Page 72 - Drumul_socialismului_1983_04
P. 72
pag. 4 DRUMUL SOCIALiSMULUI NR. 7 913 © JOI, 21 APRILIE 1983
Tovarăşul icolae Ceauşescu a participat la Consfătuirea de lucru Vizită de lucru
de Sa C.C. al P.G.R., cu cadre de conducere şi specialişti
la Complexul expoziţional
din domeniul materialelor de construcţii şi construcţiilor
(Urmare din pag. 1) folosindu-se şi căldura so Ţinînd seama de diversi toate greşelile ' care s-au ' din Piaţa Sclotei
lară. Avem în vedere ca, tatea construcţiilor indus făcut, mai cu seamă la
muncii, trebuie să aibă şi pînă în luna iunie — a triale în toate domeniile, construcţiile zootehnice dar Consfătuirea de lucru a în acest context, însemnă
un aspect cit mai plăcut, spus secretarul general al tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi la altele, să se stabi fost precedată de exami tatea generalizării folosirii
atît în interior, cît şi în partidului —, în toate ju a cerut institutelor de pro lească şi aici norme pre narea la faţa locului, în cenuşilor uscate de termo
exterior, să contribuie la deţele să se realizeze mă iectare şi inginerie tehno cise, să se asigure folosi cadrul unei expoziţii or centrală în reţetele de fa
înfrumuseţarea continuă a surile necesare în direc logică să se angajeze mai rea materialelor locale, în ganizată într-un pavilion bricare a betoanelor, pre
oraşelor şi satelor noastre. ţia producerii prefabrica serios în realizarea unor scopul realizării de con al Complexului expoziţio cum şi măsurile de dimi
T o v a r ă ş u-1 Nicolae telor, inclusiv cele de re proiecte eficiente care să strucţii ieftine. nal din Piaţa Scînteii, a nuare a consumurilor de
Ceauşescu s-a referit, în ducere a consumurilor şi asigure aşezarea maşinilor Pe ansamblu — a spus măsurilor adoptate în sco combustibili.
altă ordine de idei, la ne — pe această bază — să şi instalaţiilor după un în încheiere tovarăşul pul producerii de panouri
cesitatea îmbunătăţirii teh stabilim normele de con flux tehnologic bine gîn- Nicolae Ceauşescu — tre de faţade pentru locuinţe, Secretarul general al
nologiilor de execuţie, la sum care vor trebui să fie dit, care să evite încru buie să obţinem o redu cu soluţii diversificate de partidului a apreciat mo
dul de realizare a panou
cerinţa mecanizării com considerate ca maxime. A- cişările de transport, să cere a costurilor investi finisare, de echipare a e- rilor prefabricate pentru
construcţia
plete a lucrărilor din a- ceasta va necesita, însă, asigure un flux normal în ţiilor la social-culturale de lementelor prefabricate cu construcţiile de locuinţe,
locuinţe,
şi
—
de
producţie
procesul
cest sector. astfel incit să procedăm şi la stabili tîmplărie şi instalaţii e- în special soluţiile de com
construcţia de locuinţe şi rea preţului maxim al fa măsuri de care depind şi industriale, avînd în ve lectrice, astfel incit pe binare a betonului cu mo
dere
reducerii
necesitatea
alte unităţi să se transfor bricatelor. Trebuie să sta ordinea şi disciplina — şi consumurilor materiale, şantiere să se efectueze zaic, plăci ceramice, piatră
me într-o activitate indus bilim pentru fiecare con care duc, totodată, la eco creşterii productivităţii numai operaţii de montare de rîu sau cu alte mate
trială de montaj, scurtîn- strucţie costurile prefabri nomii foarte mari în pro muncii — care şi în con şi asamblare. riale ieftine, lesne de pro
du-se mult durata de catelor în mp sau mc, aşa cesul de producţie. strucţiile industriale trebuie Au fost prezentate pa curat în cele mai multe
să
stabilim
execuţie, să îmbunătăţeas cum trebuie materiale pe Criticînd cu severitate să ajungă pînă la sută la nouri realizate pe baza zone şi cu efecte estetice
consumurile
că, totodată, calitatea lu situaţia din domeniul celor mai noi tehnologii, deosebite.
