăţii italiene de chimie,
merciale, a cooperării în teresul popoarelor, a pro tehnică. fabricate aici, de posibilită mit volumul tovarăşei care a arătat:
producţie, asigurării unei blemelor complexe ce con în principalele secţii ale ţile de extindere a cola academician doctor inginer Această manifestare va
noi creşteri a schimburilor fruntă omenirea, la pro unităţii, gazdele informea borării cu întreprinderile Elena Ceauşescu „Noi cer putea contribui la întări
economice româno-lugo- movarea politicii de des ză pe larg despre struc de profil din Iugoslavia. cetări în domeniul com rea raporturilor culturale
slave. în acest sens, s-a tindere, dezarmare şi pace, tura fabricaţiei, despre Apreciind succesele do- puşilor macromoleculari", şi ştiinţifice dintre ţara
arătat că este necesar ca la crearea unui climat de preocupările colectivului în bîndite de acest harnic apărut în traducere ita noastră şi Republica So
guvernele celor două ţări, securitate, încredere şi direcţia sporirii şi diver colectiv în întreaga sa liană la Editura Edimez, cialistă România, va stimu
Comisia mixtă româno- cooperare în Balcani, în sificării producţiei, îmbu activitate, tovarăşul Mitia şi-a găsit o nouă şi sem la oamenii de ştiinţă ita
iugoslavă . de colaborare Europa şi în celelalte re nătăţirii calităţii şi creşte Ribicici i-a felicitat pe nificativă expresie în ma lieni şi români să colabo
economică, aite organisme, giuni ale globului, la edi rii continue a eficienţei oamenii muncii de aici şl nifestarea care a avut loc reze mai strîns în acest
să se întîlnească şi să sta ficarea unei lumi care să economice. Este prezentată le-a urat succes în înde la Milano, adevărată capi domeniu, de foarte mare
bilească măsuri care să asigure independenţa şi o gamă variată de apara- plinirea în cele mai bune tală a chimiei italiene. Or interes, atît din punctul
asigure înfăptuirea în bune dezvoltarea liberă a fiecă taj electric de joasă ten condiţii a obiectivelor pe ganizată de Grupul „Mon- de vedere al cercetării dc
condiţii a tuturor obiecti rei naţiuni, pe calea pro siune — întrerupătoare care şi le-au propus. tedison" în colaborare cu bază, cît şi al aplicaţiilor
velor stabilite prin acor gresului economic şi social. automate, contactoare cu Pe întreg parcursul vi Societatea italiană de chi industriale. „Sînt bucuros
durile de colaborare. S-a La încheierea convorbi relee, microîntrerupătoare, zitei, muncitorii, inginerii mie, Asociaţia italiană a şi onorat să-mi exprim ad
manifestat, de asemenea, rilor, desfăşurate într-o echipamente electrice de şi tehnicienii de la „Elec inginerilor chimişti şi am miraţia pentru doamna
dorinţa de a se acţiona atmosferă de caldă prie acţionare —, destinate in troaparataj" l-au înconjurat basada română în Italia, Elena Ceauşescu, care, cu
pentru impulsionarea co tenie, înţelegere, stimă şi dustriei constructoare de cu deosebită căldură pe manifestarea a reprezen toate înaltele sale obligaţii
laborării pe linia ştiinţei, respect reciproc, tovarăşii maşini, chimiei, energeticii conducătorul delegaţiei iu tat, ca şi cea care a avut pe linie politică şi dc
culturii, artei şi în alte Nicolae Ceauşescu şi Mitia şi altor sectoare ale eco goslave, au aplaudat şi loc la Roma, sub egida A- conducere, a putut să rea
sectoare de activitate. Ribicici au reliefat cu sa nomiei naţionale. Se re ovaţionat pentru prietenia cademiei Naţionale dei Lin- lizeze, cu succes, excepţio
Secretarul general al tisfacţie caracterul deschis marcă faptul că peste 30 trainică dintre ţările, cei, o strălucită afirmare a nale lucrări ştiinţifice,
P.C.R., precum şi preşedin şi rodnic al dialogului la sută din producţia în partidele şi popoarele prestigiului şi stimei dc participînd personal la
tele Prezidiului C.C. al purtat şl au exprimat în treprinderii este destinată noastre. care se bucură tovarăşa aceste cercetări atît de
U.C.I. au exprimat, în crederea că acesta va Elena Ceauşescu în rîndul ample şi angajante, şi să
acelaşi timp, hotărîrea de contribui la dezvoltarea PLECAREA SPRE BELGRAD oamenilor de ştiinţă ita constat că lucrările publi
a amplifica conlucrarea şi mai puternică a priete lieni. cate au toate o înaltă va
dintre Partidul Comunist niei, colaborării şi solida (Urmare din pag. 1) Preşedintele Prezidiului In cuvîntul său, prof. dr. loare ştiinţifică şi un înalt
Român şi Uniunea Comu rităţii dintre Partidul Co Cornitetului Central al Renato Ugo, consultant interes tehnologic".
