Page 70 - Drumul_socialismului_1983_04

DRUMUL SOCIALISMULUI NR.f7
oaq 1

Cînd e vorba de ritmicitatea şi calitatea
Organizaţie Lucrări mult prea... discutate
producţiei, comuniştii găsesc totdeauna U. T. C.' 11,00 Paşi de seria
v
11.30 Film
vardul
soluţia cea mai bună fruntaşă si deloc finalizate 12.05 Muzică Pai
pr
O
12,15 Tribuna
(Urmare din pag. 1) se poate deduce cu uşu­ 12,35 Desene Nell an
cu(a
Vreme îndelungată, chiar ţină o legătură strînsă cu prinzînd azi 25—30 la sută pe ţară rinţă preocuparea bene­ îo.oo Telex
ani în şir, muncitorii din şeful staţiei Simeria, asi- din efectivul fiecărei for­ producţiei de energie e- ficiarului pentru asigu­ 10.05 Şcoala sat’
pentru
secţia de reparat vagoane gurînd o corelare corespun­ maţii de lucru. lectrică. Să urmărim care rarea necesarului de uti­ 10.30 Studioul sat
ti
cisterne a I.M.M.R. Sime- zătoare a livrărilor cister­ De asemenea, problemati­ „Pentru activitatea neo­ este situaţia la această laje. Nu pot fi scoşi din 17,45 1001 de s?
ria nu puteau împăca nici­ nelor cu sarcina de plan a ca reparaţiilor de calitate bosită desfăşurată in ve­ dată. culpă nici constructorii. 20,00 Telejurnal,
cum două cerinţe impor­ secţiei. cit mai bună este pusă cu derea educării comuniste, Deşi, .cazanelc nr. 4, 5, Se acţionează cu încetini­ cii — lapti
că ale ţări
tante ale producţiei : rit­ Prin şeful staţiei, care bună frecvenţă în dezbate­ patriotice şi revoluţionare 6, 7, 8, 9 au fost livrate torul la realizarea insta­ 20,15 Fotograme
micitatea şi calitatea. Pri­ s-a constituit astfel parti­ rile adunărilor generale a- a tinerilor militari, pentru în 1980, ele se află în laţiilor. Din partea tate. Repo
ma — ritmicitatea primirii cipant activ la soluţiona­ le organizaţiilor de bază eroismul şi spiritul de sa­ I.M.S.A.T. Bucureşti se viuri, reiat
de
diferite
stadii
vagoanelor cisterne spre a rea unei probleme ce nu-1 de partid şi U.T.C., în cele crificiu dovedit de aceş­ cuţie. Spre exemplu, exe­ 21,00 Film seria
destrămate
la cere
fi reparate — nu depindea privea direct, s-a stabilit ale grupelor sindicale. Ca tia in Îndeplinirea misiu­ cazanul nr. 4 nu este în­ totuşi o organizare 21,30 Ancheta 1
de ei, ci de beneficiarii a- o legătură bună cu unită­ urmare, a crescut răspun­ nii nobile de apărare a cepută fundaţia. La mai bună. Lucrările lor 21,50 Ritmuri r
cestora, iar beneficiarii se ţile economice care folosesc derea tuturor muncitorilor vieţii oamenilor şi avuţiei ca- nu au continuitate la o- 22,15 Telejurnal.
