Page 7 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 7
O SÎMBÂTA, 2 APRILIE 1983
pag. 3
lidarităţii şi frăţiei, al prie citoreşti, cu social-democrate,
partidele
so
VICOLAE CEAUŞESCU nilor muncii a din prieteniei, ţională, cu alte partide şi TELEVIZiUME
teniei, nu numai a oame
cialiste,
patria
cu forţele de eliberare na
dar
noastră,
colaborării
solidarităţii
şi
antiim-
cu oamenii muncii, cu po forţe democratice, deplina 11.00 Telex
avînd
perialiste,
poarele din ţările socia convingere că întărirea so 11,05 Cultivarea limbii şi in
române
literaturii
liste, şi în primul rînd cu
aces
lidarităţii
unităţii
şi
>r oamenilor muncii vecinii noştri. să acţionăm în tor forţe constituie o ce 11.30 şcoală serial: Episo
Film
„Visuri
destrămate".
Trebuie
importanţă
dul 5
direcţia întăririi solidari rinţă de pentru politica hotă- 12.00 ora de muzică de săptă-
de
rîtoare
râ şi germano tăţii şi colaborării cu toa pace, de dezarmare, pentru 14,30—16,15 Fotbal: C.S. Tir-
13.00
La
sfîrşit
mină
te
popoarele
care
luptă
respectul
independenţei
pentru independenţă şi fiecărei naţiuni, pentru govişte — Corvinul
pentru dezvoltarea econo- progresul ecoqomic şi so Hunedoara (divizia A).
ice despre totdeauna — şi constituie şi în cadrul aceleiaşi na rii. De altfel, niciodată nu mico-socială proprie. Să Transmisiune directă
şi astăzi — chezăşia victo ţionalităţi, dar şi de - na va exista o limită în per cial al tuturor popoarelor. de la Tîrgovişte
să facem riei în lupta revoluţionară, ţionalităţi diferite. Ce rău fecţionarea relaţiilor so întărim colaborarea cu ţă Poporul nostru este ferm 18.10 mea Călătorie piin ţara
rile în curs de dezvoltare,
dica nive- împotriva asupririi, pentru este însă în aceasta ? Afec ciale, a dezvoltării. întot hotărît să facă totul şi în 18,25 Martie — cronica eve
comune
nimentelor politice
>gic, nive- eliberarea socială şi na tează o asemenea căsătorie deauna va trebui să acţio în vederea luptei condiţii viitor pentru realizarea 38,45 1001 de seri
realizarea
pentru
lucativ al ţională, pentru făurirea u- vreo naţionalitate, dreptu năm în vederea înlăturării atît a hotărîrilor Congre 19.00 Telejurnal
ar patriei nei orînduiri noi, fără a- rile vreunei naţionalităţi ? a tot tceca ce e vechi şi pe lor dezvoltării independen sului partidului, a progra 10.20 La siirşit de săptă-
un cadru supritori, a unei orînduiri în cel mai rău caz, vom rimat, pentru a găsi noi te a fiecărei naţiuni. Să mului privind dezvoltarea rnînă (II) :
desfăşura- a oamenilor liberi şi stă- avea nişte copii mai sănă forme ale progresului, pen dezvoltăm, de asemenea, internă, cît şi în politica 19.20 Ritmuri muzicale
19.30 Teleenciclopcdia
ităţi, atît pîni pe bogăţiile patriei toşi, mai frumoşi, mai in tru a promova noul şi a relaţiile şi colaborarea şi internaţională. Avem fer 20.00 Invitat în studio —
instituţiile lor, pe destinele lor. (A- teligenţi şi va fi un lucru crea cele mai bune con cu ţările capitaliste dez ma convingere că politica Tudor Glieorghe
dul, cit şi plauze puternice, prelun bun pentru poporul nostru. diţii de manifestare a voltate, în spiritul princi partidului nostru cores 20.30 Film serial: „Bulevar
dul
Paulista".
Episo
aş referi, gite). (Aplauze puternice, prelun membrilor societăţii pentru piilor coexistenţei, paşnice, punde intereselor vitale dul 2
ui impor- Din păcate, aceste acţi gite). afirmarea în deplină ega aşezînd neabătut relaţiile ale întregului popor, cau 21.10 Voie bună cu Amza
Pellea şi invitaţii săi
re „Cînta- uni de ponegrire, şoviniste, Este necesar, deci, to litate a personalităţii uma noastre internaţionale pe zei păcii, a socialismului 22,05 Telejurnal
:are oferă antisemite mai găsesc as varăşi, să pornim de la ne şl, în acest cadru, a baza principiilor deplinei şi colaborării internaţiona 22,15 Nocturnă tv.
it de par- cultare, mai sînt unii oa judecarea realităţilor, a personalităţii fiecărui mem egalităţi în drepturi, res le. (Aplauze puternice,
maselor meni mai puţin formaţi preocupărilor partidului şi bru al societăţii noastre. pectului independenţei şi prelungite; se scandează
tror cetă- sau care nu înţeleg bine statului pentru a asigura Aceasta este societatea so suveranităţii naţionale, ne „Ceauşescu — pace !“).