crărilor. mc sau mp. construcţiilor energetice, sută —, a mecanizării pro atît de întreprinderi de
Referindu-se la construc secretarul general al parti ducţiei de prefabricate, eli T o v a r ă ş u l Nicolae
De asemenea, secretarul ţiile industriale, energeti minării tuturor cheltuieli^ prefabricate aparţinînd Mi Ceauşescu a arătat că to
general al partidului s-a ce şi miniere, tovarăşul dului a cerut să se reva lor inutile. Considerăm că, nisterului Industrializării tuşi unele modele sînt
referit la faptul ca şi în Nicolae Ceauşescu a sub dă în mod serios, în ur deja, costurile sînt astăzi Lemnului şi Materialelor prea încărcate cu orna
fabrici şi în construcţii- liniat că şi în acest do mătoarele două luni şi ti prea mari şi trebuie să de Construcţii, cît şi con mente inutile, greoaie, că
montaj să se realizeze meniu este necesar să fie pizarea în acest domeniu, acţionăm pentru reduce siliilor populare judeţene panourile ale căror deco-
creşterea productivităţii stabilite norme de consum în scopul realizării unor rea lor. Costurile investi Neamţ, Iaşi, Bacău şi Ti raţiuni sînt executate din
muncii, astfel incit pînă clare, de materiale, pe lucrări ieftine, de o mare ţiilor mari în locuinţe se miş, împreună cu o gamă vopsele nu sînt cele mai
în 1985 să se asigure o metru pătrat sau metru utilitate, pe un spaţiu cît reflectă în chirii şi în alte largă de mostre executate potrivite pentru construc
mai restrîns. Şi în acest
creştere de pînă în sută cub. Aceasta presupune, sector — a arătat tova cheltuieli ale populaţiei ; de institutele de profil. ţiile de locuinţe nici din
la sută a acestui indicator de asemenea, ca toate a- în industrie se reflectă în Panourile prefabricate punct de vedere estetic,
în toate domeniile, deci şi ceste lucrări să fie in răşul Nicolae Ceauşescu — amortizări, în costuri mari expuse ilustrează preocu nici economic. Examinînd
în construcţii. dustrializate, folosindu-se trebuie să se acţioneze în producţie. Se reflectă, parea specialiştilor de a comparativ exponatele, se
în cuvîntare s-a reliefat la întreaga lor capacitate pentru reducerea consumu deci, negativ în venitul asigura un aspect arhitec cretarul general al parti
importanţa ce trebuie acor fabricile de care dispu rilor de ciment, oţel-beton naţional, în posibilităţile tonic deosebit al faţadelor dului a avut cuvinte d^
dată reducerii consumuri nem. S-a arătat, în acest şi alte materiale, de ener de realizare a sarcinilor prin stabilirea unor tipuri laudă pentru soluţiile a-
construcţiile
pre
iar
gie,
lor materiale şi energetice sens, că în viitoarele două fabricate trebuie să vină de creştere a puterii de diferite de finisaj, capa doptate, în special în une
prin folosirea într-o mai luni vor fi revăzute tipi finisate din fabricaţie. S-a cumpărare a leului, de bile să confere noilor le judeţe, în fabricarea de
mare măsură a materiale zarea, normele de consum, cerut, de asemenea, să sporire a veniturilor, a blocuri o estetică supe panouri pentru faţade cu
lor locale, pentru a se evita prevederile acestora, făcîn- se reducă la maximum nivelului de trai al po rioară, în mod diferenţiat un aspect plăcut, cu mo
transporturile, destul de du-se nu prin raportarea lucrările destinate căilor porului. în funcţie de condiţiile lo tive d e c o r a t i v e spe
costisitoare, înlăturarea ex la valoarea în milioane de ferate, canalizărilor ş.a., în acest spirit — a ară cale, natura arterei de cir cifice tradiţiilor zonelor
cesului de folosire a agre lei, ci la metru cub sau tat secretarul general al culaţie, amplasarea lor în
la metru pătrat. care, de asemenea, ridică partidului — dorim să se cadrul ansamblurilor de respective şi care înglo
gatelor, săpăturile şi nive în ceea ce priveşte ilu foarte mult costul lucră acţioneze, de către toate