află pe o mare rază a căi­ predilect vagoanele cister­ pentru ansamblul lucrări­ naţionale de furia flăcări­ zanele 5 şi 6 au fost biective. Cînd sînt toţi la
lor ferate, arondaţi Sime- nă, asigurîndu-se astfel o lor de calitate, pentru fie­ lor, Biroul Comitetului executate fundaţiile, dar aglomerator, cînd toţi la
riei. Nu depindea, dar in­ programare şi o primire care amănunt. Central al Uniunii Tinere­ montajul a început abia C.E.T. ! Se lucrează în KAPK
fluenţa direct calitatea re­ mai realistă. Pe de altă La propunerea biroului tului Comunist hotărăşte : în această lună (!). Ca- salturi. De aici alte dis­
paraţiilor, în condiţiile res­ parte s-a luat legătura cu organizaţiei de bază con­ „Acordarea drapelului Co­ zanele 7 şi 8 sînt monta­ cuţii. Dar, mai ales, mo­
pectării termenelor de ga­ staţia Ghighiu-Braşov, un­ trolorii de calitate, mem­ mitetului Central al U- te, însă nu au executată tivări de genul „am fost BUCUREŞTI
ranţie. Cum ? de cisternele se spală în bri de partid — aparţi- niunii Tineretului Comu­ instalaţia de ardere, nu antrenaţi la alte lucrări dioprogramul cl
La ordinea zi
în prima decadă a fie­ interior înainte de a fi tri­ nînd de altfel unităţilor be­ nist organizaţiei revoluţio­ au făcută legătura cu cup­ ce erau urgente . Moti­ cultură; 7,00 I
11
cărei luni, secţia primea mise la Simeria. Astăzi s-a neficiare —, au fost in­ nare de tineret din Gru­ toarele şi sala cazanelor, vări pot aduce şi cei de 7.30 La panoul
al muncii; 8,00 i
10—15 la sută din volumul ajuns ca în fiecare decadă cluşi în efectivul organi­ pul de pompieri al jude­ iar la cazanul nr. 9, unde la „Vulcan Bucureşti. sci; 8,10 CUric
11
lucrărilor ce trebuiau efec- secţia să primească între zaţiei de bază de aici, ceea ţului Hunedoara se zice că lucrările sînt Arată cu degetul către lor; 0,00 Bulct
ce i-a determinat să facă Decernarea înaltei dis­ foarte avansate (execu­ beneficiar : n-are utila­ 9.05 Răspundcx
tate în proporţie de 85
rilor; 10,00 Bul<
VIATA DE FABTÎD front comun cu formaţiile tincţii acestei organizaţii la sută), nu sînt finali­ jele ! Beneficiarul bate 10.05 Laureaţi
de lucru în realizarea ace­
lului
naţional
luiaşi obiectiv — calitatea revoluţionare de tineret zate legăturile cu magis­ la porţile I.M.G. Bucu­ României"; 10
11
reparaţiilor. hunedorene a prilejuit, tralele şi instalaţiile de reşti, la „Aversa , după corale; 11,00
luate într-o lună. în a 30—35 la sută lucrări a- marţi, la Compania de furnituri pentru turbo- ştiri; 11,05 Sir
doua decadă, volumul lu­ ferente lunii. Muncitori cum sînt Dio- pompieri Deva, o festivi­ acţionări şi automatizări. agregate şi pompe. Fie­ Soarelui; 11,35
crărilor se ridica la 20—25 Pe această cale s-a a- nisie Fodor, Pompei Cris- tate solemnă, de adincă Cu turbogeneratoarele si­ 12,00 Buletin d
Din comoai - *'
la sută. Astfel, în două de­ juns ca în ultima zi a fie­ tea, Sever Sabău. Nicolae vibraţie patriotică. La tuaţia este şi mai în­ care dă vina pe celălalt. 12.15 Magazin
cade din lună sarcina do cărei luni, secţia să aibă Iordan, loan Popescu ofe­ festivitate au participat curcată. Unele sînt li­ Mereu alte şi alte su­ ţific; 12,45 ^ fl
plan lunară era acoperită stoc de vagoane destinate ră garanţii sigure în pri­ vrate, iar altele sînt in­ biecte de discuţii, iar lu­ radio-tv *
în proporţie de cel mult reparaţiilor pentru prime­ vinţa calităţii lucrărilor de secretarii organizaţiilor complete. crările sînt aşa cum le-am 3; uietin c!
