Page 71 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 71
913 • JOI, 21 APRILIE 1983
pag. 3
Rezultate ale © însemnări ®
etapei judeţene jţjjgg PETRILA
ţă lungă ® Informaţii @
„Bulc-
sta“ © Note @
ilară Formaţie artistice şi interpreţi e H Z E E H E H l
.U.S. Microinterviuri
at-c : Mi-
de muzica populară şi coregrafie
i* şcoală • Ansambluri vocale (oare Orăştie. căminele culturale Geoagiu şi
aduc folclor nativ): locul I — e Dansuri mixte : Căminul Căstău; H — Blăjeni şl Cos MÎINI CARE AU MJNGÎIAT CE SI-AR MAI
actului Căminul cultural Feregi, II — cultural Ruda, Casa de teşti (fluieraşi); HI — Clubul
După Piatră, III — Crăclu- cultură Orăştie; II — Clubul C.F.R. Simeria (muzicuţe). „STÎLPUL FĂRĂ SFJRSIT"... DORI PETRILENII ?
(lei mun- neşti. „Siderurgistul“ Hunedoara, Că • Solişti de romanţe: locul
de mun- • Ansambluri de cîntece şi minul cultural Crişcror; III — I — Magdalena Andrei („Si- - Stimate Victor Borodi, stirnise lucrul ce-/ făceam E-n firea omului să
dansuri: locul I — Clubul „Si- căminele culturale Bueureşci, derurgistul" Hunedoara) şi gîndească, permanent, să
in rcali- derurgistul" Hunedoara şi „Pa- Certeju de Sus, Casa de cul Margareta Krohman (Clubul acum, cînd vîrsta dv. a tre acolo. In întuneric, lumina
ie, inter- rxngul" (Casa de cultură Pe tură Brad, E.M. Deva; men muncitoresc Lupeni); H — cut cu puţin peste 85 de sudurii ii atrăgea pe mulţi gîndească la posibilele
» muzică troşani), II — Casa de cultu ţiuni — Casa de cultură Hu Laurean Costea (Simeria), Ga- ani, sperăm că v-ar bucu oameni, care se adunau înnoiri cu care să-şi îm
„Visuri ră Orăştie, III — Casa de cul nedoara, Căminul cultural Au briel Pongratz (Lupeni); IH —. bogăţească decorul urban,
episodul 8 tură Brad. rel Vlaicu. Livia Olaru (Simeria), Elena ra să discutăm despre că Împrejur. Se minunau şi de să-l primenească. Din dis
0 Ansambluri folclorice: lo • Dansuri inedite: locul I — Vlaicu („Siderurgistul" Hune lătoria pe care, cu aproape stilp şi de scinteia din ne
ic ale cul I — Centrul de îndrumare Clubul sindicatelor Uricani, doara) . o jumătate de veac în ur gură. cuţiile avute cu cîţiva
a creaţiei populare şi a miş Casa de cultură Hunedoara 0 Rapsozi populari: locul I mă, aţi făcut-o la Tg. Jiu. — Probabil, cu acea oca dintre cetăţenii Petrilei,
cării artistice de masă — Ex (dans grecesc); H — Căminul — Drăgan Munteanu (Casa de iată ce-am consemnat că
ploatarea minieră Deva şi I.M. cultural Fizeş. cultură Deva); II — Adam — Desigur, îmi face plă zie aţi avut prilejul să-l cu
Hunedoara — Lelese. • Formaţii de dansuri con Bucla (Geoagiu), Gheorghe cere să mă gîndesc la a- noaşteţi personal şi pe le stă-n intenţie să mate
• Ansambluri folclorice crea sacrate, cu tradiţie: locul I — Romcea (Feregi); III — Miron cel drum. Munceam, pe Brâncuşi, rializeze:
ţie: locul I — Casa de cultu Căminul cultural Feregi. Goleşie (Lăsău). 0 Ştiut fiind faptul că
ră Deva, II — I.M. Orăştie. • Grupuri dansatori: locul • Solişti vocali dc muzică vremea aceea la A.C.P, (A- — Bun înţeles. Numai că mare parte a lucrărilor
• Ansambluri vocalc-instru- I — Căminul cultural Mărti- populară: locul I — Mariana An telierele centrale Petroşani, ori de cite ori venea să
6,00 Ra- mentale-coregrafice: locul I — neşti; II — I.M. Orăştie. gliei (Casa de cultură Călan), impuse de transpunerea
Ueţii; 6,30 Căminul cultural Costeşti, H • Solişti dansatori: locul I Mariana Neidoni (Lunca Cer I.U.M.P. - acum). Eram su vadă cum i se înălţa lu în realitate a capodope
in agri- — Dineu Mare. — vătafi căluşeri. nii) ; II — Ioan Hărăguş (Ca dor. Poate primul sudor din crarea, eu eram acolo, sus.