lările care ridică în mod minatul clădirilor, s-a a- rilor de investiţii. Nor organele noastre centrale, construcţii de locuinţe şi bează o seamă de mate
inutil costul construcţiilor, mele consumurilor fizice, social-culturale, în inter riale ieftine, la îndemînă
realizîndu-se, totodată, şi rutat că trebuie să se pu materiale trebuie să fie de consiliile populare ju secţii importante, pieţe pe plan local. S-a cerut ca
o reducere a consumului nă capăt cu dcsăvlr.şire stabilite, pe metru pătrat, deţene, de organizaţiile de sau alte zone de mare în experienţa pozitivă să se
de ciment. De asemenea, vechiului mod de construc metru cub, sau metru li construcţii, de arhitecţi, de
secretarul general al parti ţii, să nu se mai admită niar, în aşa fel incit să proiectanţi, pentru a putea semnătate urbanistică. generalizeze în cît mai
dului a indicat să se re nici un proiect şi nici o să se realizeze şi în acest Un loc important în scurt timp, iar proiectanţii
construcţie care nu asigu nu mai dea loc la nici un domeniu, în cît mai bune
ducă consumul de metal, ră, în primul rind, ilumi fel de aprecieri subiecti condiţii, hotărîrile Con dialogul purtat de tova şi constructorii să acorde
în condiţiile garantării gra natul natural. în ceea ce ve, fie din partea proiec ferinţei Naţionale a parti răşul Nicolae Ceauşescu o atenţie sporită îmbună
dului de siguranţă a priveşte iluminatul artifi tantului, a celor care se dului. cu specialiştii l-a ocupat tăţirii esteticii construcţii
construcţiei, precum şi cel cial, trebuie să se efec ocupă de investiţii sau a Cuvîntarea tovarăşului
de energie şi combustibil tueze în fiecare caz o organelor de planificare. Nicolae Ceauşescu a fost şi analiza rezultatelor ac lor, reducerii consumuri
în realizarea prefabricate studiere temeinică, stabi- Aceleaşi exigenţe se ri urmărită cu viu interes, ţiunii de reducere a con lor de materiale şi ener
lor, acţionîndu-se pentru lindu-se modalităţile cele dică şi în domeniul con cu profundă satisfacţie sumurilor specifice, în spe gie, ridicării continue a
■*» executarea acestora îndeo mai economicoase pentru strucţiilor agricole, unde şi deplină aprobare de cial la ciment, fier-beton calităţii şi productivităţii
sebi în perioada de vară, fiecare ramură. trebuie să fie înlăturate participanţii la consfătuire. şi energie. S-a evidenţiat, muncii.
CRAIOVA 20 (Agerpres). tri, surprinzîndu-1 pe PIERDERI
— Pe stadionul „Central Bento. Prezenţi mai mult
11
e Pierdut legitimaţie de ser
din Craiova, în prezenţa în atac (raport de cor- viciu, pe numele Bolboacâ
a 50 000 de spectatori, s-a nere 8—3), fotbaliştii craio- Vasile—Viorel, eliberată de
disputat meciul retur din veni n-au fructificat în l.L. Deva. O declar nulă.
cadrul semifinalelor com în semifinalele Cupei U.E.F.A. continuare cîteva ocazii VÎNZARI (62G)
petiţiei internaţionale de bune, în special cea din e Vînd casă, moară, strung, • Pierdut legitimaţie de ser
11
fotbal „Cupa U.E.FA.. , UNIVERSITATEA CRAIOVA - minutul 31,- cînd o pasă aparat sudură. Brad, strada viciu, pe numele Diacon Ioan,
dintre formaţiile Universi abilă a lui Bălăci a deju Crişul Alb, nr. 1. (633) eliberată de G.S.M. Sibiu. O
tatea Craiova şi Benfica BENFICA LISABONA 1-1 (1-0) cat jocul la ofsaid al oas a Vind Dacia 1 300, alb 13, declar nulă. (635)
Lisabona. Partida s-a în peţilor, dar Cămătaru sin comandă specială. Vizibilă la a Pierdut legitimaţie de ser
cheiat la egalitate 1—1 golului marcat în depla n-au mai avut prospeţimea gur cu portarul a ratat. 23, 24, 25 aprilie. Haţeg, stra viciu, pe numele Giura Du
(1—0) prin golurile mar sare. necesară unei întîlniri cu La 8 minute după pauză, da Eminescu 28. Telefon zil mitru, eliberată de C.S. Hu
dedar
cate de Bălăci (min. 17) şi Meciul de miercuri a asemenea miză. Jucînd în centrul atacant al forma nic 70947. (630) nedoara — forjă. O (c. 12)
nulă.