16
jumătate, urmînd ca în ul­ le 2—3 zile ale lunii ur­ reparaţii. Lor li se alătu­ U.T.C. din trupele de Din aceste „realizări 11 descris. Mu uşoară
tima decadă să se acopere mătoare. Odată soluţiona­ ră cu aceeaşi responsabili­ pompieri din ţară, repre­ 16.15 Sfatul
cealaltă jumătate de plan. tă problema „exterioară", tate controlorii Ghcorghe zentanţi ai organelor lo­ 16,20 Folclor <
16.30
Radiogaz'
cale de partid şi de stat,
în aceste condiţii calita­ biroul organizaţiei de ba­ Colceriu, loan Ludoşan, ai Inspectoratului judeţean că; 17,00 Bule
tea reparaţiilor din ultima ză a pus un accent sporit Iacob Rînghcţ, Vaier Nicu- de interne, elevi u teci şti. 17.05 Revista
17,35 Te apăr
decadă era lună de lună pe îmbunătăţirea efectivă !a, Rcmus Adam şi Petru patria mea — ]
ameninţată. Aşa stînd lu­ a calităţii lucrărilor. Dan. Intimpinarea şi raportul zical; 18,00 c
crurile, biroul organizaţiei Se lucrează sistematic, Preocupările comuniştilor prezentat de secretarul 19,45 Radiojuri
de partid a luat iniţiativa din timp, la pregătirea pie­ n-au rămas fără rezultate comitetului de partid al dioccnaclu;
tr-o oră; 23,Oi
de a pune ordine în pri­ selor de schimb pentru remarcabile: în primul unităţii de pompieri, că­ Ciprian Por un
mirea cisternelor pentru principalele lucrări, astfel trimestru din acest an sec­ pitan llie Adrian, trece­ Seărlătescu şi
reparaţii, dînd sarcină co­ incit vagoanele să stea cit ţia n-a primit nici o avi­ rea in revistă a formaţiei, 23,30—5,00 Nou
muniştilor loan şi Ludo­ mai puţin în reparaţii. Pe zare privind calitatea re­ inminarea drapelului, de­ cal.
vic Mărgăi, care lucrează de altă parte, sarcinile care paraţiilor. filarea subunităţii frun­
la programarea, lansarea şi vizează nemijlocit calitatea taşe, cuvintele de felici­
urmărirea producţiei, să lucrărilor s-au extins, cu- CORNEL ARMEANU tare şi mulţumire adresate
de maior Ionel Popteanu,
secretar adjunct al Con­ DEVA: Ochi
încheierea însămînţării porumbului! siliului Politic al Ministe­ tria); Actorul
— seriile I-II
rului de Interne, colonel NEDOARA: '
(Urmare din pag. 1) Constantin Marin, secreta­ (Flacăra); F
tru
riduri
unităţile Consiliului unic Nu-şi păzesc curtea, tiarmife cîmpul! rul Consiliului Politic al Lanţul aminti
agroindustrial Simeria, trupelor de pompieri, an­ le l-n (Arta);
Noi
aventuri
exemplul C.A.P. Bobîlna, în biroul brigăzii Cio- către mama sa, Aurora gajamentul organizaţiei seidon (Unire
care a încheiat însămînţa- pea a C.A.P. Sîntămăria- Leleşan. revoluţionare fruntaşe, au contraatacă (*
rea porumbului, fiind ur­ Orlea era linişte şi pace. Dacă se fură şi de aici, constituit momente înălţă­ LUPENT: Con
mat şi de alte cooperati­ Se aflau acolo şeful de toare, cu reale valori ral); VULCAF
irul);
(Lut
ve. Din Consiliul unic a- fermă, agenta veterinară din curtea fermei, de sub educative. lan ţ.’ri 'erul)
groindustrial Tote.şti, între Kovcr Angela şi economis­ nasul specialiştilor, ce se Festivitatea a lost pre­ Despărţirea -
(Muncitoresc)