ojurnal ; s Colective de obicei fol O Orchestre populare: locul sa de cultură Brad), Sanvina Valea Jiului care ştiam teh Îmi amintesc de stăruinţa rei brâncuşiene „Coloana
^ onoare cloric: locul I — căminele cul I — Casa de cultură Petro Nan (Feregi), Sorin Ismail- infinitului", s-a făptuit la
ista pre- turale Hărţăgani şi Slinceşti- şani şi Clubul „Siderurgistul" ciuc (C.S. Hunedoara); IH — nica sudurii electrice şi au cu care am muncit pen Petroşani, eu ajutorul
;meţodii- Ohaba-Răduleşti; II — Crăciu- Hunedoara; II — Casa de cul Nieolae Agăleanu (Petroşani), togene. In vara acelui an, tru verticalitatea „Stilpului".
tc ştiri ; neşti, Paroşeni, Pojoga; III — tură Orăştie; IU — Clubul Ioan Mihăilă (Bueureşci), Ioan pentru un timp, împreună Mult am mai pătimit pinâ mai multor meşteri petri
şcultăto- Costeşti, Gurasada, Romos; C.F.R. Slmeria, Casa de cul Frăţilă (Deva), Eugenia Mi- leni, aceştia gîndesc că
de ştiri;- menţiuni — Lăpuşnic, Cimpa, tură Haţeg. hăiescu şi Silvia Mărgineanu cu timplarii şi lăcătuşii am ce a fost perfect drept. n-ar fi lipsit de impor
Festiva- Pane, Dealu Mare. • Tarafuri mari (care aduc (Orăştie); menţiune — Vale- avut de lucru la „Stilpul" — Aţi mai mers de atunci
,Cîn tarea o Grupuri vocale (care aduc folclor nativ): locul I — Că rtoa Ianoşi (C.S.H.), Anişca lui Brâncuşi. Stilp ii spu la Tg. Jiu ? tanţă dacă una din stră
Armonii folclor nativ) : locul I — că minul cultural Vata de Jos. Catrina (Ruda), Adrian Lucă zile oraşului lor s-ar
letin de minele culturale Hăşdău şi 0 Tarafuri mici (care aduc (Compania de pompieri Deva). neam cu toţii atunci. Co — Da, de nenumărate ori. numi Constantin Brân
copiii Lunca Cernii; II — Vorţa, Ru folclor nativ): locul I — Că 0 Solişti instrumentişti: lo loană i se zice mal din Acum doi ani am mers
licitate ; da; III — Brotuna. minul cultural Ilia; n — Den- cul I — Dorel Sparios (tara vremurile de-acum. Partea să-mi vizitez nepotul, ca- cuşi.