■sebire de dezvoltarea societăţii ome cele mai bune condiţii de cialistă pe care dorim s-o amestecului în treburile ggADIO:
activitatea neşti, realităţile de azi şi manifestare, egale pentru realizăm în toate domenii interne, avantajului reef- In încheiere, doresc
Nu nu- perspectivele de mîine, ca toţi cetăţenii. Este loc pen le, în multilateralitatea ei. proc, ale renunţării la for să-mi exprim convingerea BUCUREŞTI I : 6,00 Ra-
îţi, dar şi re cad sub influenţa aces tru ca toţi cetăţenii noştri ţă şi la ameninţarea cu că aceste plenare, şedinţa dioprogramul dimineţii ;
6,30 La ordinea zilei în a-
iturii noi, tei propagande a cercuri să muncească în România. Am realizat multe. Tre forţa. comună, dezbaterile care gricultură : însămînţărilc;
cialiste, a lor reacţionare. Desigur, o Nu dorim ca nimeni să buie să acţionăm în de Nu doresc să mă refer au avut loc vor contribui 7.00 Radiojurnal ; 7,30 Lst
(Aplauze vină avem şi noi, că nu plece din ţară. Desigur, plină unitate, să folosim la mai buna înţelegere a panoul de onoare al mun
8,00 Revista presei ;
cii ;
igit.e). sîntem activi şi nu acţio nici nu putem să ţinem le toată capacitatea noastră acum la problemele inter tuturor problemelor, vor 8,10 Curierul melodiilor ;
naţionale. Dar nu pot să
•loială că năm în mod corespunzător gat pe cineva, dar facem de muncă pentru a făuri nu subliniez faptul că po determina intensificarea 9.00 Buletin de ştiri ; 9,05
Audienţa radio ; *10,00 Bu
i se des- penU _ a-i ajuta pe aceşti totul pentru a-i ajuta să o societate tot mai bună, litica de pace şi dezarma activităţii organelor şi or letin de ştiri ; 10,05 Revis
desfăşura, oameni să înţeleagă bine înţeleagă că trebuie să ră- tot mai demnă, care să a- ganizaţiilor noastre de ta literară radio; 10,40 Or
a diferite realităţile, să-şi reamin mînă aici, unde au trăit sigure oamenilor cele mai re, şi în primul rînd de partid şi de stat, a tuturor chestra de muzică popu
.oresc din tească bine — sau pe cei şi părinţii lor, unde s-au bune condiţii de viaţă şi dezarmare nucleară, con-, colectivelor de oameni ai lară „Rapsozii Botoşani
lor"; 11,00 Buletin de ştiri;
— că in mai tineri să-i facem să născut, pentru a munci şi de muncă. (Aplauze pu stituie problema funda muncii, în întărirea unită 11,05 Un univers intr-un
gică, poli- cunoască bine — ce au în desfăşura o activitate în ternice, prelungite). mentală a lumii contem ţii in jurul partidului, al ghiozdan; 11,35 Publicitate;
i poate e- semnat .în trecut asupri măsură să asigure reali Trebuie să avem perma porane. România este ho- politicii sale, în înfăptui 12.00 Buletin de ştiri; 12,05
Din
pentru o rea de clasă şi asuprirea zarea unei vieţi bune, nent în vedere că toţi oa tărîtă să facă totul — şi rea politicii noastre inter Atlas cultural ; 12,35 12,45
folclorului;
comoara
ideologică naţională, să înţeleagă bi demne, libere. Aici, în menii muncii, toţi cetăţe va acţiona cu întreaga sa ne şi externe. Sînt încre Avanpremieră Radio-TV. ;
a concep- ne ce ‘măreţe realizări a România, nu în altă parte. nii, fără deosebire de na energie — în direcţia rea dinţat că, întorşi la locu 13.00 De la 1 la 3; 15,00
: a socia- cucerit poporul nostru în Nimeni nu poate avea în ţionalitate, sînt fii liberi, lizării acestui obiectiv al rile de muncă, fiecare va Meridian club ; 16,00 Bu
letin dc ştiri ; 16,05 Calei