unităţile care au finalizat ta Marioara Dărău. în timp întîmplă oare cu culturile cedată de adunarea acti­ Sub patru st
semănatul se numără ce ei îşi vedeau liniştiţi de din cîmp ? Ce părere au vului U.T.C. din trupele zaţul); BEA
C.A.P. Peşteana, Toteşti treburile „de birou , în şi cele două mame, cit şi de pompieri şi de o ex­ trăind in vi
11
şi Densuş. şcolile respective despre cursie documentară la ce­ roşie); GURA
atomii
marco
Pentru modul cum au curtea neîmprejmuită a tăţile dacice din Munţii C.S.II. Atelierul de reparai maşini electrice. Lăcătuşfll ORAŞTIE: r
înţeles să-şi îndeplinească fermei, doi copii rupeau de deprinderile de furat ale Orăstiei. electromecanic Aurel Răilos a executat din nou un colector tria); Hang
sarcinile ce le-au revenit zor lucerna şi o îndesau acestor elevi ? de la un motor de import. Foto : V. ONOIU ra); GEOAGl
sunetul
fluvii
în campania agricolă de în plase de plastic. Cine t* cultură); IIA’
primăvară, în special la erau copiii ? Nu altcineva cu vălul nog
pregătirea terenului şi se­ dccît fiul economistei Ma­ BRAZI: Şi Prov
caii
LAN:
mănat, merită laude trac­ Termenul scadent se apropie şi trebuie respectat cu stricteţe! nu-1 aşa ? (C
toriştii Alexandru Rusu, rioara Dărău, elev, îm­ ră); STMERL
Aurel Vlăiconi, Ion Ciorî- preună cu un alt elev, în Lucrările de investiţii de trei sferturi din cantitatea — Raportîndu-ne la sar­ lipsesc pompele pentru vid (Mureşul);
curente
două
ţă, Anton Cioană, loan clasa a IX- a a liceului din la Coranda-Hondol „merg de anrocamente, iar mijloa­ cinile ce le-am avut de şi tulbureală, cîteva celu­ mina); GFIEI
11
Moldovan şi mulţi alţii. Haţeg, trimis la furat de înainte. Obiectivul se a- cele de transport funcţio­ realizat în primul trimes­ le de flotare, benzi trans­ jul — seriile
proprie de cotele finale. nează defectuos. tru, vreau să arăt că noi portoare, trolii d(t funicu- rul).
Dincolo de aceste proble­
Redresarea activităţii Uzina de preparare se a- me mari, există altele mai ne-am depăşit planul cu iar. De asemenea, conside­
răm
vom
dacă
avea
că
flă
avansat
stadiu
aproape 50 la sută, ceea
într-un
de construcţie. La această mici, însă tot „probleme ce denotă că ritmurile de proiectele definitivate, mai 8®ron<
productive dată multe utilaje tehno­ cheie sînt considerate. U- lucru sînt mult intensifi­ ales la partea de instala­
11
logice se află în rodaj (ce­
ritmurile
pot
ţii
electrice,
cate. Am mai primit un
na dintre ele este alimen-
le de la măcinare şi flo- creşte de la o zi la alta. Rezultatele
(Urmare din pag. 1) tale. Am acţionat pentru tare). „Şantierul nostru e- Da, acesta este alt nea­ 20 aprilie :
omogenizarea acestor for­ Extragerea
proape 200 tone de căr­ maţii de lucru şi asigurăm xecută lucrări de finisaje, juns cu care se confruntă î. 36, 34.
bune. condiţii pentru ca zilnic atît la partea de construc­ constructorii. Unele utilaje Extragerea
Pe tema redresării, alţi abatajele să realizeze a- ţie, cit şi la partea de in­ aduse de beneficiar nu sînt *13. 38. 27, 33.