tri; 12,05 a Grupuri vocale (care aduc suş. , got — „Siderurgistul" Hune 0 Ca bun cunoscător al
ierului ; prelucrări de folclor): locui 0 Formaţii eterogene de in doara), Aurel Sibişan , (vioa mea de muncă a lost la su re-şi satisfăcea stagiul mi oamenilor adîncurilor —
co-ştiin- i — căminele culturale Stăn- strumente populare: locul I — ră — Beriu), Marin Paul (ta darea armăturii interioare, litar acolo şi, cum era fi
>remicră ceşti-Ohaba-Rădulcşti şi Lun Casa da cultură Brad şi „Glo ragot — „Zărand" Brad); II iar grosul lucrului l-am fă resc, m-am abătut şi pe la artistul Ladislau Shmidt,
la 'a ca; II — Roşcani, Visca, Băi- ria" Brad; II — Căminul cul — Pavel Sabo (taragot „Ge- nevrînd să zădărniceas
’ers , *a; III — Slntămăria Orlea, tural Crişcior, C.S. „Victoria" tusa" — Centrul judeţean de cut acolo, la Tg. Jiu. Două „Stilp". De fiecare dată mă că obiceiul mineresc ce
ri; ~ impu Iul Neag, Peşteana, Ra- Călan; III — Casa de cultură îndrumare a creaţiei), Vasile săptămini a durat monta bucură trăinicia sudurii fă
‘mea.. , poitu Mare; menţiuni: Clubul Hunedoara, Căminul cultural Linz (taragot — „Lira" Deva). rea „Stilpului". Lucram zi cute atunci. Gindul că pal ţine de darurile oferite
dicului ; muncitoresc Aninoasa, cămi Blă j eni. Pera Bulz (taragot — Vaţa de minerilor pensionari (o
inporan; nele culturale Galaţi şi Ro- a Grupuri eterogene de in Jos), Domin Coreheş (taragot şi noapte. îmi amintesc cit mele miinilor mele poartă pipă, un baston şi-o pălă
con omi mos. strumente populare: locul I — — Deva), Ionel Coza (taragot de primitive erau aparatele şi-acum urme ale-atingerii rie), doreşte să adauge un
te ştiri; o> Dansuri de femei: locul „Lira" Deva; II — Căminul — Petrila), Ovidiu Demea (cla mele. Şi cită curiozitate „Stilpului fără slirşit".
lăriilor ; I — căminele culturale Ociu- cultural Certeju de Sus; III — rinet — Haţeg); III — Eli An- nou dar-simbol. Cu pro-
te cint, Brotuna. Compania de pompieri Deva, . drone (clarinet — Beriu), priu-i talent, cunoscutul
iim mu- © Dansuri bărbăteşti: locul E.M. Deva. Trandafir Filimon (vioară — AM AFLAT, VĂ INFORMĂM sculptor vrea să ciopleas
serii ; I — Casa de cultură Orăştie; a Formaţii omogene de in Geoagiu), Tudorică Munteanu
0. 00 Ra- — Compania de pompieri strumente populare: locul I — (vioară — Orăştie); menţiuni: că îu piatră bustul fie
II
• zi în- Hunedoara. fluieraşi! Văii Jiului, tulnică- Ilie Ciorogaru (acordeon — o în primul trimestru te, consemnăm cu plăce cărui viitor miner pen
1. rări de Dansuri căluşereşti: locul resele din Bu'.zeştii de. Sus şi Orăştie), Ioan Almăşan (sa scurs din acest an, 41 de re faptul că-n anul tre sionar şi să i-1 ofere spre
•
i, Ion I — căminele culturale Boşo- Blăjeni. xofon — „Zarand" Brad),
Miculi; rod şi Dineu Marc; II — O- o Grupuri omogene tic in Gheorghe Andricău (saxofon brigăzi din cele 44 ale cut cercul de croitorie din- păstrare şi amintire.