, a mate- strînsă unitate, sub con altă parte o viaţă mai bu egali în drepturi, ai unei tuturor naţiunilor lumii. face totul pentru a-şi adu doscop social-cetăţenesc ;
:tic şi is- ducerea partidului nostru nă 1 (Aplauzo puternice). patrii comune, că toţi au Acordăm o atenţie deo ce contribuţia — împreu 16,25 Fotbal minut cu mi
0 tndoia- comunist, şi să respingă Consider că trebuie să aceleaşi îndatoriri, aceleaşi sebită problemelor secu nă cu colectivele din care nut ; ★ Orele scrii ★ Ra
20,00
Radiojur
diojurnal;
sar — şi orice asemenea acţiuni ale fim mai activi în această drepturi şi trebuie să ac rităţii şi coopei'ării în Eu face parte — la realizarea nal; 22,00 Radiojurnal; 22,30
î varieta- cercurilor reacţionare şi privinţă, şi aceasta nu pri ţioneze în deplină unitate, ropa, încheierii cu rezul planului pe acest an, la Invitaţie la dans ; 23,00 Bu
fonme în imperialiste. veşte numai o anumită na în cadrul Frontului Demo tate cît mai bune a re înfăptuirea Programului letin de ştiri ; 23,30—6,00
ă. Dar a- Nu trebuie să ne punem ţionalitate, e o problemă craţiei şi Unităţii Socia uniunii de la Madrid şl, partidului, la dezvoltarea Non stop muzical.
— care multe întrebări, tovarăşi; liste, pentru a-şi asigura în mod deosebit, opririi şi mai puternică a patriei
îască spe- nu trebuie să căutăm prea mai generală. Fiindcă şi viaţa pe care o doresc aici, amplasării noilor rachete noastre. (Aplauze puterni
dintr-o parte, şi din alta
reator — mult pentru a înţelege bi se mai găsesc unii care în România, pentru înflo cu rază medie de acţiune ce, prelungite). CINEMA;
ci un fel, ne care au fost stările de cred că dacă se vor duce rirea patriei noastre — Re în Europa, retragerii şi Cu această convingere,
ă ducă la lucruri în trecut şi care într-o ţară mai dezvoltată, publica Socialistă România, distrugerii celor existente. DEVA : „B.D. în acţiu
ne"
Mira-
Maria
onţinutul sînt stările de lucruri de vor avea condiţii sau pentru întărirea indepen Ne pronunţăm şi acţio vă urez tuturor succese în bela (Patria); HUNEDOARA:
întreaga
multă
activitate,
(Arta);
al orică- astăzi. Desigur, propagan venituri mai mari. Sînt denţei şi suveranităţii sa năm ferm pentru o nouă sănătate şi fericire. (Aplau Buletin de Bucureşti (Fla
tice şi e- căra) ; Secvenţe (Sidcrur-
da şovinistă a cercurilor iluzii, tovarăşi ! Acolo unde le ! Aceasta va garanta ordine economică mondia ze puternice, prelungite ; gistul) ; Vremea zăpezilor
reacţionare, naţionaliste sînt astăzi 30 de milioane viitorul liber al poporului lă, pentru întărirea cola se scandează îndelung (Arta) ; Pilot de for
udopte o este destul de variată. în de şomeri — mă refer la noastru ! (Aplauze puterni borării în vederea depăşi mula unu (Constructo
i, intran- trecut, spre exemplu, vor ţările capitaliste dezvolta ce, prelungite). rii greutăţilor crizei eco „Ceauşescu — P. C. R.!“, rul) ; PETROŞANI : Zbor
irice con- beau că în România nu s-a te din Piaţa comună şi nomice şl reluării activită „Ceauşescu şi poporul mortal (Unirea); Concurs
(7 Noiembrie) ; LUPENI :
în acelaşi timp, în con
, mistice, făcut nimic pentru dezvol Statele Unite — e greu de formitate cu principiile so ţii pe baza unei colabo Intr-o atmosferă de puter Safari Express (Cultural) ;
istă hotă- tarea industriei şi că lo vorbit de o viaţă mai bună cialismului ştiinţific, cu rări egale, a sprijinului nic entuziasm şi unitate, VULCAN : Piedone africa
toţi cei prezenţi în sală se