total
Fond
doi interlocutori ne-au vor­ vansareâ de 4 ml la fieca­ stalaţi i-montaj" — preciza în concordanţă cu proiec­ 1 472 609 lei. <
bit despre preocupările ac­ re front. şeful şantierului Certej al tele de execuţie (conexiuni, lei report la
tuale ale colectivelor pe T.C.M.M. Cluj, inginerul LA CORANDA - HONDOL echipamente de forţă şi
— Şi colectivul sectoru­
care le conduc. Cel din­ lui nostru — nc-a spus ing. Victor Pascu. comandă). Proiectantul,
ţii, maistrul minier prin­ Aurel Matiaş, şeful secto­ ...Dai' se apropie şi ziua I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva, n-a ivrev
cipal Mircea Baltăţescu, rului VII — este plenar punerii în funcţiune. La tarea cu energie electrică. ajutor din partea Grupului rezolvat încă (prin proiect)
şeful sectorului V, ne-a angajat în creşterea pro­ începutul celui de al doi- Abia acum sc lucrează la de şantiere Cluj al T.C.M.M. partea de automatizare a
spus : ducţiei zilnice. Nu socotim Hea semestru al anului cu­ staţia de transformare. Au fost detaşaţi oameni la fluxului la uzina de pre­ Timpul pr<
azi,
— Dorinţa noastră este că am epuizat toate posi­ rent preparaţia trebuie să — La această construc­ noi în şantier. Urmează să parare. El trebuie să ur­ mea 21 april
docu­
genteze
va
elaborarea
fi
de a încheia luna aprilie bilităţile şi rezervele inter­ producă, funicularul să a- ţie am mobilizat efective ne mai sosească încă 10 mentaţiilor de execuţie in general
şi
fierari-betonişti
de
30
spunea
de
mari
oamCni,
cu o producţie suplimenta­ ducă minereu, în carieră şeful de şantier. Intenţio­ muncitori necalificaţi. Cu pentru instalaţiile electrice, cerul tempoi
că
ră de 4 000 tone de cărbu­ ne ale sectorului. Avem în să se treacă la exploata­ năm ca la sfîr.şitul lunii aceste efective şantierul va întrucît pe şantier se bate cal vor insoţ
ploaie,
ne. Temeiul acestui anga­ vedere ca la terminarea rea zăcămîntului, iar ia­ mai să o predăm „electro- face faţă termenelor foar­ pasul pe loc la această cări electrici
jament asigură activitatea panoului pe care îl ex­ zul să fie apt pentru de­ montajului pentru echi­ te apropiate de punere în categorie de lucrări. sufla moder
11
tempo
ficări
ritmică desfăşurată de bri­ ploatează brigada condusă cantarea apei industriale şi pare. Şi această lucrare a funcţiune. Altul este însă A sosit momentul ca în­ km/oră, din ,
găzile conduse de Traian de loan Calotă să deschi­ a sterilului... demarat cu întîrziere din „of-ul“. Beneficiarul mai tre constructor, beneficiar Temperaturi]
Borşa, Constantin Curea, dem alto două abataje, ca­ Numai că lucrurile n-or cauza neeliberării la timp are unele restanţe la uti­ şi proiectant să existe o fi cuprinse
grade, iar ci
Paraschiv Ciurăscu, Szabo re vor însuma o linie de să se întîmple chiar aşa. a amplasamentului (fapt laje. Ca atare, intensifica­ mai bună colaborare. Orice tre 10 şi 23
Balasz, Marin Petrachc, front de 240 ml. Vom cîş- Funicularul, cu toată mo­ consemnat şi de noi cu rea ritmurilor de execuţie tărăgănare, orice scuze şi La munte
Virgil Stan, loan Bud şi tiga deci o linie de front bilizarea constructorului, va prilejul unei alte anchete este condiţionată de ur­ lamentări nu-şi mai găsesc in general
loan Tobică. Sînt brigăzi­ activă echivalentă cu un fi finalizat abia în trimes­ pe şantier — n.n.). gentarea predării construc­ aici locul. Termenul de pu­ cerul tempo
avi
le despre care se ştie că abataj, ceea ce constituie trul 111 al acestui an, fi­ — De fapt, tovarăşe in­ torului a utilajelor nece­ nere în funcţiune este prea cădea inso
ploaie,
obţin lunar producţii de garanţia unei activităţi bu­ indcă lucrările au fost în­ giner Pascu, prea multe sare finalizării celor două apropiat, iar unele lucrări cări eiectrk
5 000—8 000 tone de cărbu­ ne şi în continuare, pe tot cepute cu întîrziere. în lucruri nu i se mai pot re­ linii tehnologice de la uzi­ prea îndepărtate de ceea prezenta ra
km/oră.
ne, depăşind uneori reali­ parcursul trimestrului al corpul barajiflui de la iaz proşa constructorului în a- na de preparare. Lipseşte ce n u m i m finalizare. vest. c
zările unor abataje fron­ ll-lca al anului curent. mai trebuie să se depună cest moment. o moară pentru minereu, C. DORIN