i muzî- ră.ştioara dc Sus şi ..Romana" strumente populare: locul r — — Vaţa de Jos). I.M. Petrila au putut ra cadrul clubului „Mine 0 Pentru că dealul
porta realizarea sarcinilor rul" şi-a sărbătorit două Momota tot este locul de
de plan, precum şi de decenii de existenţă, timp odihnă în aer liber al
Lauri pentru „Revista ia ora exactă^ păşirea lor cu peste 13 000 în care multe femei ale multor cetăţeni, ar fi po
tone cărbune. • Noul pro locului s-au deprins cu trivită amenajarea în a-
Festivalul ele muzică uşoa dc muzică uşoară in specta poziţie, cu melodia „Eşti gram de lucru, noile teh meşteşugul cusutului. Cît cest loc a unei alei a mi
ră organizat, in ultimii ani, colul „Revista — la ora c- viaţa mea". nologii folosite în abata de solicitate sînt cursu nerilor. Un loc do plim
i*s (Pa- de Consiliul Culturii şi Edu xactă“, pentru conţinut şi Titlul dc laureat onorează
tl baţi ci i caţiei Socialiste, Radiotelc- calitate, pentru acurateţea şi obligă. De pe acum, aşa je au permis minerilor rile acestui cerc nc-o do bare, cu bănci dc odihnă
); IIU- viziunca Română şi Uniunea artistică şi ţinuta scenică a dar, teatrul devean se pre petrileni să obţină o pro vedeşte numărul actual şi aparate dc joacă pen
puma Compozitorilor din R.S.R., întregului spectacol, colecti găteşte pentru „Melodii ’83“ ductivitate a muncii la al cursantelor: 24. # In
pen- pentru stimularea creaţiei vul devean a fost onorat cu cu un concert spectacol — tru cei mici, o alee stră
jistul); originale, se desfăşoară pa titlul de laureat. Cu titlul melodii in primă audiţie de cărbune de 450 kg/post. cadrul cenaclului „Venus" juită de mai multe statui
- serii- de laureat a fost răsplătit Camelia Dăscălcscu, Paul • Dacă pînă nu demult, care la fiecare sfîrsit de şi elemente decorative.
)ŞANI: ralel eu concursul teatrelor şi dirijorul Gheorghe David, Urmuzcscu, Dan Ardelean, 1. M. Lonea avea un mi
•»i Po- dc revistă şi estradă. Festi şi realizatorul spectacolului Vasile Vasilache-junior, Hen
e. per iul valul „Melodii ’82“ a adus ri Mălineanu, Petre Firules- nus de 15 000 tone căr
nbrie); în atenţie şi colectivul Tea Alexandru Darian. Acelaşi cu, Radu Odeşteanu şi, bine bune, odată cu adoptarea
(Cultu- trului de estradă Deva, care, talentat dirijor — Gheorghe înţeles, dc compozitorii co noului program de mun
icven ţe în urmă cu doi ani, a mai David, a fost distins cu Di lectivului laureat: Gheorghe
: Goz- ocupat un binemeritat loc ploma Festivalului „Melodii David, Alexandru Dobondi, că, minerii întreprinderii
RILA ' doi pe ţară. De această da ’82", pentru compoziţia „Cu Ştefan Moţăţăianu, Gheorghe sînt pe cale să redreseze
n
î I-u mine doar o clipă", iar A- Eftici. situaţia şi chiar să depă
CÂNI : tă, pentru prezenţa abun lexandru Dobondi — eu di
(Rete- dentă a creaţiilor originale ploma pentru debut în com L. L. şească planul. • Sîm-
r vi om bătă de sîmbătă, la I.M.