festări de calităţile unde trăiesc na- şi mai demnă. Noi nu pre mai puternic pentru ţările nul — seriile I-II (Lucea
fărul); LONEA: Fraţii (Mi
lism, an- ţicpsfiîtăţile sînt lipsite de vedem, cel puţin într-o concepţiile revoluţionare în curs de dezvoltare. ridică în picioare şi acla nerul) ; ANINOASA : Ulti
or forme concliţii de muncă. perioadă destul de înde despre lume şi viaţă, cu mă îndelung pentru Parti mul cartuş (Muncitoresc) ;
Femela din
URICANI :
1 concep- lungată, să ajungem a a- hotărîrile Congresului al în acelaşi timp, acţionăm dul Comunist Român, pen Ursa mare (Retezatul) ;
ploatatoa- De cînd am dezvoltat vea şomeri, să fim în si XH-lea şi cu prevederile — ca şi în trecut — pen tru secretarul general al BRAD : Pădurea nebună
reacţio- puternic industria, încep Programului partidului, tre tru întărirea solidarităţii partidului, preşedintele Re (Steaua roşie) ; OKAŞTIE :
să spună că aceasta cre tuaţia de a nu asigura buie să desfăşurăm o mun internaţionale cu toate for publicii Socialiste Româ Salutări profesorului (Pa
ează pericolul unei dezna condiţii de muncă egală că intensă de educare pa ţele revoluţionare, cu nia, t o v a r ă ş u l Nicolae tria) ; De la 9 la 5 (Fla
:esar este ţionalizări, că era mai bi pentru toată lumea. Dim triotică şi în spiritul so partidele comuniste şi mun Ceauşescu), căra) ; GEOAGIU-BAI :
atitudine ne cînd omul stătea în sat, potrivă, avînd în vedere Calculatorul mărturiseşte
HA
cultură)
;
de
(Casa
1 pe plan izolat, cînd nu cunoştea programele de dezvoltare ŢEG : Ilustrate cu flori de
tăm la o nimic, decît acum, cînd in a forţelor de producţie, cîmp (Dacia); BRAZI :
■ mai re- tră în fabrică, într-o insti vom avea asigurate con Partenerii externi se cîştigă prin calitatea Cine iubeşte şi lasă; CA-
î neofas- diţii de muncă în mod LAN : Orgolii (Casa de
cultură) ; SIMERIA : Tatăl
forţe în- tuţie de învăţămînt, de egal pentru toţi fiii patriei risipitor (Mureşul); ILIA :
i o nouă cercetare, cînd intră în- noastre, in diversele sec produselor şi promptitudine In livrare Visul de argint al alergă
ilistă şi tr-un mediu nou, unde îşi toare economice şi socia torului (Lumina).
Cercurile însuşeşte cunoştinţe noi. le; dar, fiecare in raport
■acţionare Asemenea oameni afirmă cu pregătirea, cu pricepe (Urmare din pag. 1) tregul flux productiv, în- modele pentru toate vîrste-
panie in- că era mai bine altădată, rea şi cu îndemînarea sa să fii mereu ,,cu ochi-n cepînd de la recepţia ma le, iar pentru semestrul II liOTOi
acum,
fiecărui
decît
cînd
rmare şi — cum se spune — va pu teriei prime pînă la livra au fost avizate alte 51 de
or socia- cetăţean i se creează alt tea să acţioneze, să lucre patru", să observi rapid re. Evident, un plus de modele. Multe dintre a- Rezultatele tragerii din 1
ului In orizont despre lume şi via ze in orice domeniu' de orice defect caro apare. exigenţă manifestăm la ar cestea au fost reţinute spre aprilie 1Ţ983:
Extr. 1: 43, 39, 28, 45, 30,
campanie ţă, cînd îşi creează prie activitate. Da, trebuie să simţi mereu ticolele de export. In anul a fi prezentate parteneri 39, 77, 82 , 89.
ot, ue in- teni noi, relaţii noi şi în răspundere pentru ceea ce trecut n-am înregistrat nici lor străini cu ocazia con Extr. a II-a: 53 , 74 , 71, 75,
inarmă- cepe să înţeleagă mai bine, în acest fel — repet — faci şi atunci realizezi şi un refuz de calitate de la tractărilor". Aflăm că în 63, 25, 1, 67, 5.