niştilor din Iugoslavia, de munist Român şi Uniunea româno-iugoslave înscriih- U.C.I. şi-a luat rămas bun pentru problemele de cer Prof. dr. Italo Pasquon,
a spori contactele şi con Comuniştilor din Iugoslavia, du-se ea un eveniment de la persoanele oficiale cetare şi inovaţie din din partea Asociaţiei ita
sultările, în probleme de dintre România şi Iugo deosebit de important pen române venite să-l salute cadrul Grupului „Monte- liene a inginerilor chimişti,
interes comun, avînd pro slavia, spre binele popo tru dezvoltarea pe o treap la aeroport. dison“, a prezentat pe a prezentat pe larg impor
funda convingere că a- rului român şi popoarelor tă calitativ superioară a T o v a r ă ş u l Nicolae larg personalitatea poli tanţa pe care o au com
ceasta are o mare impor iugoslave, în interesul cau conlucrării dintre cele două Ceauşescu şi-a luat un tică şi ştiinţifică a tova puşii macromoleculari sin
tanţă pentru dezvoltarea, zei socialismului şi păcii. partide, ţări şi popoare, a călduros rămas bun de la răşei Elena Ceauşescu, re tetici atît în viaţa omului
în general, a relaţiilor Secretarul general al prieteniei şi a colaboră tovarăşii Duşan Cikrebici,
româno-iugoslave, pentru P.C.R., precum şi preşedin rii lor active, atît pe plan membru al Prezidiului Co levînd că „viaţa sa este modern, cît şi în cadru
întărirea continuă a prie tele Prezidiului C.C. al bilateral, cît si pe arena mitetului Central al U.C.I., strîns legată dc cea a po mai larg, pentru întreaga
omenire.
teniei dintre popoarele U.C.I. au subliniat impor mondială, în interesul re preşedintele Comitetului porului român, prin lupta
noastre. tanţa continuării dialogu ciproc, al cauzei socialis Central al Uniunii Comu pentru apărarea drepturi „în acest sens, a arătat
Continuând examinarea lui româno-iugoslav la ni mului, păcii şi destinderii niştilor din Serbia, Trpe lor şi libertăţilor democra vorbitorul, o contribuţie
unor aspecte esenţiale ale vel înalt, relevînd marea în Europa şi în ■ întreaga Iakovlevski, secretar exe tice şi participarea activă deosebită o aduce lucra
actualităţii politice inter lui semnificaţie, atît pe lume. cutiv al Prezidiului Co la evenimentele istoriei rea — „Noi cercetări în
naţionale, tovarăşii Nicolae tărîm bilateral, cit şi în Ceremonia plecării a avut mitetului Central al U.C.I., româneşti contemporane. domeniul compuşilor ma-
Ceauşescu şi Mitia Ribicici sfera vieţii internaţionale. loc pe aeroportul Otopeni de la celelalte persoane Doresc să felicit pe au cromoleculari" — care este
împodobit sărbătoreşte. oficiale iugoslave. toarea cărţii pentru con prezentată astăzi şi care
VIZITA LA ÎNTREPRINDEREA T o v a r ă ş i i Nicolae Un grup de pionieri au tribuţia pe care a adus-o evidenţiază contribuţia a-
„ELECTROAPARATAJ" DIN CAPITALĂ Ceauşescu şi Mitia Ribicici oferit tovarăşilor Nicolae şi continuă să o aducă nu dusă de România la cu
cerce
noaşterea
la
procesul
sectoare
numai
unor
Ceauşescu şi Mitia Ribicici
au sosit împreună la aero
în cursul dimineţii de vizita prietenească de lu port. buchete de flori. tării ştiinţifice, cl şi la moderne ale chimiei macro-
moleculare".