Steaua
Ca Lonea se sărbătoreşte
ierul); „Ziua sectorului". Cea
(Pa- FAPTE DIH INSTANŢĂ Regrete tardive sărbători
apropiată
mai
Flacă-
Râ- re a fost a sectorului V.
isa de • La secţia de mobilă
fireasa Petrila se află pe flux
aci a) ; RELATĂRI DE LA UN PROCES PUBLIC de fabricaţie camerele
CA-
puscă, combinate „Corvin" 1 şi
cultu- 2, şi 100 de garnituri de
ietenii Sute de priviri erau îndreptate spre ei zaţiile ce i se aduceau. Aici, unde se aflau bibliotecă „Belvedere". •
Intre cînd, încătuşaţi şi păziţi, au fost conduşi oameni care-l cunoşteau, foşti colegi de
(I.u- In acest timp, construc
chipa- din maşină in sala Casei de cultură din muncă, foşti prieteni, familia lui, gravita torii şi cetăţenii Petrilei ■ Că locul dc depozi
Mine- Orăştie, devenită neîncăpătoare. Ce fapte tea faptei sale se dezvăluia limpede, ade îşi intensifică eforturile săptămînă îşi reuneşte tare a gunoaielor, din faţa
au săvîrşit oare aceşti oameni, pentru ju vărul fiind reliefat de înlănţuirea logică a pentru a clădi alte 100 membrii, au citit la re blocurilor 30 şi 31 din
decarea şi condamnarea cărora s-a depla probelor. Recunoaşte şi regretă. Este însă de noi apartamente, am centa întîlnire: Mircea cartierul „8 Martie" a
sat in acest oraş un complet de judecată tîrziu... plasate in centrul civic Andraş (proză), Eugen fost mutat în altă parte,
al Tribunalului judeţean ? - se întrebau, Ca şi pentru cel de al doilea inculpat — Smăul (poezie); au eîn- e un lucru bun, o acţiune
ES al oraşului, pe străzile
aşteptînd cu încordare cuvîntul procuroru Vasile Brănişcan, recidivist, neîncadrat în Republicii şi T. Vladimi- tat Virgil Stratulat şi Pa- la care cetăţenii şi-au a-
lui, cetăţenii care au umplut lăcaşul de muncă, judecat tot pentru tentativă de o- rescu. « Chiar dacă nu tricia Lăcătuşu, cele mai dus din plin contribuţia.
clin cultură pînă la refuz. mor. Ofensat că cei cu care băuse spirt este de strictă actualita noi compoziţii proprii. Ce-a mai rămas în grija
...A încerca să suprimi viaţa cuiva este medicinali amestecat ca apă au continuat I.G.C.L., este transportul
-
20. o, o faptă deosebit de gravă, cu consecinţe să se cinstească fără a-l invita în continuare fostei platforme car: , deo
nefaste. Ioan Fistiş care, sub influenţa al şi pe el, după ce schimbaseră locui, a intrat camdată, a rămas pe loc,
10, 21. CÎND AJUŢI LA CLĂDIREA
coolului, a alentat la viaţa unei persoane într-o locuinţă unde, brutalizînd o fetiţă, a „întinînd" estetica scua
guri : paşnice, nu s-a gîndit la urmările actului obţinut un cuţit de bucătărie, a intrat în CASEI PROPRII, ALTFEL Al GRIJĂ DE EA rului bine gospodărit de
>00 000 său, necugetat, nu s-a gîndit că soţia şi ■apartamentul unde se aflau colegii de pa altfel de locatari.