Filipovici (min. 53). în fost dominat, în bună mă special pe contraatac, Uni ţiei Benfica, iugoslavul • Vînd Dacia 1 300, la bord
prima manşă scorul a fost sură de fotbaliştii români, versitatea a deschis scorul Filipovici, a reuşit să ega zero km. Deva, strada împă • Pierdut legitimaţie de ser
care însă, după victoria a- leze, cu un şut de la mar O-
de asemenea egal: 0—0, în minutul 17, cînd Bălăci a ratul Traian 48. (654) viciu, pe numele Boldijar
supra Italiei, la care au ginea careului, în urma vidiu, eliberată de C.S. Hu
echipa portugheză califi- participat şase jucători de transformat o lovitură liberă unei erori a apărării • Vînd Volkswagen 1 300, nedoara. O declar nulă.
cîndu-se in finală datorită la Universitatea Craiova, de la aproximativ 20 de me- române. stare bună, reparaţie capitală. (c. 11)
Deva, telefon 13337. (658)
Stimulate de marea vic Un mare vis s-a stins. Dar fotbalul trăire şi încredere că nu e • Pierdut legitimaţie de ser
torie a echipei României poşibil ca Universitatea să • Vînd Renault 10. Informa viciu, pe numele Ştefan Ne-
Hune
asupra campioanei mon nu se calilice. Ratarea unei ţii, Hunedoara, Aleea Şcolii, oulal, eliberată de C.S. H. O
O.S.M.
nr. 7, bloc 38, apartament 13.
doara,
Secţia
diale, ItaliP,' ' simţurile s-au românesc a ieşit în lume... mari şi de excepţie perfor (c. 13) declar nulă. (c. 10)
aprins, incit înaintea me * manţă - calificarea intr-o
ciului Universitatea Cra acest meci la cea mai SITATEA CRAIOVA - de finală europeană — nu este, ZILNIC, LA RESTAURANTUL „ASTORIA"
iova - Benfica Lisabona era înaltă tensiune a dăruirii —, talie europeană, de care la urma urmei o dramă atît
greu de găsit cineva care nu pot fi trişti decit pen trebuie să se ţină cont, care de mare pe cit a fost per
să nu viseze la finala Cu tru că n-au putut oieri, au deranjat şi vor mai formanţa ajungerii la acest din Deva, va funcţiona
pei U.E.F.A. — vis frumos, cum şi-au dorit, o mare deranja parteneri de fai prag. De aceea, să păstrăm
aproape aievea după 0—0 satisfacţie suporterilor lor mă ! toată stima şi dragostea VIDEODISCOTECA CU PROGRAM DE LA
la Lisabona şi acel mobili din toată ţara. Căci, alt De neuitat golul lui Bă pentru jucătorii craioveni, 17,00—23,00.
zator 1-0 România-ltalia. fel, concret, in semifinala lăci, din minutul 17, din care, sigur, după experienţa
Neşansa a vrut, insă, ca de ieri, ei, aceşti minunaţi lovitură liberă puternică, '83 in lumea mare a fot
noi, românii, să n-avem fotbalişti ai Craiovei şi ai surprinzătoare ; de neuitat balului, vor învăţa mult
două bucurii fotbalistice României şi-au făcut dato jocul bun in ansamblu al
una după alta şi să pier ria cu cinste, reprezentind Craiovei, contrat de golul pentru viitoarele prezenţe
în
competiţiile
româneşti
dem o istorică performan cu brio fotbalul românesc surprinzător al lui Filipovici,
ţă, graţie unei prevederi pe cele mai inalte culmi - in min. 53. Dar nici acest europene şi vor constitui
exemple de invidiat pen
regulamentare. Învingători pină la ei nevisate ! gol n-a putut zdruncina tru jucătorii altor echipe
asupra celei mai bune e- Un mare vis s-a stins, încrederea în aceşti admi ce vor avea onoarea să
dar un mare adevăr rămi- rabili băieţi ai Craiovei
chipe din lume, cu 6 era- reprezinte fotbalul româ
ne : avem acum in ţară, şi selecţionatei române,
ioveni in formaţie, ei, fotbalişti şi două echipe pină in finalul acestui joc nesc.
craiovenii - care au jucat NAJIONALA şi UNIVER- trăit la cea mai fierbinte NICOLAE STANCIU
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Tiberiu Istrate (redactor şef), Vasile Pâtan, Nicolae Tîrcob
Preţul abonamentelor; lunar — 13 lei; trimestrial — 39 lei; pe 6 luni —
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35
Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telex: 72288. 78 lei; anual — 156 lei. Taxa de distribuire la domiciliu — 6,50 lei lunar. 44063
TIPARUL; Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257. Abonamentele se fao la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorii voluntari
din întreprinderi şi instituţii.