marţi, tovarăşul Mitia cru în ţara noastră, a fo-sl O gardă militară a pre La seara avionului, cei îmbunătăţirea calităţii vie
ţii poporului român, pentru
Ribicici, preşedintele Pre oaspete al întreprinderii zentat onorul. Au fost doi conducători de partid colaborarea şi pacea între Cu prilejul manifestării,
zidiului Comitetului Cen „Electroaparataj" din Ca intonate imnurile de stat şi-au strîns mîinile cu popoare". a fost prezentată o expo
tral al Uniunii Comuniş pitală. ale celor două ţări. Cei căldură; s-au îmbrăţişat. ziţie cuprinzînd lucrările
tilor din Iugoslavia, îm Tovarăşul Mitia Ribicici doi conducători de partid La ora 18,00, aeronava în continuare, a luat cu ştiinţifice ale tovarăşei
preună cu persoanele ofi a fost însoţit de tovarăşul au trecut în revistă gar specială a decolat îndrep- vîntul prof. dr. Lamberto academician doctor inginer
ciale care l-au însoţit în Emil Bobu, membru al da de onoare. tîndu-se spre Belgrad. Malatesta. membru al A Elena Ceauşescu.
JIUL ~ SPORTUL STUDENŢESC 0-0 Scorul va rămîne acesta cu blîndeţe — neinspiraţi,
pînu la final cu toate e- cu toate că ■ cuvîntul po
forturile tînărului Mateuţ, trivit ar fi altul...
Momentul psihologic al tavian Ştreng, vădit părti
partidei s-a consumat în nitor, a anulat golul pe ale lui Klein şi Bogdan A arbitrat bine Al. Mus-
min. 5, cînd Mihai Marian motiv de fault în atac. de a salva echipa de o lăţoa (Piteşti).
l-a împiedicat pe Băluţă, Calitatea spectacolului a F.C. CORVÎNUL - F.C.M. BRAŞOV compromitere. N-au reuşit La tineret-speranţe
aflat în careu, să joace ba suferit. Scorul n-a mai fiindcă a fost prea mic nu Corvinul — F.C.M. 3—0
lonul. Lovitura de pedeap putut fi modificat, întrucît 1-2 (1-2) mărul celor dăruiţi şi prea
să a fost însă expediată apărătorii şi mijlocaşii Dacă cineva ar fi îndrăz mare al celor — să zicem NICOLAE STANCIU
de Şumulanschi în butul Jiului au mizat doar pc dintre ei şi chiar evoluţia
drept. Nereuşita a afec centrările înalte. Cu cinci nit înainte de meci să a- din retur — cu excepţia
tat fondul -moral-volitiv al minute înainte de final, ducă doar vorba despre o jocului de la Tîrgovişte. — CELELALTE REZULTATE ŞI MARCATORII : F.C. Argeş Pi-
minerilor. De altfel, în s-a consumat o suită de „surpriză" la Hunedoara, a plătit tribut acestei ati ţSfM Dinam-o 1—0 (0—0). Golul a fost marcat de Jtircă ;
prima repriză, cînd aveau faze electrizante în careul apoi acela' ar fi avut ce tudini de şupraestimare de Clumia Rm. Vîlcea — S.C. Bacău 2—0 (2—0) — Ambele goluri
vîntU'l în avantaj au şutat bucureştean, dar Neagu a suporta... Iată, însă, că sine. au fost înscrise de Alexandru ; F.C. Olt — A.S.A. Tg. Mureş
rar spre poarta lui Spe- avut neşansa să proiecteze „surpriză", dc proporţii Oricum, dezamăgirea de 1—1 (!—!)• Au marcat Piţurcă (din lovitură de la 11 metri),
respectiv Ciorcerl ; F.C. Bihor — Petrolul 3—1 (2—1). Punctele
riatu, iar la centrările lovitura de cap în trans dacă socotim obiectiv pozi ieri greu va fi uitată şi au fost marcate de Grosu (din lovitură de la 11 m), Nedelcu si
înalte tandemul defensiv versală. Astfel s-a înche ţiile celor două formaţii iertată acestor jucători în Kiss, respectiv Libiu ; F.C. Constanţa — C.S. Tirgoviste 4—1
Buduru
înscris
Hagi
(2),
Caramalău
(1—0).