l I. Nu duc lipsă petrilenii de recunoscuta lor hărnicie,
copiii săi vor rămîne ani îndelungaţi fără har şi, în timp ce Ştefan Martin ducea iâ Să n-aibă Petrila
sprijin moral şi material. Cînd s-a dezlăn paharul la gură, i-a spintecat abdomenul. constructori ! Oamenii care din nevoia de a da o mină oameni cu care să se
ţuiţi el n-a ţinut seama de bunele inten A dispărut apoi, fiind depistat după 16 zile zidesc blocuri şi noile do de ajutor pentru grăbirea mîndrească ? Oameni,
ţii ale unor cunoştinţe care au vrut să-l de la comiterea faptei. tări social-cetăţeneşti sînt lucrărilor, oameni ai Petri fapte, acţiuni, iniţiative
tempereze, ci a continuat să se manifeste Tot datorită consumului de alcool, Şte destui. Urmează ca-n acest lei, lucrători comerciali de care să merite a Fi puse
violent, cel pe care l-a vătămat (era cît fan Martin a fost la un pas de a-şi pier an să se înalţe şi să fie la I.C.S. Alimentara, indus la încăpătoarea ..Gazetă
cn ir u trial şi alimentaţie publică, cetăţenească" bine am
Vre- pe-aci să-i suprime viaţa), fiind unul dintre de viaţa. Cu toate acestea, n-a tras învă date în folosinţă la Petri
•ă şi cetăţenii care, în mod paşnic şi civilizat, ţămintele cuvenite, prezentîndu-se în faţa la un magazin universal factori poştali, funcţionari plasată, de altminteri, lin
cu încercase să-l liniştească. . instanţei sub influenţa vădită a alcoolului. de la oficiile nr. 1 şi 2 din gă complexul comercial ?
Lo- (parter + două etaje) pen localitate, rînd pe rînd Dacă amănuntul acesta
e de ...Fără intervenţia operativă- - a lui Ioan Tribunalul judeţean a condamnat pentru tru desfacerea mărfurilor in
scăr- Vesa, care l-a transportat la spital, a me tentativă de omor, pe Ioan Fistiş la opt ani (programaţi „cu grafice", l-am sesizat tocmai în
1 va dicilor care au intervenit de urgenţă pen închisoare, iar pe Vasile Brănişcan la nouă dustriale şi alte spaţii co cum zic ei), sînt prezenţi momentul cînd se prime
ensi- merciale, aşa, la un loc, zilnic pe şantierele celor nesc afişele, fotografiile
0—50 tru salvarea vieţii lui L.L., Fistiş ar fi fost ani închisoare şi revocarea celor 275 de vreo 2 000 de mp. Şi o clă
•vest. judecat pentru crimă. zile, neexecutate dimtr-o pedeapsă anteri două obiective. De la Eli- şi toate cele (cum ade
vor ...în loc ca el, în calitatea ce o avea oară, graţiată condiţionat, el fiind condam dire care să adăpostească sabeta Hagiu şi Maria Du sea ni se reproşează...) e
?i 13 noul sediu al poştei se ri minică, de la Ana Nieolae, un lucru scuzaţii 1. Dacă,
î in- atunci, de paznic în cadrul Corpului de nat anterior de Judecătoria Deva pentru dică în oraş.
pază militarizată, să fie acela care să a- furturi în paguba avutului obştesc. Margareta Aradi, Angela în schimb, e-n obiceiul
'a fi pere liniştea şi ordinea publică, lipsind ne Procesul public a fost o lecţie vie, care Nu duc lipsă petrilenii de Diaconii şi Petru Satmari, locului ca panourile să
Voi motivat de la serviciu patru zile în şir, a a demonstrat că în multe cazuri consumul constructori ! Din cadrul cîţiva dintre constructorii a- fie goale, întrebăm care-i
de încălcat în mod nepermis reguli elemen excesiv de alcool este cauza pagubelor T.C.H., un şantier de con matori am aflat că ajutîn- menirea, rostul lor ?
Car- tare ale conduitei, azi fiind judecat şi pen morale şi sociale, a degradării umane şi strucţii din Orăştie a fost du-i pe meseriaşi, aflindu-le
va adus aici anume pentru a mai bine munca, le-o vor Rubrică realizată de
3—70 tru ultraj contra bunelor moravuri şi tulbu infracţiunilor prin violenţă, o lecţie despre împlini noile zidiri. CONSTANTA
t şi rarea liniştii publice. preţuirea demnităţii si vieţii oamenilor. putea preţui cum se cuvine,
Inculpatul asculta cu capul în piept acu ESTERA ŞINA Şi cu toate acestea, din mai tîrziu. POPESCU-CORPADE