de asu- direct, că el nu are decît drumul spre învăţătură şi cantitate şi calitate". beneficiarii noştri străini. ultima perioadă au fost
curs de un duşman: pe exploata pregătire pentru oricare Lui Constantin Bărbu- Lucrătoarele C.T.C. au fost promovate noi soluţii, ba
nia nu a tori, pe imperialişti, pe sector de activitate este lescu, maistru de schimb, selecţionate din rîndul ce zate pe utilizarea în mai VREMEA;
tă de a- reacţionari, că toţi oame deschis, atît în limba pro i se părea firesc să acorde lor mai bune muncitoare, mare măsură a amestecu
ponegri- nii muncii, indiferent de prie, cît şi în oricare altă 0 atenţie mai mare zone prin concurs. Mai con rilor din lînă cu PNA, Timpul probabil pentru
re. Mulţi naţionalitate, îi sînt prie instituţie de învăţămînt. lor în care se execută pro ştiincioase, mai exigente, celofibră şi poliester, care azi, 2 aprilie 1983: Vremea
irit la a- teni şi trebuie să lucreze La noi nu se face nică dusele pentru export. „Ur se dovedesc a fi Veronica conferă tricotajelor elegan va fi caldă .şi în general
rile lor şi să conlucreze în depli ieri — şi nu vom accepta mărim ca aprovizionarea Breban, Florica Mandache, ţă şi funcţionalitate spori instabilă, cu cerul mai
mult noros. Vor cădea ploi
ste nece- nă unitate. (Aplauze pu în nici un caz — vreo dis cu materie primă să se Lidia Duca, Valentina Pe- tă. Tot aici se realizează o mai ales. sub formă de a-
şi să de ternice). criminare de ordin* naţio desfăşoare ritmic, utilajele tric şi Valeria Duduială. merituoasă activitate de versă, însoţite local şi de
electrice.
feriri ita- E adevărat, sînt puţini nal sau de altă natură. să fie permanent în per O contribuţie însemnată recuperare şi valorificare descărcări moderat din Vîntul
sud
va
sufla
acestor la număr, dar mai găsim Numai priceperea, capaci fectă stare de funcţionare la menţinerea colectivului superioară a materiilor pri şi sud-est, prezentînd n-
o, neo- şi unii care spun că se tatea de a învăţa, capaci şi curăţenie, să ne înca în rîndul celor care reali me şi materialelor, care nele intensificări locale do
;arde. Să mai creează încă un peri tatea de a exercita o pro drăm în consumuri şi să zează producţie pentru ex înainte erau considerate 50—00 km/oră. Temperatu
dată că col: fetele românce or să fesie sau o activitate inte realizăm tricotaje de cali port, la îndeplinirea ritmi drept pierderi tehnologice. rile minime vor fi ou prin
se intre 8 şi 13 grade, tar
are, ela- se căsătorească cu băieţi lectuală la cel mal înalt tate superioară". că a sarcinilor de plan o Este vorba despre cupoa cele maxime între 16 şi 21
au cău- maghiari, şi invers, fetele nivel constituie şi azi — Despre calitate — căreia au şi cele 25 de lucrătoa nele de mici dimensiuni grade. următoarele trei
Pentru
ă învrăj- maghiare or să se căsăto şi vor constitui şi în vii 1 se acordă o atenţie ma re de la atelierul de crea (aşa-numitele căzături de zile: Vremea va fi în ge
îuncii de rească cu români, sau cei tor — criteriile unice de ximă în colectivul hune- ţie. Aici se concep şi se la croit) din care acum se neral instabilă, cu cerul
;ăţl pen- de origine germană cu ro apreciere a activităţii fie dorean — despre ce se în- realizează noi modele, ele concep şi se realizează di tomporar noros. Vor că
ploaie,
în
dea
de
upri mal mânii şi invers. S-aîntîm- căruia. întreprinde pentru spori gante şi funcţionale, me verse articole pentru copii soţite averse descărcări elec
de
pe alţii, plat şi în trecut — de fapt în acest domeniu trebuie rea continuă a acestui in reu în pas cu moda, cu ce şi chiar pentru adulţi. Ana trice. Vîntul va sufla mo
vrăjbeas- se întîmplă de sute de să acţionăm împreună, să dicator, ne-a vorbit Maria rinţele pieţei interne şi ex Sebesteyn, Sidonia Todea, derat, cu intensificări lo
între ele ani, de cînd convieţuiesc perfecţionăm societatea na Maiorescu, şefa com terne. „Numai în acest tri Virginia Pavel şi Lidia cale din sectorul sudic.
in
Temperaturile
minime
Guirilna. împreună pe aceste melea noastră. Am arătat la Con partimentului C.T.C. : mestru — releva inginera Muntean sînt cîteva din tre 8 şi 13 grade, iar cele
or mun- guri români, maghiari, ger ferinţa Naţională că nu — încă din anul trecut Emilia Năforniţă, şefa ate lucrătoarele care se re maxime intre 17 şi 22 gra
e de na- mani, sîrbi — că tinerii considerăm că am ajuns controlul de calitate este lierului — au fost introdu marcă în colectivul de la de. (Meteoroldg do servi
ciu : O an a Dorel Valeriu).
itituit în s-au căsătorit întotdeauna ia o limită a perfecţionă organizat interfazic pe în se în fabricaţie 37 de noi creaţie.