şi
Au
(din
lovitură
forgulescu — Cazan n-a iat cu un scor alb o parti în fotbalul nostru, s-a pro conjuraţi cu atîta dragos de ia ll metri), respectiv Ka-llo (din lovitură de la 11 metri):
avut probleme în faţa dă în care localnicii au dus. Pentru că, un meci te care şi-au dat în petec. steaua — Poli Timişoara 3—0 (0—0). Au marcat Stoica, cîm-
buldozerilor... de buzunar fost superiori în cîmp, dar nu se poate cîştiga cînd Conduşi din minutul 7, peanu şi FI, Marin.
ai Jiului. n-au ştiut să exploateze dintr-o echipă întreagă după golul marcat de
După pauză ofensiva breşele dispozitivului- de joacă fotbal pentru echipă Gherghe, hunedorenii au C L A S A M E N T U L Etapa viitoare
Jiului s-a angajat eu mai fensiv advers. Studenţii doar trei jucători. Aceştia egalat în minutul 9, cînd 1 . Dina-mo 25 12 11 2 47--21 35 (sîmbătă) ; Jiul -
mult curaj, Dosan a acţio s-au mulţumit cu un punct au fost, în ordine, Ma- Petcu a înscris cu capul 2. Sportul stud. 25 14 6 5 36--17 34 F.C. Bihor ; A.S.A.
nat cu dezinvoltură pe de preţ, eare-i menţine teuţ, Klein şi Bogdan. în mingea centrată de Klein. 3. F.C. Argeş 25 13 5 7 39- -25 31
aripa stingă, dar, nespri printre protagoniştii primei rest, ceilalţi, grosul de fapt, Lucrurile* păreau că re 4. Univ. Craiova 22 13 3 6 43--14 29 Tg. Mureş - F.C.
jinit de coechipieri, n-a care aveau datoria să lup intră în normal dar braşo 5. Steaua 25 11 7 7 38--31 29 Argeş ; C.S. Tirgo-
trăit satisfacţia golului, de- divizii, fiindcă arareori te pentru Hunedoara, pen venii luptă exemplar. se 6. Corvinul vi-şte — S.C. Bacău;
cît în min. 75. Satisfacţie au încercat, dar fără suc tru oamenii săi, pentru dăruiesc jocului — ceea ce 7. S.C. Bacău 25 10 7 8 34--23 27 Sportul studenţesc
efemeră însă. Faza a pro ces, doar prin Terheş dru-‘ fotbalul hunedorean anga hunedorenii nu fac. Cu 8. Jiul Petros. 25 10 9 5 10 31--34 25
7
25
9 24--32 25
vocat controverse şi ner mul spre poarta lui Caval. jat — cum ne plăcea să două minute înainte de fi 9. F.C. Olt 25 10 4 11 35--25 24 - F. C. Constanţa ;
vozitate, bineînţeles şi car JIUL: Cavai — V. Po credem — pe un drum nalul- reprizei, la un con 10. C.S. Tîrgov. 25 8 8 9 28--30 24 Chimia Rm. Vîlcea
tonaşe galbene în ambele pa, Neagu, Vizitiu, P. bun, de performanţă, au traatac rapid, Benţa scapă 11. F.C. Bihor 24 9 5 10 44--48 23 - Poli. laşi ; Poli
mimat doar jocul.
echipe ; în urma şutului Grigore — Varga, Muia, de Rodnic — de nerecu 12. Poli. laşi 24 7 8 9 25-28 22 Timişoara - F.C.
Dacă nici un motiv nu
lui Muia, respins de Spe- Dosan — Stoincscu (M. scuză comportarea critica noscut ieri ! —, Alexa iese, 13. F.C.M. Bv. 25 9 8 4 12 29--40 22 Olt ; Univ. Craiova
14. Chimia
25
5 12 23--31 21
riatu, balonul a fost in Marian), Şumulanschi, Bă bilă a jucătorilor hunedo- dar braşoveanul trage pe 15. A. S .A. 25 7 7 11 23--30 20 - F. C. Corvinul ;
trodus în plasă de Dosan, luţă. reni, este totuşi sigur că lingă el în poarta goală. 16. Petrolul 25 9 2 14 26-49 20 Petrolul - F.C.M.
dar arbitrul orădean Oe- ION VULPE aerele şi fumurile vedetis De necrezut I Corvinul con 17. F.C. Const. 24 6 7 4 14 26--48 16 Braşov ; Dina mo -
mului au prins pe mulţi
dusă de F.C.M. Braşov.
18. Poli. Timiş.
25
2 16 25--50 16
Steaua.
COLEolUL—DE—REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct),Tiberiu Istrate (redactor şef). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Preţul abonamentelor: lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
n-rr, ®i efoan : 112 75, 11585, 12157. Telex: 72288. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar.
T
?
TIPARUL: Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorli voluntari
din întreprinderi şi instituţii.